88 matches
-
Episcopie pentru vădrărit”). De colectarea dijmei de vin se ocupau vierii domniei, menționați într-un document din 14 februarie 1612, în timpul domniei lui Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615). Vierii supravegheau munca în viile domnești. În fruntea vierilor era un vătav, care colabora cu autoritățile orașului (șoltuzii și pârgarii). În podgoria Hușilor a fost și un însemnat număr de pândari de la vii. Ispravnicul ținutului Fălciu arăta că, în această podgorie „se află pe la viile boierești și neguțitorești îndestui pândari, adunătură de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în 1849 se exporta seu, carne și piei la Viena. În 1850 lucrau în această întreprindere muncitori care erau împărțiți în 17 specialități (casapi, elcii, pastramagii, ciubergiii, gropari, ciolănari, sărari, bedeli, gecergiii, mătari, chelari, lemnari, fochist, cazangiu, tulumbagiu, portar și vătav). În 1858, la zalhanaua din Huși s-au tăiat 397 de vite. Concomitent, se înregistrează creșterea numărului de cârciumi: în 1851, se constata că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg au deschis cârciumi pe la feliuri de locuri”. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
luat cu forța de către d-l Adam Mitache, am constatat că în adevăr acest fapt s-a petrecut în 1906, în care împrejurare Ion Vrabie apărându-se contra acestui arbitrar și ilegal sistem de a executa muncile, a ucis pe vătavul Ion Michiu, fapt penru care a fost achitat de Curtea cu Jurați din județul Vaslui. De data asta de asemeni a fost invitat să vie la muncă, dar n-a fost ridicat, căci el s-a opus aratând că datorează
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe o slugă a sa, cam violentă în purtări. Cedând stăruinței boierilor, Domnul îl rândui pe acesta mai mare peste piată, dar i se împlini, căci nu trecuse o săptămână - două și începură a curge jalbele la domnie despre matrapazlîcurile vătavului de târg. Ce făcu atunci Domnul Radu cel Mare? Aflăm din spusele cronicarului Miron Costin: „Avea o slugă Radu Vodă, încă din copilăria sa, căruia socotind că nu-i de boierie îl ținea de-o mână, iar boieria nu-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iaste? Iară către dânsul a zis: „eu, măre, încă pe boierie n-am apucat a-ți zicere". Și au și zis Armașului: „ia-i gârbaciul, și a pus de i-a dat 300 de trege". Așa judeca Radu Vodă pe vătavii săi de aprozi, încheia cronicarul. f) Văduvele și nevolnicii erau scutiți de bir iar la stabilirea lor pe sat, ei nu erau luați în calcule. În funcție de numărul de animale pe care le aveau, ei plăteau totuși o cotă a birului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
globe pe la sate". Astfel, pentru scutirea poslușnicilor din Crețești, „le-am dat voie acestor poslușnici cu această carte a Domniei mele ca să aibă a se apăra de către vel Căpitanu de Fălciu și de slugile lor, și de pârcălabi și globnici". Vătavul era o slujbă mai mult militară polițienească, spune Ghibănescu, din care a ieșit apoi vel Căpitanul, atribuțiile vătagului și ale vel Căpitanului reieșind dintr-un act dat de Grigore Ghica Vodă la 9 septembrie 1775 care îi fixează atribuțiile lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Jora, Andrei Beldiman, pe C. Negri și alții; iar venind domn C. M. Racoviță Cehan, m-a făcut și pe mine ca pe un copil, Comis al treilea... apoi în 1753 m-a făcut Comis al doilea... apoi m-a făcut vătav de copii etc. etc." Slujba copilăriei de casă stătea în a da dulceți la mosafiri, a aprinde ciubucile și narghiulelele; tinerii copii erau neteziți pe cap de boerii divaniți