163 matches
-
acest caz, reducerea vacuomului este cea care conduce la diminuarea taliei celulare. În celulele stomatice, evoluția vacuomului urmează un ritm circadian, În timp ce În celulele cambiale urmează un ritm anual (În timpul repausului hivernal el este pulverizat și presiunea osmotică este maximă; vacuolele confluează și presiunea osmotică scade la reluarea activității primăvara). Mișcările de veghe și de somn de la numeroase organe aeriene (Închiderea florilor și replierea frunzelor seara, deschiderea lor dimineața) se datorează tot variațiilor de presiune osmotică a celulelor existente În „umflăturile
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
transformărilor bacteriene, dicumarolul - substanță anticoagulantă responsabilă de accidente hemoragice ale vitelor care consumă leguminoase furajere), compuși cianogenetici (care inhibă respirația, iar la 2000 de specii apără planta Împotriva prădătorilor și intervin ca rezerve azotate), pigmenți flavonoizi (antociani și flavone În vacuolele celulelor epidermice, În fructe, flori, frunze), taninuri (inhibitori ai enzimelor, denaturând proteinele, apărători Împotriva unor agenți patogeni, secreția lor crescând semnificativ În cazul rănirilor sau atacului parazitar), alcaloizi (substanțe ciclice azotate cu proprietăți farmacodinamice). În sucul vacuolar sunt și hidrolaze
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
parazitar), alcaloizi (substanțe ciclice azotate cu proprietăți farmacodinamice). În sucul vacuolar sunt și hidrolaze (enzime digestive) de tipul fosfatazelor acide, cu activități litice; prin aceasta, aparatul vacuolar al plantelor este asimilat cu lizozomii din celulele animale. Hidrolazele vacuolare fac din vacuole situsul privilegiat al autolizei celulare. Acest arsenal litic este potențial capabil să degradeze practic toate substraturile și constituenții celulari; el este, deci, capabil de autofagie, ceea ce asigură o epurare și o remodelare a unei părți din celulă; el intervine În timpul
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
controlată și limitată de fenomene de sechestrare și de digestie intravacuolară. Principalele consecințe care rezultă pentru viața celulei și a plantei: menținerea homeostaziei, acțiune asupra creșterii și morfogenezei, rol digestiv și de depozitare, sistem de detoxifiere și de apărare. Așadar, vacuola nu este doar o simplă enclavă acviferă, care ar reacționa mai mult sau mai puțin pasiv prin legile fizice ale osmozei; ea este un regulator esențial, care menține citoplasma În stare stabilă. Totodată, vacuola determină creșterea celulei și morfogeneza peretelui
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
de detoxifiere și de apărare. Așadar, vacuola nu este doar o simplă enclavă acviferă, care ar reacționa mai mult sau mai puțin pasiv prin legile fizice ale osmozei; ea este un regulator esențial, care menține citoplasma În stare stabilă. Totodată, vacuola determină creșterea celulei și morfogeneza peretelui. Pentru a-și mări suprafața, peretele trebuie să fie sub tensiune; or, tocmai vacuola, creând starea de turgescență, stă la originea forței de tracțiune necesară glisărilor și ajustărilor parietale. Vacuola este, În mod paradoxal
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
mai puțin pasiv prin legile fizice ale osmozei; ea este un regulator esențial, care menține citoplasma În stare stabilă. Totodată, vacuola determină creșterea celulei și morfogeneza peretelui. Pentru a-și mări suprafața, peretele trebuie să fie sub tensiune; or, tocmai vacuola, creând starea de turgescență, stă la originea forței de tracțiune necesară glisărilor și ajustărilor parietale. Vacuola este, În mod paradoxal, În același timp factor de ordin molecular (construcția unui perete coerent, susceptibil de a controla alungirea) și cauză a dezordinii
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
