551 matches
-
Și-alergând râzând peste câmpii, Culorile și le-arunca în glumă, Frunzele făcându-le-arămii! Și-ntr-un dans nebun s-a prins cu vântul, Păsările toate le-a gonit Ca să nu se supere pământul Chiar și ceru'-n gri l-a văruit! Sugubeață rău e năzdrăvana, Struguri copți a pus cercei la vie, Și zdrobindu-i umple damigeana Cu motive dulci de bucurie! Chiar de uneori e mai ciufută Și din zâmbet soare, plânge ploi, Ni-i cămara cu de toate-umplută Și
NĂZDRĂVĂNII DE TOAMNĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383562_a_384891]
-
am făcut prima expoziție personală în casă, iar bunicii, i-am pictat cu acuarele un perete exterior al casei, cu o prințesă...a fost tare greu că varul înghițea acuarele. Însă bunica mi-a păstrat mult timp pe perete acuarela; văruia, dar nu și peste prințesă. Când am venit în Tulcea, atmosfera a fost mult mai lejeră. Făceam pictura cu Adrian Pall. Dânsul făcea pe atunci artă decorativă și desenam și noi tot felul de afișe, în tempera, ceva cu omagiu
PENELUL LUMINII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382890_a_384219]
-
ocupată, toți se pregătesc să întâmpine marea zi a Învierii Domnului. În această săptămână se face curățenie generală în casă, în curte și în acareturi: se matură curțile, se repară gardurile, se curăță gunoiul din suri, se lipesc și se văruiesc pereții, se spală perdelele și mobilierul, se șterg geamurile, se aerisesc toate hainele, așternuturile și covoarele. Se face curățenie și în grajdul animalelor, varuindu-se înăuntru. Bărbații muncesc la câmp până cel târziu în ziua de joi, cănd revin în
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
împletesc ghirlande din flori târzii de munte. Se croiesc și se pictează măști. Garnizoana își completează stocul de artificii și repară șeile cailor; trompeții își lustruiesc alămurile, iar fanfara Gărzilor Reunite, impresionantă, repetă valsuri și marșuri triumfale, trunchiurile arborilor sunt văruite. Se perfectează angajamente cu circari ambulanți și se suplimentează proviziile de șampanie și de lichioruri. De coniac alb. Actorul se pregătește și el. Va prezenta în Piața Teatrului spectacolul de autor Eșecul lui Socrate. Text, regie, interpretare. Precis că iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
că dacă era ficțiune de unde știți dumneavoastră așa exact ce făcea sultanu în camera lui, că numai el și cu șefu-său mai știu, că au dat peste un Iorga inedit, așa zicea. Pe călugării dumneavoastră i-am găsit cu văru, deși erau în chirilică, dar pe ceilalți nu. Așa că vă rog ori să spuneți sursa, ori, dacă e ficțiune, apoi să scoateți opera din realitate și s-o mutați unde-ți ști, să nu mai derutați oamenii cinstiți.” Episodul 98
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
iar se Îndreaptă Își freacă palmele cămașa albă i s-a lipit de piept și de spate are fața Îmbujorată nădușită mustața blondă Îi dă un aer tineresc parcă-i un flăcău ieșit la horă femeia pirpirie Îmbrăcată În negru văruiește pietrele din jurul copacilor mută și adunată În munca ei o cochilie de melc mai mare pripășită printre rădăcini și frunze „ce să facem doamnă ne bucurăm și noi de primăvară cum putem“). — E o femeie rea. Nu trebuie să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pîn-la Ciurel, pe căldura aia... a zis la televizor aseară că a fost 38 de grade. — Ați fost la cimitir? Că altă treabă n-am. M-oi duce io ș-acolo, da nu pă picioarele mele. Veni alde nea Sandu, văru lu răposatu-miu din Bolintin, ăl de ți-am povestit că a avut de tras În 50 că ținea o fată de popă, ierea cît pe ce să-l ducă la canal, da s-a-nvîrtit el că nu-i prost. Să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
apucat să umple toată casa de desene cu motive florale. La această explozie a harului său pictural a ajuns cu totul Întîmplător. Nemulțumit - ca de altfel de orice lucru - de felul În care un ofițer pensionar, zugrav amator, i-a văruit baia (cîntînd tot timpul Kozarčanka și bătînd tactul cu mîna, care ajunsese numai pete de culoare, tata și-a suflecat mînecile și s-a pus pe treabă. Cum n-a reușit să le Înlăture de pe pereți, și-a zis că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
