400 matches
-
s-a părut cel mai potirivit pentru a mă exprima. Adriana Ausch va reveni în toamnă cu un nou recital. O așteptăm cu drag și cu aceeași vie curiozitate. MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Adriana Ausch: Ceea ce mă satisface artistic este vagabondajul printre genuri, perioade, limbi..., / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 535, Anul II, 18 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
disciplinare sunt neadecvate, fiind deseori brutale. Studiile privind relațiile dintre tatăl tiran și adolescenți menționează faptul că adeseori pot avea loc conflicte care pot sfârși printr-o ruptură a relațiilor cu părinții și fuga de acasă a adolescentului, precum și prin vagabondaj. Climatul socio-afectiv și moral al familiei este mult mai perturbat atunici când în familie sunt cazuri de alcoolism, de imoralitate si de antecedente penale. Adolescenții proveniți din familii cu perturbări ale climatului moral, socio-afectiv și cu o atmosferă conflictuală se
POTENŢIALUL AGRESIV AL ELEVILOR DE GIMNAZIU ŞI LICEU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358642_a_359971]
-
centrale, libertatea nu se obține direct, ci mediat. Libertatea și fericirea se dobândesc prin realizarea unor valori intermediare: întotdeauna „suntem liberi să ...” sau „suntem fericiți că...”. Nu suntem liberi sau fericiți pur și simplu. După cum specifică eseistul, libertatea „nu înseamnă vagabondaj și rătăcire”. Ea este „trăirea care te face să simți că îți aparții și care îți dă posibilitatea să acționezi după cum îți spune mintea și inima, nu constrâns de prejudecăți și de șabloanele pe care unii, în mod conștient sau
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
meu senil”. Fără a da duritate cuvintelor, am spune că doctorul Cassian Robert este prototipul „senil” - înțelept al lui Mihai Bogdan. Trebuie să luăm seama că fiul lui Cassian Robert ar fi putut considera fuga acestuia de acasă drept un „vagabondaj senil”. Pe de altă parte, tânărul M. Bogdan arată: „Nu există să pierd (...) chiar dacă voi rămâne singur”, „mereu fugi de ceva”. Bătrânul C. Robert conștientizează: „Am iubit, am urât, am câștigat, dar mai ales am pierdut ca oricare dintre oameni
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
din 20 august 1919, și anume momentul întâlnirii cu viitorul său prieten Mihail Mihailovici Kazanski. Întâlnirea din brutăria “prăpădită, murdară și slinoasă” avea să-i ofere mai târziu o prietenie plină de peripeții, dar și o viață conturată în spiritul vagabondajului. Mihail avea să fie călăuza unui spirit care urma să se trezească din amorțeală. “Pe gulerul hainei sale, doi păduchi se plimbau agale, iar în mâini ținea o carte franțuzească.” Ce bizar! Ce ciudată imagine, incredibil de asemănătoare cu aceea
PARTEA I de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345518_a_346847]
-
nu te recăsătorești”. Culme a umilințelor, care nu se Încheie Însă aici: cămătarul Arondel Începe să-l hăituiască, sălbatica „Venus neagră”, iubita Jeanne Duval, Îl vede sărăcit, somațiile curg, portăreii mișună. Urmează Muntele de pietate, schimbatul locuințelor, Împrumuturile disperate, mizeria, vagabondajul, alcoolul, cafeaua, tutunul, hașișul, cânepa indiană. Totul trăit demn, refuzând compromisuri, onoruri, recunoaștere, căci ar Însemna un pact cu spiritul burghez. „Universul lui Baudelaire, singurul pe care Îl cunoaște, este boema, camerele mobilate și birturile, unde, paradoxal, se va comporta
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
execuțiile priveau în exclusivitate pe „vrăjitorii” din rândul populației maghiare și săsești din Transilvania. Astfel de aserțiuni nu sunt doar ilogice, dar nici conforme cu realitatea. În anul 1753, de exemplu, la Tg. Mureș a fost condamnat la moarte, pentru vagabondaj și vrăjitorie, și ars pe rug pe malul Mureșului un „vrăjitor” român, János Oláh (Ion Valahul). Este, de altfel, ultima semnalare documentară privind execuția unui presupus vrăjitor din Transilvania (86, p. 160). La câțiva ani după această dată (în 1758
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dar supărătoare, de tipul: minciună, inconsecvență comportamentală, violențe verbale, copiatul la ore, fumatul ostentativ, bruscarea de către băieți a fetelor, refuzul de a saluta, diferite atitudini nonconformiste; cât și abaterile grave de la normele morale și legislația penală, cum sunt: furtul repetat, vagabondajul, actele de spargere sau tâlhărie, consumul curent de alcool sau droguri, prostituție etc. Profesorii se confruntă de obicei cu tulburările de conduită mai ușoare, neinfracționale în sensul propriu al termenului; dar destul de răspândite sunt, în ultimul timp, și abaterile severe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pentru cazuri mai deosebite). De asemenea, este necesară înființarea centrelor și a cabinetelor de consultanță familială și școlară, specializate în tratarea „elevilor-problemă” (de exemplu, a celor cu tentative de suicid, a celor care se droghează, a celor care recurg la vagabondaj etc.). • Ceea ce trebuie să se sublinieze întotdeauna atunci când se pune problema preîntâmpinării (sau a combaterii devierilor comportamentale) este faptul că elevul nu este un primitor pasiv al cerințelor sau al constrângerilor venite din exterior, cărora el trebuie doar să li