În stare stabilă. Totodată, vacuola determină creșterea celulei și morfogeneza peretelui. Pentru a-și mări suprafața, peretele trebuie să fie sub tensiune; or, tocmai vacuola, creând starea de turgescență, stă la originea forței de tracțiune necesară glisărilor și ajustărilor parietale. Vacuola este, În mod paradoxal, În același timp factor de ordin molecular (construcția unui perete coerent, susceptibil de a controla alungirea) și cauză a dezordinii (Întinderea și dispersia rețelei de microfibrile celulozice În prealabil asamblate). Acesta este ansamblul care permite o
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
paradoxal, În același timp factor de ordin molecular (construcția unui perete coerent, susceptibil de a controla alungirea) și cauză a dezordinii (Întinderea și dispersia rețelei de microfibrile celulozice În prealabil asamblate). Acesta este ansamblul care permite o creștere celulară orientată. Vacuola este comparabilă cu un stomac În măsura În care, conținând enzime digestive, ea degradează substraturile macromoleculare (sechestrare lizozomală) și le transformă În produși reutilizabili În procesele anabolice. Vacuola este o răspântie care primește substanțe mai mult sau mai puțin toxice, considerate „deșeuri”. Acest
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
de microfibrile celulozice În prealabil asamblate). Acesta este ansamblul care permite o creștere celulară orientată. Vacuola este comparabilă cu un stomac În măsura În care, conținând enzime digestive, ea degradează substraturile macromoleculare (sechestrare lizozomală) și le transformă În produși reutilizabili În procesele anabolice. Vacuola este o răspântie care primește substanțe mai mult sau mai puțin toxice, considerate „deșeuri”. Acest proces de eliminare prin Îndiguire internă se opune modului de excreție a celulelor animale, care evacuează deșeurile aruncându-le În mediul extern. Printre substanțele reținute
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
o răspântie care primește substanțe mai mult sau mai puțin toxice, considerate „deșeuri”. Acest proces de eliminare prin Îndiguire internă se opune modului de excreție a celulelor animale, care evacuează deșeurile aruncându-le În mediul extern. Printre substanțele reținute În vacuolă se găsesc inhibitori de enzime, denaturanți de proteine, antioxidanți etc. Ar fi suficientă o alterare a proprietăților de etanșeitate ale tonoplastului pentru ca difuzia lor să provoace blocaje imediate și distrugeri ireversibile. S-ar putea spune că celula vegetală „trăiește În
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
care nu au acțiune fiziologică cunoscută asupra plantei, dar sunt otrăvuri pentru animale. Altele nu constituie un risc celular decât În măsura În care au fost sintetizate enzime capabile să le degradeze și să le elibereze fracțiunile chimice toxice. Aceste enzime, compartimentate În afara vacuolelor, nu Întâlnesc substratul decât ca urmare a traumatismelor, cum ar fi masticația erbivorelor. În mod frecvent s-au pus În evidență proprietăți insecticide, antiseptice, hemoragice sau castratoare din extrase vacuolare. Pentru consumatorii erbivori, proprietățile organoleptice ale țesuturilor (astringență, acreală, amăreală
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
țesuturilor (astringență, acreală, amăreală, aciditate) sunt dependente de compușii vacuolari (taninuri, heterozide). Așadar, planta dispune de mai multe mijloace chimice de origine vacuolară pentru a diminua propria sa digestibilitate față de consumatori. Plante furajere precum trifoiul și lucerna conțin În vacuolele lor compuși care se Înrudesc cu pigmenții flavonici, mimează acțiunea hormonilor steroidieni și pot antrena, plecând de la un anumit prag, dezordini ale reproducerii erbivorelor (este vorba de genesteina din vacuolele unor leguminoase, care provoacă sterilitatea femelelor la oi). Toate
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
