349 matches
-
La Fântâna lui Uțoiu -Ai auzit, fă, ce a pățit Costandin al Veti lui Ion aseară? o întreabă Elisaveta lui Giuran pe vecina de peste drum, Ioana lui Cârna, cu care se întâlni la ciutura din capul uliții, unde veniseră cu vedrele la apă. -N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă. -N-auzi, fă, că a pierdut vacile și
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
care se întâlni la ciutura din capul uliții, unde veniseră cu vedrele la apă. -N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă. -N-auzi, fă, că a pierdut vacile și a plecat să le caute pe la Via Irizii. Tot căutându-le, l-a prins noaptea.” -Vacile, măcar le-a găsit, păcatele mele? o întrerupse curioasă, Ioana lui Cârna. -Le-a
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
poate abține Ioana să n-o întrerupă pe Elisaveta. -Ei și dumneata, acum! Cred că i s-a părut mai aproape pe’ci. Acum lasă-mă, să-ți povestesc. Când ajunsă la fântână se întâlni cu o femeie cu o vadră cu apă-n cap. El crezu că e Țața Mărița, fă, a lui Lisandru Șchiopu, ăla de a fost înfiat de Uțoiu înainte de a muri. Se văzu nevoită Elisaveta să-i explice Ioanei care o privea nedumerită. - Aha, acum știu
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
ziua zăcu. Abia pe la amiaz’ mâncă și el o țâră de lapte. Își încheie Elisaveta povestirea, pe care o auzise și ea de la Mărioara lui Chioru când se întâlniseră în fundul grădinii, care la rândul ei o auzise de la .... Își luară vedrele de apă în cap și plecară grăbite, fiecare spre casa ei, nu înainte de aș face semnul crucii, amintindu-și probabil fiecare de treburile rămase neterminate acasă. Firtat Ilie Referință Bibliografică: La Fântâna lui Uțoiu / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
La Fântâna lui Uțoiu -Ai auzit, fă, ce a pățit Costandin al Veti lui Ion aseară? o întreabă Elisaveta lui Giuran pe vecina de peste drum, Ioana lui Cârna, cu care se întâlni la ciutura din capul uliții, unde veniseră cu vedrele la apă. -N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă. -N-auzi, fă, că a pierdut vacile și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
care se întâlni la ciutura din capul uliții, unde veniseră cu vedrele la apă. -N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă. -N-auzi, fă, că a pierdut vacile și a plecat să le caute pe la Via Irizii. Tot căutându-le, l-a prins noaptea.” -Vacile, măcar le-a găsit, păcatele mele? o întrerupse curioasă, Ioana lui Cârna. -Le-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
mult La Fântâna lui Uțoiu-Ai auzit, fă, ce a pățit Costandin al Veti lui Ion aseară? o întreabă Elisaveta lui Giuran pe vecina de peste drum, Ioana lui Cârna, cu care se întâlni la ciutura din capul uliții, unde veniseră cu vedrele la apă.-N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă.-N-auzi , fă, că a pierdut vacile și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
care se întâlni la ciutura din capul uliții, unde veniseră cu vedrele la apă.-N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă.-N-auzi , fă, că a pierdut vacile și a plecat să le caute pe la Via Irizii. Tot căutându-le, l-a prins noaptea.” -Vacile, măcar le-a găsit, păcatele mele? o întrerupse curioasă, Ioana lui Cârna.-Le-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
a Maicii Precista. g) „Botezul” - culorile costumelor celor nou născuți, interpretarea semnelor ce le dă flacăra lumânării, cât de repede arde... (Doamne ferește, să se stingă!) Ofranda ce le-o aduc cei care participă la eveniment prin punerea de bani în vadra de apă (găleată și uneori chiar în cristelnița unde primesc creștinarea întru Domnu' Cristos); h) „Retezul moțului” la băieți (veselie, daruri, preziceri, urări de bine) i) „Ruperea turtei” la fete; (veselie, daruri, preziceri, urări de bine) 4. Cântăreața Rodica Anghelescu