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
normală, cu condiția să fie dispuse să renunțe la acest obicei. Din nou, eugeniștii păreau să se contrazică, pentru că cei mai mulți dintre ei afirmaseră În diferite ocazii că prostituatele erau un grup de infractori degenerați: Prostituția... apare ca echivalent feminin al vagabondajului, tâlhăriei și, Într-o anumită măsură, al criminalității... Influențele exogene, incluzând elemente sociale, economice și Întâmplătoare, nu sunt cauza determinantă șa acestei problemeț 72. În același timp, eugeniștii percepeau prostituatele nu doar ca infractoare, ci și ca mame sau femei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
e un comportament inspirat de zei”, afirmă unul din autorii anonimi. Inspiratorul adevărat este Epicur, unii știu, poate, dar cea mai mare parte dintre ei o ignoră. Biserica îi combate: nu-i plac nici ironia lor, nici libertatea spiritului, nici vagabondajul, nici cerșetoria pe care uneori o predică. Astfel încât „goliarzii” dispar prin secolul al XIII-lea victime ale zelului persecutorilor lor creștini. Cuvântul „goliard” servește de atunci încoace la desemnarea peiorativă a fariseilor, a zeflemiștilor, înainte de a deveni, în jargonul judiciar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
una din componentele esențiale ale oricărui hedonism: când Ideile există, ele rezidă într-un Cer de unde ele amenință asemenea unor divinități ale răului. Lectura verticală a lunii transformă întotdeauna pământul într-o vale a plângerii, spre deosebire de perspectiva orizontală fastă pentru vagabondajele vesele. Lui Platon care crede în Idei, Diogene îi răspunde cu gestul, cu umorul și cu ironia: contra ideii Omului definit un „biped fără pene”, el nu-și cizelează cine știe ce diatribă în trei puncte ci jumulește de pene un pui
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din agricultură, pescuit, vânătoare, pus capcane și păscut animale pe pământurile fără proprietar decât să fie În subordinea cuiva În schimbul unui salariu constant. După cum arată Steven Hahn, s-au emis o serie de legi privind Îngrădirea și Încălcarea proprietății și vagabondajul, de interdicții legate de vânătoare, punerea capcanelor și pășunat și așa mai departe, pentru a se elimina acest spațiu (nestatal) al forței de muncă nesalarizate. Vezi Hahn, „Hunting, Fishing, and Foraging: Common Rights and Class Relations in the Post-Bellum South
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
întrerupă studiile sistematice, începând o lungă peregrinare pe la diferiți stăpâni în Cluj, apoi în București, unde locuiește o vreme la un azil de noapte, atingând probabil treapta cea mai de jos și mai dramatică într-o tinerețe subminată de morbul vagabondajului. După câteva încercări de calificare profesională, urmează cursurile Academiei de Artă Dramatică din Cluj. În 1931 îi apare aici primul volum de versuri, Inventar rural, și e angajat ca secretar de redacție la „Societatea de mâine”. Mai târziu va fi
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
ziar, transmite scrisoarea celui căruia îi era adresată, relevând primul că „acest Istrati are o sensibilitate profundă” și „dezvăluie o forță de gândire și revoltă asemănătoare cu a lui Gorki [...]. Cred că dacă și-ar povesti viața de luptă și vagabondaj, de înflăcărare și deznădejde, el ar izbuti să scrie una dintre cele mai zguduitoare și mai sumbre cărți din câte s-au scris până acum.” La 15 martie Romain Rolland îi trimite prima epistolă, îndemnându-l să-și scrie opera
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
valabile și sindromul falsei memorii, precum și recuperarea prin terapie a experiențelor traumatice reale din copilărie (vezi și Hampton, 1999). Abuzul sexual are însă și conotații sociale mai largi, existând o legătură statistică pronunțată între acesta și delincvența juvenilă, prostituție, narcomanie, vagabondaj juvenil (copiii străzii). Dar legătura nu este neapărat cauzală. Este justificat să presupunem că și experiența de abuzat contribuie nemijlocit la astfel de manifestări, la care se adaugă condițiile familiale, comunitare și societale, ce funcționează ca un fundament pentru abuz
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
străzii). Dar legătura nu este neapărat cauzală. Este justificat să presupunem că și experiența de abuzat contribuie nemijlocit la astfel de manifestări, la care se adaugă condițiile familiale, comunitare și societale, ce funcționează ca un fundament pentru abuz, delincvență, prostituție, vagabondaj. Analizând violența în familie și abuzul sexual al copiilor, A. Giddens (2000) le plasează sub titlul „fața nevăzută a familiei”. Este o expresie cultivată mai cu seamă datorită mișcării feministe, ce a pus pe tapet ideea că spațiul familial este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aceștia, manifestările specifice apar sub aspectul unor conduite regresive dacă le raportăm la atitudinile anterioare. Copilul se izolează, Întrerupe relațiile cu prietenii, se izolează afectiv și față de membrii familiei, refuză să meargă la școală, apar crize de agresivitate, de depresie, vagabondaj solitar. Apar preocupări obsedante, renunțarea la cele vechi. Sub aspectul limbajului, poate apărea un mutism secundar. La Început autistul refuză să vorbească În afara familiei, apoi și cu membrii familiei, dar uneori comunică prin scris sau desen. Sub aspectul organizării lingvistice