o pălărie cum nu vedeai În Seghedin, un turban cu pene, și avea o rochie care, sigur, era de la Budapesta, dacă nu chiar de la Viena. Deși gimnaziul, trebuia totuși să recunoască, le cam dezamăgise. Pe dinafară, În regulă, chiar măreț, văruit În galben, cu acoperiș nou și cu grădină de jur Împrejur. Dar Înăuntru... Băncile (pentru că li se arătaseră sălile de clasă unde aveau să Învețe), băncile erau aidoma celor din școala de la Seghedin, poate mai Înalte c-un centimetru, cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de 9 spre 10 noiembrie a.c. Pe dinăuntru sălile au nevoie de reparații mai mici și, datorită inițiativei dlui Dumitru Arbureanu, directorul școlii, s-au făcut o parte din reparațiile trebuincioase, dar nu se găsește în comerț var, pentru a vărui. Comuna n-a făcut nimică pentru repararea stricăciunilor, până în prezent. De la ora 3.30 - 5.30 p.m. am inspectat clasa I condusă de dna Elena Pintilescu, învățătoare definitivă st. pers. No. 21.386. Situația școlară: înscriși: 40b + 41f = 81. Frecvenți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Arhangheli (angel - înger), iar la Fruntești de Cuvioasa Paraschiva, pe 14 octombrie. Hramul purta în sine două aspecte care se completau reciproc. Mai întâi aveau loc pregătirile pentru hram: purificarea casei, a gospodăriei întregi, se făcea curățenie, se spăla, se văruia, dublată de purificarea sufletească, prin sfânta împărtășanie. Gospodarii păstrau în mod special pentru hram alimente și băutură, cumpărau din prăvălii ceea ce nu se producea în gospodărie. Se pregăteau multe bucate, deoarece la masa de hram participau familia, rudele și toți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chiler, pivnița (chimnița cu gârlici în grai local), alte instalații necesare. Gospodăria era înconjurată de gard din spini între pari de stejar, împletit din nuiele sau din lețuri și scândură. Până la apariția fațadelor cu model geometrică și floral, casele erau văruite fie cu var alb (la exterior, mai rar), fie cu var cu o culoare albastră, mai intensă sau mai deschisă, obținută dintr-o substan numită local chindros. Anexele gospodărești erau construite tot din lemn, paie, stuf, lut și piatră. Puține
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-și mai amintea nimic: credea doar că se trezise Într-o celulă Întunecată și nimic mai mult. Se simți atît de rușinat de cum se purtase, Încît se așeză În genunchi, cerîndu-i iertare doñei Encarna. Îi jură că avea să-i văruiască pensiunea și, cum știa că ea era foarte evlavioasă, că avea să facă zece slujbe pentru ea În biserica Betleemului. Ceea ce trebuie să faci dumneata e să te Însănătoșești și să nu mă mai faci să trag asemenea spaimă, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
și cam pe la mijlocul ei, pe stânga, cum mergeam, era Hôtel des Belges. Hotelul în care stăteam eu era destul de modest, dar în comparație cu acesta părea de-a dreptul magnific. Era o clădire înaltă și coșcovită, care cu siguranță nu mai fusese văruită de ani și ani de zile, căci avea un aer atât de jalnic, încât casele de lângă ea păreau curate și cochete. Ferestrele murdare erau toate închise. Nu se putea ca tocmai aici să trăiască Charles Strickland în splendoarea lui vinovată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Este înconjurat de apă: în spate e un mic șanț comunal ce servește ca legătură între piața primăriei și portul de îmbarcare, apoi micul canal despre care am vorbit și peste care bătrânul pusese să se construiască un pod japonez văruit grosolan. Oamenii îi spun Caltaboșul, deoarece culoarea lui amintește de cea a sângelui fiert. Pe malul celălalt, se văd ferestrele mari ale unei clădiri înalte, laboratorul Uzinei, unde inginerii se străduiesc să descopere cum să aducă mai mulți bani patronului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
venit pe la casa dumneavoastră? Da, instalez aici o studentă de-a mea. Glasul bărbatului e vexat, vecina închide ușa repede, a înțeles. Un apartament mic, aproape o garsonieră, dar are două camere, totul e foarte curat, se vede că e văruit de curând, în alb, ușile albe, gresie la intrare, holul, bucătăria și sufrageria, toate au aceeași gresie, e lucrat rasat, frumos, îi spune fata, Nicu Ciot mi l-a făcut, când o să-ți strângi bani, poți să pui parchet, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
