148 matches
-
și se trădează, șapte ani în cursul cărora oamenii din cartierul nostru Albaicin nu se pot aventura spre Moscheea cea Mare din Granada fără a fi huiduiți, maltratați, snopiți în bătaie, ba uneori tăindu-li-se chiar beregata.“ Mintea ei vagabonda atunci departe de ceremonia aceea a cicumciziei care se desfășura la câțiva pași de ea, departe de glasurile și clinchetele cupelor care-i ajungeau la urechi ciudat de înăbușite, ca prin vis. Se pomeni repetând: „Blestemata aia de Paradă!“ Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mă trădez, nici să vorbesc, de teamă să n-o îndepărtez, nici măcar să deschid ochii, de teamă că va trebui să recunosc că eram înlănțuit de unica femeie care îmi era cu strășnicie interzisă, cea a tatălui meu. Pe unde vagabonda mintea ei în acele clipe? Se simțea oare plutind ca și mine spre încleștarea plăcerii? Nu cred. Era oare doar amorțită, tumefiată în trup și în suflet? Avea oare nevoie să se agațe de mine ca de singura ființă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
douăzeci, cu excepția înclinației. Nu te poți dispensa de gunoiul ăla, chiar dacă ai vrea. Nu mai poți scăpa de drogul numit ban. Încă mai plâng, bolborosesc și țip cât pot, dar când n-am făcut-o? Beau și mă bat și vagabondez pe străzi. Continuu să fiu o zonă de risc maxim. Continuu să rămân închis în forul meu interior. În ceea ce privește încercarea mea de sinucidere, totul s-a transformat într-un adevărat dezastru, așa cum ți-ai putut da seama deja. Am terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
O, vino odată măreț viitor. Eu trebuie să plec, să uit ceea ce nu știe nimeni Mâhnit de crimele burgheze fără a spune un cuvânt Singur să mă pierd în lume neștiut de nimeni Altfel, e greu pe pământ... * Sepulcre violate Vagabondând, într-un amurg blond, Am dat de-ale cimitirului porți,- Acolo, cioclii își bat joc de morți, Și-am râs un râs de vagabond. O, râsul ființei vagabonde... Și ce-am văzut era straniu- Într-un copac am găsit un
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
acum era șofer de taxi, în plus și-a cam pierdut răbdarea cu mine, cel puțin la început. Nu l-am condamnat. Dispărusem atâta vreme, cum să nu fie supărat pe mine? Nu aveam nici o scuză. În tot timpul ăsta, vagabondasem prin California, într-o stare din ce în ce mai jalnică, fără să mă pot hotărî să pun mâna pe telefon și să sun. Dar Tom rămânea unicul meu frate, și acum că urma să mă mărit, voiam să intre cu mine în biserică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mort! Nu mă priviți așa, nu sunt un monstru, dar bărbatul acesta a suferit atâta Încât are mintea cu totul tulburată; ori de câte ori deschide gura, face rău cauzei noastre. — Unde se află acum? De câteva săptămâni, trăiește În mausoleul de la Șah-Abdul-Azim, vagabondând prin grădini sau pe coridoare, printre clădiri, vorbindu-le oamenilor despre arestarea lui Djamaledin, Îndemnându-i să-și răstoarne monarhul, povestindu-și propriile suferințe, strigând și gesticulând. Nu Încetează să repete că seyyed Djamaledin este Imamul Timpului, cu toate că persoana vizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
că trebuie să fie emo, să arate cât de deprimant era universul din jurul lui. Pe lângă asta, excitația îi trecu repede și-l aruncă într-o dispoziție softcore. Deschise computerul, tastă increase your johnny. N-avu curajul să-și deschidă mail-ul. Vagabondă o vreme pe tot felul de site-uri: fetish, interracial, threesome, hotmilfs, stockings. În cele din urmă se plictisi. Deschise yahoo messenger-ul: în față îi sări caseta cu știri din yahoo insider: în Afganistan talibanii decapitaseră un ostatic italian răpit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ne interesează defel, despre ce cosoroabă de Cuvânt e vorba. Nu ne tentează o astfel de informație. Ne repugnă. Pagubă-n ciuperci! Noi suntem motani cu pedigree. Nu suntem învățați să trăim nesănătos, să ne agităm, să ne vânzolim, să vagabondăm după cai verzi pe pereți, să tragem consecințele ori să jucăm împușcă măgaru'. Nu suntem indiscreți. Suntem cerebrali. Avem o educație și un stil. Evităm să intrăm în belea. Ne vedem lungul nasului și nu ne băgăm unde nu ne
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
informație. Ne repugnă! Pagubă-n ciuperci! Noi suntem motani cu pedigree. Nu suntem indiscreți. Suntem cerebrali. Avem o educație și un stil. Evităm să intrăm în belea. Nu suntem învățați să trăim nesănătos, să ne agităm, să ne vânzolim, să vagabondăm după cai verzi pe pereți, să tragem consecințele ori să jucăm împușcă măgaru'. Pentru cine are, însă, predispoziție la complicații inutile, la elucubrații, tribulații, la șarade, la buclucuri, tâlcuri și la alte asemenea mâncărimi periculoase, răspunsul se găsește, la această