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
cu „vinericiul din satul Costești tot și din satul Bărbăteștii, tot pârposul din Costești și din Bărbătești, de preste toate hotarele, din hotarul Dobricenilor până în hotarul Hurezului, tot să fie sfânta mânăstire Arnota. Și să aibă a lua din zece vedre de vin o vadră, și să aibă a duce fieștecare vinericiul său la mânăstire”8). Între numeroasele moșii dăruite Mănăstirii Arnota se află și moșia Dobriceni, aflată în apropiere de mănăstire, dincolo de Bărbătești. Satul Dobriceni, asemenea celorlalte sate din jurul localității
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Costești tot și din satul Bărbăteștii, tot pârposul din Costești și din Bărbătești, de preste toate hotarele, din hotarul Dobricenilor până în hotarul Hurezului, tot să fie sfânta mânăstire Arnota. Și să aibă a lua din zece vedre de vin o vadră, și să aibă a duce fieștecare vinericiul său la mânăstire”8). Între numeroasele moșii dăruite Mănăstirii Arnota se află și moșia Dobriceni, aflată în apropiere de mănăstire, dincolo de Bărbătești. Satul Dobriceni, asemenea celorlalte sate din jurul localității Ocnele Mari, era sat
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
a Creatorului făptura au numit adăpostul lor modest casă Era important ce intră și iese pe gură au numit vorba (cu)vânt și hrană masă Azi, umbre grăbite venite la oraș Nici nu sunt priviți în ansamblu Privirea caută doar vadra cu cas Parabolă albă intrată-n meandru Ei știu să iubească dăruit, cu pătimi Adâncul codrului, lumina și glia Se risipesc în stropii de lacrimi Cu care au udat milenii România Pe câmp, aplecați ca semn de întrebare Sunt cei
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
să toace varza cu barda. Șade în genunchi și toacă varza, ca și când ar toca foi, la rațe. Apoi, o pune pe măsuța rotundă, cu trei picioare. Lenica aduse, din tinda beciului, oalele cele mari de pământ. O oală are o vadră. Le opări bine. N-au mai fost folosite de anul trecut, când au fiert în ele mâncarea pentru pomană. Stau oalele în tinda beciului și așteaptă să le vină rândul: la pomeni, la nunți, la botezuri, la ursitori. Le așezară
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete înseamnă în primul rând lansarea unui personaj. Cea mai
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Or, la sediu, s-a dus țuică multă, mai ales când veneau controale de la raion sau în preajma sărbătorilor, când era trimisă pe la șefi, cu câte un miel, vreo pasăre-două, vreun purcel... sau mai știu eu! Mi-au scos țuică cu vadra, nu cu litrul, cum ziceți dumneavoastră”, a reprodus Radu, ajutat pe alocuri de Păsat. - Eu nu aș fi crezut așa ceva , s-a mirat din nou Năstăsescu. Cum să iei ce nu-ți aparține decât furând? - Vezi că există o cale
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
Publicat în: Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017 Toate Articolele Autorului Aniversăm azi un mare Căntăreț din Strana Maicii noastre Românii. Alecu Russo, poet, prozator și eseist, autor dramatic cu piese jucate la Teatrul Național Iaș, Bătălia ambișioasă , Jignicerul Vadră, ca o satiră la ieftine melodrame . Amplul poem în proză, Cântarea României, scris în franceză, conține 65 de versete, a fost nesemnat dar tradus de Bălcescu și publicat în România viitoare. Mai târziu, A.B cu această semnătură, poemul apare
ALCU RUSSO SAU A MAICII ROMÂNII CÂNTARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340575_a_341904]
-
România de către guvernanță. Cu o categorie de populație inactivă, dar votantă și care reprezintă majoritatea populației, niciun partid nu poate elimina din discursul său referiri la ajutoarele sociale, sub orice formă. A face altfel ar fi sinucigaș din punct de vedre politic, și ar pune partidul respectiv în situația de a reprezenta în parlament facțiuni mici ale populației (i.e. de nișă) fără posibilitatea reală de influențare a actului de guvernare. În aceste condiții, întrebarea nu este cine NU va face apel