juca un nour mic Zgriburit și de nimic; Luai din sân tărâțe coapte! Și tot norul, jos, în noapte, Ca o gâlcă obrinti, În țărână se trânti, Înflori, crăpă în șapte Nori la fel: De sub nori și câmpuri - El, Subțirel, Văruit în alb de lapte, Strigoi, Rupt din veacul de apoi, Vrej de șoapte, Din bici ud și din țăpoi Hăituit de Miaza Noapte. ISARLÎK Pentru mai dreapta cinstire a lumii lui Anton Pann La vreo Dunăre turcească, Pe șes veșted
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
rână. Dar tot semeț! S-a scuturat de ace în silă. Dar tot neclintit! Zgomotul motorului suprasolicitat căpătase dramatism. Partenerul pedestru tăia surcele din leșurile celor ce fuseseră lămâi, portocali și măslini plantați după poruncă de Anul Nou al Pomilor, văruiți primăvara, udați cu furtunul în zori de zi, inundați în apa sfântă a acestor meleaguri uscate.Toți morți acum. Dar niciunul nu fusese ca el! El avea șanse să învingă. Se vedea că e din tagma luptătorilor. Era dintre cei
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
că doamna Bucur te-a făcut țărancă? -Doamna...Bucur!O scroafă! Când am săpat grădina blocului și am pus gazon și flori,s-a hlizit de la balcon:hi,hi,hi.Vai,dragă,dar tu muncești ca o țărancă! Când am văruit și copacii,nesimțita iar a chihotit:hi,hi,hi,ca la țară,dragă,ca la țară!Purceaua!Nu pot s-o sufăr.Iar,tu? -Păi,are dreptate!Ai comportament de țărancă autentică.Cine pleacă în weekend să sape grădina la
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
vrusei să zic: Ne zise popa,-acasă, să citim Ce-a scris Ion, capitolu' treizeci, Că vrea despre minciună să vorbim, Duminica ce vine, că nu-i meci; Mă scărpinai în cap lovit de streche: Cum dracu' de a scris văru' Ion, Când toți îl știm că-i prost fără pereche, N-are habar s-ascută un creion!?... Am dat de el atunci, că-s norocos, La crâșmă, unde zilnic ne-ntâlnim Și l-am cinstit cu gându' să-l descos
POVESTE DIN SATUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364173_a_365502]
-
închinarea în fața celor care ne-au adus pe lume, prin sentimentul de pioșenie, prin sfințire și prin imnuirea a tot ce a fost, ne pregătim de marea Înălțare spirituală: „Pereții casei bunicilor/ Sunt prăfuiți de dureri,/ Pereții casei bunicilor/ Sunt văruiți cu lacrimi.../ Dar icoanele de pe pereți ei/ Ne vorbesc de IUBIRE”// („Casa bunicilor”, pag 52) Ultimele poeme sunt dedicate bunicilor, al căror portret, trasat cu o peniță subțire, învăluit în acuarelele toamnei și amurgului, te impresionează până la lacrimi, readucându-te
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
cugetul meu ortodox, și pentru suman, gaci și căciulă și pentru nămolul de la Techirghiol, pentru Paralela 45, zumzăitul albinelor de prin salcâmi și tei și pentru Valțul rozelor și pentru cântecele lui Grigore Leșe, pentru Favorit, Etno, Hora TV și văru’ Săndel și pentru Unirea din 1918, pentru toți Mușatinii, Basarabii și Moromeții și pentru toți românii frumoși din țară și de peste hotare și pentru vârtutea mea ortodoxă, pentru obiceiurile și datinile străvechi, pentru Prislop, Petru Vodă, Frăsinei și Prodromu, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
în toate fazele de dezvoltare. Mai târziu a aflat că era pe timp de iarnă ținut în balconul de la intrarea în vilă. Ce deosebire între casa părinților săi de la țară, modestă, din chirpici, cu pereții lipiți cu pământ galben și văruiți cu bidineaua, cu pardoseala din lut acoperită de preșuri țesute la război de către mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
din lemn sau paiantă dar și cu clădiri mari din piatră și cărămidă. Ridicate de mari boieri, negustori sau arendași cu ambatic pe terenuri învoite de comunitate, casele se aflau înconjurate de grădini și de livezi cu pomi fructiferi. Gardurile, văruite în alb, despărțeau gospodăriile de străzile prăfuite în care, toamna și primăvara, bălțile formate de-a lungul mahalalelor strîngeau în mâlul lor broaștele, care orăcăiau liniștite sub cupola alburie a cerului ca sub un clopot uriaș de sticlă, iar vara
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Mirosea în el a mere coapte, Ori a Veșnicie, nu mai știu... „Vin acum Floriile, nu simți?!” Jur-împrejur erau dureri de floare, Cele de muguri au trecut cuminți Și numai rodul amânat mă doare... Vin Floriile!Duminică-i aproape, Îmi vărui pomii Gândului și plâng, Ce-i bucuria asta de sub pleoape? Vreau, Doamne, în Poeme să mi-o strâng... Iarăși m-a trezit un Vers azi-noapte Și mă roagă, încă, să îl scriu, Mirosea în Cer a mere coapte, Ori a
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]