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
exclamațiile și comentariile ce scăpau celor din jur, m-am retras într-un gang, mi-am pus ochelarii pince-nez și am citit cu ochii mei : Trupele noastre au trecut Dunărea între Rusciuk și Turtucaia. Atât ! Rămâne doar imaginația noastră să vagabondeze... în fine, mult discutata ofensivă din sud a lui Averescu ! Ah, dacă Dumnezeu ar fi cu noi măcar de acum înainte ! Era mai mult de ora două când am ajuns, în fine, ud și tremurând, acasă. Sophie era lipsă, plecată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ascunzi sau să te arăți în felul special în care-ai cunoscut fericirea. În raportul cu lumea, eul liric se manifestă, în general, apolinic. De pildă, privind orașul contemporan, cu parcuri invadate de câini vagabonzi, dar și de o lume vagabondând, de asemenea, prin domeniul bunului-simț, cu scop, declarat sau nu, de a-i clătina resorturile, exhibându-și manelele sau alte plăceri, demolatoare ale valorilor consacrate sau doar atentând la ele: E-un loc în apropiere unde muzica / distruge zi de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
22 august San Francisco e construit pe coline. Evident, șapte. Ca în toate orașele aflate pe coline, nu contează câte coline sunt în realitate. Toate vor să aibă șapte coline, ca Roma. Lăsăm mașina într-o parcare și pornim să vagabondăm. Suim, coborâm, suim iarăși, coborâm iarăși. În San Francisco nu există, cred, un loc perfect plat. La Roma, sunt străzi și chiar cartiere în care "cele șapte coline" nu mai sunt sesizabile. Aici, la fiecare pas, urci sau cobori, iar
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
zis cei în cauză. În cele din urmă, poliția a renunțat să-i mai salveze. Dreptul de a muri e și el un drept al omului. Nimeni nu te poate împiedica să-ți ruinezi sănătatea, să-ți distrugi viața, să vagabondezi, să dormi iarna pe o bancă în parc și să mori înghețat. Acum, toamna, nu sunt asemenea riscuri. Vorbim, apoi, despre specificul Washingtonului. Capitală administrativă, Washingtonul adună, practic, două categorii de americani. Prima, alcătuită din funcționarii instituțiilor federale, ai băncilor
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Naum, cum ar fi fost firesc, ci Rafael, gândindu-mă probabil la cauzele morții premature a tânărului pictor care, altminteri, nu mă interesa deloc. Agrippa nu făcea parte dintre vechii vizitatori ai primului meu coridor. Îl întâlneam numai pe străzi, vagabondând, și de fiecare dată vorbeam din priviri, n-aș putea spune în ce limbă omenească sau câinească, dar se întâmpla chiar așa, și nu altfel. * S-a stins din viață, în vârstă de 77 de ani, Hugo Zacchini, supranumit Omul-Ghiulea
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Europe. Odată cu sosirea lui Doria aici, tânărul prinț descoperă vocația călătoriilor care par să nu se mai termine niciodată. Apariția unui marinar pe jumătate cinic, pe jumătate temerar (o schița a viitorului Corto) nu face decât să accentueze această tentație vagabondă și rimbaldiană a prințului deghi zat în amator de safari. Decorul fabulos în care se petrec întâmplările ciclului evocă puterea imaginației de a construi universuri autonome - și poate că Pratt însuși, sosit în Africa italiană, avea aerul rătăcit și stingher
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
nu prea Îndrăznesc să-ți scriu, gîndindu-mă că mi-ai spus nu demult nu mai știu prea bine ce, În legătură cu scrisul meu, ceva nu prea măgulitor, și e adevărat că am un scris mărginit, care urmează prostește liniile drepte În loc să vagabondeze pe pagină Într-o dezordine elegantă“. Oare ce i-o fi spus, cînd lui Îi plăcea de fapt atît de mult felul ei de a scrie! Făcea literele mari ca o fetiță, dar era ceva poetic În contrastul dintre o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
niciodată nu s-a gîndit să profeseze o credință. E frate spiritual - cu toată deosebirea dintre ei - cu Kipling, căci amîndoi simpatizează cu personajele brutale și impetuoase cari nu pot îngădui obstacolele sociale ce stăvilesc pornirea lor nervoasă de a vagabonda în libertate (...); e frate cu D’Annunzio în ceea ce privește disprețul societății și trebuința de a trăi în plăcere și frumusețe. Tustrei sînt însuflețiți de o adiere romantică, de un sentimentalism fără frîu, de un cult excesiv al individului. Cugetul lui Nietzsche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