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
și tânărului care merg de la copilul fără familie până la adolescentul criminal, unde intră: deficiențele cauzate de infirmități și disfuncții somatice; deficiențele psihointelectuale și tulburările afective și caracteriale; fenomele de devianță provocate de mediul socio-familial și erorile de educație; fenomenul de vagabondaj și delincvența . Integrarea școlară a copiilor cu probleme de comportament presupune aplicarea unor strategii de intervenție psihopedagogică destinate prevenirii și corectării comportamentelor indezirabile, precum și consolidarea unor atitudini favorabile față de școală. Cu alte cuvinte, educatorii trebuie să facă apel la toată
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
ca acéia, pentru vreo nevoe mare ca aceia sau pentru vreo sărăcie, atunce nu să va pedepsi așa rău, de vréme ce se va milostivi și judecătorul văzând sărăcia și nevoia ei”382. Invocarea sărăciei (care putea duce chiar la vagabondaj și la cerșetorie, căci pe o văduvă, dacă comisese un adulter descoperit, o pândea pauperitatea totală - zestrea și averea ei trecând în posesia copiilor și a rudelor fostului soț - și o viață de slugă 383) drept motiv al „vânzării” (bănuiesc
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ci o formă de Eu de tip deviant, ale cărei cauze sunt În primul rând de ordin psihologic și moral, prin insuficiențe sau deficiențe În formarea și maturizarea Supra-Eului moral al persoanei respective. Carențele educaționale și afective, frustrările, complexele, abandonul, vagabondajul, absența modelelor pozitive etc. sunt numai câțiva dintre factorii care contribuie la configurarea unor imagini de tip deviant ale Eului acestei categorii de indivizi. În acest grup imagologic negativ sunt incluse imaginile prostituției, imaginile delicvenței antisociale, imaginile persoanelor dependente social
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conferindu-i onoare, demnitate, autoritate, prestigiu. Ideile și acțiunile imorale o dezonorează, o izolează până la a o exclude din grupul căruia Îi aparține. Ele pot fi cauza unor importante dereglări ale vieții sufletești, de tipul psihopatiilor sau a caracteropatiilor, nevroze, vagabondaj, dependența de alcool sau droguri, crize de disperare care pot Împinge la suicid etc. Ideile morale Înnobilează persoana, dându-i o notă de aleasă distincție Între semenii săi. Prin ele, individul se va impune ca model valoric, de referință. Conformarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
putea duce la capăt o acțiune, de a se putea fixa Într-un loc, cu probleme serioase de identitate cu o situație oedipiană nerezolvată, cu carențe afective și educaționale. Această categorie de indivizi compensează instabilitatea lor afectivă și morală prin vagabondaj, furt, colecționarism absurd, acumularea de obiecte, avariție, mitomanie, intrigi etc. Adesea, ele sunt persoane din rândul cărora se recrutează alcoolici, toxicomani, prostituate, delicvenți etc. Instrumentele și mijloacele acțiunii psihomorale Cum și prin ce se realizează acțiunea psihomorală? Care sunt instrumentele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
crizele sociale, lipsa de locuințe, scăderea puterii economice a populației, șomajul, migrațiile de populație, scăderea coeziunii sociale etc.); creșterea ratei suicidului, a violenței, a tulburărilor de comportament, a dificultăților de adaptare/integrare socială; creșterea ratei alcoolismului, a consumului de droguri, vagabondajul, prostituția, delincvența juvenilă, abandonul familial și profesional etc.; creșterea ratei bolilor psihice, în special nevroze, stări depresive, anxioase, afecțiuni psihosomatice etc. Cele mai sus menționate reprezintă aspectul general al obiectivelor oricărei acțiuni de igienă mintală. Vom analiza în continuare aspectele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
juridică, cu implicații asupra membrilor comunității sau instituțiilor sociale de care este legat individul sociopat. Indivizii din această categorie sunt răspunzători, sub aspect social-juridic, de faptele lor cu caracter antisocial. În cadrul tulburărilor de comportament de tip sociopatic am inclus următoarele: vagabondajul, cleptomania, piromania, mitomania, cazurile de dezorganizare familială sau de grup social, violul, vătămările corporale. Acest tip de comportament se caracterizează prin incapacitatea individului de a se adapta la mediul social și normele acestuia, ceea ce are implicații antisociale de tip delictual
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]