cele două probleme ale României de azi. Țara restructurată ca o companie privată () [Corola-blog/BlogPost/337927_a_339256]
-
tine ți-am desenat chipul, la geamul ce dădea spre curtea mea ai aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea, mirosea a ceară de lumânare iar șura era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
în zăpadăși amintindu-mi de tineți-am desenat chipul,la geamul ce dădea spre curtea meaai aprins o lumânare,un câine lătra,iar apa înghețase în căușul fântânii,poarta de la grădină scârțâiabătută de vând,în timp ce coboram în becipentru a scoate o vadră de vinți-am auzit vocea,mirosea a ceară de lumânareiar șura era goalădezbrăcată de boi și vaci,am dat la o parte păienjeniide la ușa beciuluicare a început să se tânguiescârțâietor la deschidere,pustiu, și pustiul îmbrăcase haină de vântce a
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
tine ți-am desenat chipul, la geamul ce dădea spre curtea mea ai aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea, mirosea a ceară de lumânare iar șura era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
în zăpadăși amintindu-mi de tineți-am desenat chipul,la geamul ce dădea spre curtea meaai aprins o lumânare,un câine lătra,iar apa înghețase în căușul fântânii,poarta de la grădină scârțâiabătută de vând,în timp ce coboram în becipentru a scoate o vadră de vinți-am auzit vocea,mirosea a ceară de lumânareiar șura era goalădezbrăcată de boi și vaci,am dat la o parte păienjeniide la ușa beciuluicare a început să se tânguiescârțâietor la deschidere,pustiu, și pustiul îmbrăcase haină de vântce a
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
niște curmale. - Să-i mulțumim lui Iehova că v-ați întors cu bine, și că ați adus câte ceva de mâncare ! După ce vă săturați, mai aveți treabă de făcut, aveți de adus văcuța acasă de la pășune, și să mai aduceți niște vedre de apă din canal, că vine tatăl vostru de la muncă și să aibă apă să se spele, apoi să mai aduceți câte o sarcină de trestie uscată pentru foc... - Facem cum spui tu, mamă ! Dar acum dă-ne ceva de
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
Colindătorii să ureze: „Veniți voi, junii buni,/ Veniți lin, mai cătelin,/ Ca soarele, prin senin/ Și săriți în cea grădină./ Că-n grădină-i și stupină/ Și-n stupină-i o fântână./ Da-n fântână-i apă lină./ Apă-n vedre veți lua./ Rupe-un fir de trandafir/ Și-un stropșor de busuioc/ Și-mi veniți voi, junii buni,/ Rourând și prăurând/ Ca vara mai greu plound.” (Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporale. Culegere cu adnotațiuni
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
L-a prins în casă, în camera mare. Se uitau la meci. România - Cehoslovacia în grupe. România a dat repede gol și, bucuroși, s-au oprit din scandal. Semn bun. România a câștigat. Euforici, în trei ore au băut o vadră cu vin și astfel fata a rămas cu Titu... Titu făcuse destulă pușcărie. Și-acum era închis. Se îmbăta, devenea furios, și fura din casele oamenilor. Pleca la pârnaie pentru 2-3 ani. Când se întorcea, îi făcea Zânei un copil
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
concepția ortodoxă statul este condus de un rege și preot (Geneza 14,18) în simfonie cu Biserica. În occident statul și sfera politică sunt autonome, biserica e separată de stat. Papa și împăratul împart puterea. Stat neutru din punct de vedre religios sau teologic, cum se afirmă în discursul societății civile, pentru a justifica aportul liber-cugetătorului ateu Ion Iliescu și a prim-ministrilor evreii Petre Roman și Mihai Răzvan Ungureanu, este o ficțiune, pentru că el are la bază o falsă conștiința
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]