consumatori. Plante furajere precum trifoiul și lucerna conțin În vacuolele lor compuși care se Înrudesc cu pigmenții flavonici, mimează acțiunea hormonilor steroidieni și pot antrena, plecând de la un anumit prag, dezordini ale reproducerii erbivorelor (este vorba de genesteina din vacuolele unor leguminoase, care provoacă sterilitatea femelelor la oi). Toate aceste substanțe și exemple arată că un ansamblu de „deșeuri” vacuolare participă În realitate la competiția speciilor și intervin În selecția naturală și În echilibrul ecologic. 2. Strategii evolutive la nivel
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
structura de bază a talului (numit miceliu) este un filament cilindric, adesea foarte ramificat și, uneori, anastomozat Într-o rețea tridimensională, cu creștere terminală indefinită. Din punct de vedere citologic, ciupercile se caracterizează prin: absența totală a plastidelor, nuclei mici, vacuole mari, perete chitinos, rezerve nutritive sub formă de glicogen sau picături lipidice localizate În citoplasmă. După modul lor de viață, ciupercile pot fi: saprofite (cu rol considerabil În biosferă, utilizând materia organică inertă produsă de alte organisme), parazite (ce iau
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
cel mai important sediu al insulinorezistenței. Această insulinorezistență ar putea fi datorată primar scăderii activității glicogensintetazei, enzimă implicată în echilibrul glicogeneză/glicogenoliză. Ulterior însă, insulinorezistența musculară s-ar putea datora creșterii marcate (de 3-4 ori) a conținutului de trigliceride din vacuolele lipidice prezente în celulele musculare (32, 46). Subliniem că această caracteristică fndamentală a diabetului zaharat este o caracteristică intrinsecă (datorată prezenței insulinorezistenței) în toate variantele (asocierile de tulburări) ale sindromului dismetabolic. Trebuie menționat că în ceea ce privește metodele de identificare și evaluare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
și cu MEC, conținut enzimatic (Na-K ATP-aza), prezența de receptori (EGF, TGF, LDL etc.). Sinteza și distribuția diferită a moleculelor constitutive ale membranei bazale se află la baza stabilirii polarizării. în acest fenomen sunt implicați microtubulii care intervin în direcționarea vacuolelor golgiene. Menținerea polarizării moleculare la nivelul membranei plasmatice se realizează, în primul rând, prin joncțiuni ocludente, în structura cărora sunt prezente proteine transmembranare (ocludine), asociate cu proteine de placă (ZO1, ZO2, cingulină, 7H6). Aceste proteine se leagă intracelular cu filamentele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pierdută, majoritatea devin izolați, în sac orb. Există însă posibilitatea ca, pe traiectul tubilor, la nivelul epiteliului să se instaleze zone individualizate de afectare celulară, leziunile putând evolua până la necroză; astfel, celulele apar detașate, în lumene dilatate, eventual prezentând numeroase vacuole în tubii proximali, membrana bazală se îngroașă, iar interstițiul adiacent se fibrozează. în urma acestor transformări, tubii devin atrofici. Evidențierea, pe modele animale, a acestor aspecte a condus la formularea ipotezei conform căreia lezarea celulară și necroza pot fi considerate evenimente
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
capitala habsburgică în 1876, pe vremea când era încă student. Ulterior, în țară, V. Babeș a studiat boala Kaposi, în special din punct de vedere histopatologic, publicând mai multe lucrări cu acest subiect. Săgeata indică așa-numita „auto lumination“, cu vacuole paranucleare ce conțin eritrocite (o examinare atentă pune în evidență frecvente „autolumination“, în care eritrocitul este conținut într-o vacuolă clară paranucleară din citoplasma unei celule endoteliale fuziforme. Asocierea virusului Herpes 8 numit și Kaposi Sarcoma Herpes Virus (KSHV), la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
special din punct de vedere histopatologic, publicând mai multe lucrări cu acest subiect. Săgeata indică așa-numita „auto lumination“, cu vacuole paranucleare ce conțin eritrocite (o examinare atentă pune în evidență frecvente „autolumination“, în care eritrocitul este conținut într-o vacuolă clară paranucleară din citoplasma unei celule endoteliale fuziforme. Asocierea virusului Herpes 8 numit și Kaposi Sarcoma Herpes Virus (KSHV), la stări de gravă depresie imunitară (SIDA, „primary efussion limphoma“, anumite forme de boală multicentrică Castelman ș.a.) a fost dovedită în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