și câte scene vrednice de amintit nu s-ar fi petrecut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trebuincioase", se scrie în „Cronica Ghiculeștilor", p. 291. Atunci se puteau găsi cele mai variate produse agricole, aduse de sătenii din satele din apropierea orașelor, dar și mărfuri sosite de la mari distanțe, pe care cărăușii, în fruntea cărora se găsea un vătav, le transportau cu chervanalele lor (Gh. Ghibănescu, Surete, V, p. 102). Iarmaroacele, târgurile în general, erau o bogată sursă de venituri atât pentru domnie, cât și pentru mănăstiri. Mănăstirile de la Iași, dar și cele ale Episcopiei de Huși, stăpâneau în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
214224 0746527844 28849 VASILICHI CRISTINA STÂNCĂ (n. 1972) Turda, Calea Victoriei nr. 106, bl. J, sc. B, ap. 19, jud. Cluj țel: 0745256520 28850 VASIU MONICA ELENĂ (n. 1980) Cluj Napoca, str. Alverna nr. 45, ap. 39, jud. Cluj țel: 0722781660 8670 VĂTAVULUI MARIA LUMINIȚA (n. 1961) Cluj Napoca, str. Observatorului nr. 21, ap. 56, jud. Cluj țel: 0364105593 0745666813 28851 VERES DANIELA LILIANA (n. 1957) Cluj Napoca, str. București nr. 68, ap. 80 Jud. Cluj țel: 532631 0745533850 23609 VERES ȘTEFANIA IULIA (n. 1976
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Toma Cantacuzino de Budești), care a fost închis, bătut și, la îndemnul lui Iordache Rusăt vistiernic, a fost omorât. Apoi, tot la îndemnul vistiernicului Iordache, Miron Costin a fost luat de la curtea Bărboși, de lângă Roman, și dus la Roman de către vătavul Macrei, unde a fost decapitat, fără să fie vinovat, fiindcă el nu știa de uneltirea celorlalți boieri cu fratele său Velicio, mai ales că, tot atunci, lui Miron (om ajuns la 70 de ani) "îi murise giupâneasa". Miron Costin s-
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
din 1599-1600, se poate întrevedea situația satului cu măcar jumătate de veac înainte, adică pe la mijlocul secolului al XVI-lea, când Alexandru Lăpușneanu trebuie să-l fi întărit pe Văscan pârcălabul asupra a jumătate din sat, transmisă apoi fiului Costea, vel vătav, și de acesta fiicei sale Drăgălina, cea care, alături de soțul ei, Ionașcu visternicelul vinde moșia uricarului Băseanul. Despre cealaltă jumătate a satului, cea de sus, nu se știe nimic concret pentru acele începuturi ale istoriei documentate în scris a Buhăieștilor
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
de chei. Limita vestică începe la nord de Dealul Tănase, trece pe la vest de vârfurile Paltinului sau Pârjoliturii (1.147 m), Dealul Negru sau Raglitci (1.152 m), Pleșa (1.136 m), Bistrei (1.144 m), la sud de Dealul Vătavii până în valea Bistrei, pe care o urmărește până la confluența cu Mureșul. Contactul Călimanului cu Podișul Transilvaniei se face prin intermediul unei prispe largi - Piemontul Călimanului - ce realizează trecerea spre depresiunile Livezile-Bârgău, Budac, Deda-Porcești delimitate la vest de Culmea Sieului și alte
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
străzile Cuza Vodă, Gh.I. Brătianu și Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Biserica "Sf. Dumitru" din Iași a fost zidită în anul 1690 de către medelnicerul Ioan (Ionașcu) Balș (1663-1738). Acesta a îndeplinit mai multe dregătorii în Moldova medievală și anume: vătav de păhărnicel (1693), stolnic (1705), ban (1714) și vornic (1716). Acest lăcaș de cult era construit în stil moldovenesc și a fost mistuit de "un foc năprasnic" la 20 aprilie 1723. Incendiul se declanșase la niște cărămidării din apropierea bisericii, s-
Biserica Sfântul Dumitru-Balș din Iași () [Corola-website/Science/318006_a_319335]