artei, peste ruinile falșilor monetieri, Chaplin, Malec și El stăruie ca trei puncte de reper”. Iar Chaplin este primus inter pares: „În el trăesc eroii din Commedia dell’Arte, clovnii tuturor vremurilor, cabotinul de music-hall și interpretul din teatru (...) Fantezie vagabondă, din care țîșnește invenție, surprize fără legături aparente (...) arta lui Chaplin ne apare ca cea mai ideală și mai potrivită epocii care se desfășoară”. B. Fondane reia ideea într-un comentariu din presa franceză (reprodus în Integral), făcînd o analogie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui, vrea să mănânce. — Câine-san? Tomoe a înțeles imediat ce voia Gaston, amintindu-și-l în chimonoul de noapte și încălțat cu pantofii lui vechi, însoțit de potaia aceea bătrână, hămesită și murdară. — A, da, câinele acela vagabond. Câinele acela bătrân vagabonda prin împrejurimi. Uneori le intra și lor în bucătărie sau răsturna găleata de gunoi, stârnind furia lui Mă-chan. Gaston se ridică și deschise fereastra. Câinele tușea afară. Se pare că și câinii bătrâni se îmbolnăvesc de astm, ca și oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
engleza, și continuă să aștepte până când apăru metisul cu o farfurie de grăsime înnegrită în care pluteau două duzini de boabe de fasole și trei pielicele de maimuță. Aici se termină prietenia dintre om și câine, și animalul continuă să vagabondeze pe străzile încinse de soare ale orașului Santa Marta, fără să întâlnească vreun suflet în drumul său, căci nu exista nimeni în stare să se aventureze la amiază prin acel infern. Când câinele dispăru după colț, avu impresia că lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ne amintește atât trecutul de glorie cât și de cădere a Moldovei, Hotinul va căpăta un parc de artilerie de 92 tunuri. [12 noiembrie 1876] {EminescuOpIX 249} TEATRU ["JOIA TRECUTĂ S-A REPREZENTAT... Joia trecută s-a reprezentat piesa "Viața vagabondă ", acel rezumat dramatic din operele lui Henry Murger. Publicul a fost foarte numeros și, dacă considerăm silințele direcției pentru repararea materială a teatrului, acest concurs al publicului se poate numi binemeritat. Despre succesul piesei ne rezervăm de a vorbi altă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
teorii de fizică, matematică, energetică, virează brusc de la o religie la alta, cel mai adesea pentru toate aceste domenii având cel mult o pregatire medie. Rapid ajunge să se ridice impotriva propriilor simțuri și raționamente, să ridiculizeze pe oricine, uneori vagabondează, începe să ducă o viață socială marginală, alunecând astfel ușor pe panta delincventei. Alții încep sa acuze transformări somatice, algii, parestezii, solicită să le fie ascultate expunerile, iar în caz contrar trec la acuzații adresate celor care nu dau curs
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
deoarece rațiunea de rutină, care de obicei ne controlează reflexele, se relaxează și suntem mai în măsură să per-cepem posibilitățile, să construim scenarii inedite, să rezolvăm enigmele care ne preocupă de câtva timp. Plimbarea are un efect similar: gândurile noastre vagabondează, eliberate de jugul unei logici prestabilite, iar soluția poate să apară brusc, ase-menea descoperirii lui Arhimede în timp ce făcea baie. Circumscrierea problemei și definirea mizei Valorile se exprimă întotdeauna intr-un context definit de o problemă, care, la rândul său, a
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
aurite, devenea un început de "dosar de presă" dovedind că tu, scriitor sau artist român, ești cunoscut "peste hotare""157. Autoarea expune în galeria personajelor din La apa Vavilonului portretul lui Ion Ureche, traducător distins de literatură franceză, ajuns să vagabondeze și să doarmă pe sub poduri pentru că nu-și găsește de lucru. Caz unic, dar exponențial eșecului. Orice succes se soldează cu încheierea unui pact care trebuie onorat la fiecare apariție. Când nu se întâmplă, scriitorii devin veleitari și se afiliază
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
îl lămuri acesta. A alungat-o mă-sa de acasă de hoață ce-i și nu vrea să plece de aici nici moartă. Cică dacă se întoarce înapoi, o omoară în bătaie. Minte! Minte de îngheață apele! Îi place să vagabondeze. După plecarea lui Luca, locotenentul, a cărui zi o sărbătoreau cu multă precauție, deoarece în școli și în special în unitățile militare erau interzise cu desăvârșire sărbătorile cu caracter religios, adăugă. Mâine, când se întoarce Victor, dacă află cine a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]