o asemănare cu mecanismul căderii frunzelor toamna. În ciuda unor ase mănări, apoptoza nu trebuie confundată cu: a) moartea celulară programată prin autofagie; b) senescența replicativă sau c) moartea celulară prin necroză. Urmează fuziunea autofagosomilor cu lizosomii, unire care dă naștere vacuolelor de autofagie (III). Are loc, aproape în același timp, o picnoză a nucleului, numărul mitocondriilor diminuându-se vizibil. Ulterior, celula este înglobată în fagocite, fără ca membrana celulară să se rupă. Studii efectuate pe levuri au dus la identificarea căilor de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Cells), ultimele sunt denumite astfel din cauza multiplelor lor prelungiri citoplasmatice (fig. 7-9). Celulă dendritică, prevăzută cu multiple „brațe“ citoplasmatice (după R.A. Weinberg, A Biology of cancer, garland Science, 2007). Macrofagele, care joacă un rol esențial în înglobarea și digerarea în interiorul vacuolelor digestive a antigenelor de orice fel intervin și în tumorigeneză. S-a crezut până la nivelul anilor ’80 ai sec. XX că macrofagele, considerate celule tipice de apărare imună, intervin totdeauna numai în favoarea supraviețuirii organismului, fagocitând „non-selful“, prezentând oligoelementele acestuia limfocitelor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sub numele de „celule în formă de floare“. Celulele din tipul cronic de LTA sunt relativ uniforme ca dimensiune și configurație nucleară și sunt mai mici decât cele observate în tipul acut sau latent de LTA. Celulele LTA prezintă rareori vacuole mici și nu au granule azurofile. Celulele din acest tip de LTA prezintă diviziuni lobulare ale nucleului care sunt de obicei bi- sau trifoliate. Cromatina nucleară se prezintă sub formă de fire groase și este puternic colorată. Raportul nucleu-citoplasmă este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
bi- sau trifoliate. Cromatina nucleară se prezintă sub formă de fire groase și este puternic colorată. Raportul nucleu-citoplasmă este mai mare decât în limfocitele normale. Celulele din tipul latent de LTA sunt relativ mari și nu au granule citoplasmatice sau vacuole. Nucleul este lobulat, bi- sau trifoliat. Markeri fenotipici ai celulei din LTA Analizele imunofenotipice ale celulelor LTA cu diverși anticorpi monoclonali au arătat că aceste celule au fenotipul de helper/inductor al limfocitelor T activate. Cele mai multe celule LTA sunt pozitive
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
doi solzi succesivi. Fig. 19. Col. HEA, x 400, de la stânga hipoderm derm (bandă de țesut conjuntiv fasciculat relativ subțire, subepidermică) epiderm: strat bazal (generator) cu 2 - 3 rânduri celulare strat Malpighi foarte dezvoltat spinoase pe cale de cheratinizare, plasate în vacuole intramalpighiene (citoplaste) foarte largi Fig. 20. Col. HEA, x 400. Celule malpighiene, insuficient cheratinizate, care apar până la suprafața epidermului. Lipsesc straturile superficiale cheratinizate (de la mamifere) Fig. 21. Col. HEA, x 400. Hipoderm (în profunzime) foarte dezvoltat. Adipocite tipice. Fig. 22
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
400. Celule malpighiene, insuficient cheratinizate, care apar până la suprafața epidermului. Lipsesc straturile superficiale cheratinizate (de la mamifere) Fig. 21. Col. HEA, x 400. Hipoderm (în profunzime) foarte dezvoltat. Adipocite tipice. Fig. 22. Col. HEA, x 1000 (imersie). Spirocite (cheratinocite) plasate în vacuolele intraepidermice. Celulele au citoplasma intens bazofilă, alături de nuclei cu nucleoli foarte mari cu supercromatoză corticală. Fig. 23. Col. HEA, x 100. Spiroplaste goale, alături de celule ratatinate și fără nuclei (carioliză) Fig. 24. Col. HEA, x 100, de la dreapta Piele: epiderm
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]