18,503 matches
-
chiar în tramvaiul 19 în care apucasem să mă urc. Cei dinăuntru și-au dat seama numaidecât de situație. Și, cum nu mai schițasem nici un gest de aplecare și de culegere, renunțând, enervat, și cum cineva a exclamat vesel în vagonul mai mult gol la ora aceea, Cafea!... cei dinăuntru se repeziră să o culeagă de pe podeaua unsă cu motorină a vagonului.. Ca și cum ar fi fost normal să fi plouat cu cafea ; ca și cum era o noutate în Bucureștiul răzbit de foame
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]
-
nu mai schițasem nici un gest de aplecare și de culegere, renunțând, enervat, și cum cineva a exclamat vesel în vagonul mai mult gol la ora aceea, Cafea!... cei dinăuntru se repeziră să o culeagă de pe podeaua unsă cu motorină a vagonului.. Ca și cum ar fi fost normal să fi plouat cu cafea ; ca și cum era o noutate în Bucureștiul răzbit de foame, Dumnezeu dând poruncă să se plouă în capitală cu cafea, fie și verde, netrecută prin foc, dar să aibă ceva lumea
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]
-
să se trezească puțin, pentru că mereu mai avem să le spunem ceva celor duși, mereu mai avem ceva de aflat de la ei. Iată de ce, între 2 și 8 februarie a.c., Timișoara a fost, într-un fel, orașul Aglajei. Pe culoarul vagonului de dormit, în Gara de nord, un grup de tineri gălăgioși: căciulițe de lînă roșii, fulare galbene, blugi, rucsacuri. Nu sînt schiori. Sînt actorii de la Odeon. Vor prezenta două seri consecutiv pe scena Operei din Timișoara De ce fierbe copilul în
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
aparține scriitorului ci unui grup de trei glumeți ziariști, care obișnuiau să se deplaseze cu tramvaiul: Isaac Bromley, Noah Brooks și Moses W. Handy. Într-o noapte din luna aprilie 1875, aceștia au observat un anunț ciudat, plasat într-un vagon de tramvai, referitor la plata biletelor de călătorie. Anunțul li s-a părut a fi o autentică strofă de poezie: ”A Blue Trip Slip for an 8-cents fare. A Buff Trip Slip for a 6-cents fare. A Pink Trip Slip
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
va în-tâmpla cu noi», a zis, adunând de prin casă câte ceva pentru drum”. Cu doar câteva haine și lucrurile puse într-un sac, Johann s-a urcat, împreună cu părinții lui, în trenul refugiaților. Erau câteva mii de oameni înghesuiți în vagoane pentru vite. Au pus pe jos paie, și fiecare a dormit pe sacul cu lucruri luate doar pentru trei săptămâni, cât li s-a spus că vor sta departe de casă. Au lăsat vacile în grajd, oile în curte, păsările
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
slugilor, asta au ajuns cei care s-au întors imediat după război. Cu portretul soției Dar să revin la drum, care a fost foarte greu. Am mâncat ce ne-am adus cu noi, dar am avut norocul că în primul vagon al trenului era evacuat și restaurantul «Bret» din Bistrița, acolo se pregătea mân-care și am putut cumpăra, cât am avut bani. Au fost femei care au născut în tren, au fost bă-trâni care au murit de supărare, mulți s-au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
asemenea atentate am selectat doar două atentate petrecute acum mai bine de 8 decenii, în vara anului 1931. Astfel, la ora 12:00 a zilei de 26 Iulie a acelui an, în timp ce un tren de marfă compus din 40 de vagoane cisternă încărcate cu diverse produse petroliere se afla în mers, în apropierea intrării în stația Buda a avut loc o puternică deflagrație ce a secționat una dintre șinele căii ferate București - Ploiești. Aproape instantaneu, mecanicul a frânat de urgență trenul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94053_a_95345]
-
fost cruțate, astfel că una din garniturile de cisterne ce se găseau în curs de triere a fost lovită în plin, 3 locomotive ce se aflau în reparație au fost avariate, iar un alt tren militar german compus din 10 vagoane încărcate cu muniție a fost făcut una cu pământul pe linia de racordare dintre stațiile Ploiești Sus și Ploiești Est. Prăbușirile imenselor „păsări de oțel”, lovite mortal de focul armelor de toate calibrele ce fuseseră concentrate pentru a asigura apărarea
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
dintre aeronavele inamice doborâte pe parcursul teribiei încleștări căzând peste clădirile uzinei de impregnat traverse, ce s-au transformat aproape instantaneu un morman de ruine fumegânde, în timp ce, pe linia curentă dintre stațiile Ploiești Sud și Teleajen, un alt avion a percutat vagoanele unui tren german încărcat cu muniție, făcând ca întreaga garnitură să devină o uriașă minge de foc. Adânc întipărit în memoria celor ce s-au numărat printre protagoniștii săi a rămas și duelul inegal cu „Omida” - trenul militar german de pe
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
german încărcat cu muniție, făcând ca întreaga garnitură să devină o uriașă minge de foc. Adânc întipărit în memoria celor ce s-au numărat printre protagoniștii săi a rămas și duelul inegal cu „Omida” - trenul militar german de pe ale cărui vagoane platformă tunurile antiaeriene de toate calibrele au revărsat o adevărată „pânză de foc” asupra celor 58 de bombardiere, din Grupurile 44 și 98, ce au avut ghinionul sa-l întâlnească în drumul lor către țintele „Alb IV” (rafinăriile Astra Română
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
locomotive cu tenderul doldora de cărbuni, lăsînd să se bănuiască pe undeva o linie ferată credincioasă, un terasament de piatră sfărîmată cu tîrnăcopul, cu scaieți și volbură printre traverse, un tren tărăgănat alene pe șinele liliachii, topite între buloane romantice. vagoane pline de oameni tulburi, somnoroși, uituci, necunoscuți. Apoi. apoi lucrurile s-au precipitat. se pare că existase o încăpere. se închegase brusc o odaie luminoasă, mobilată suav de raze late de soare, parfumată de îngerii înaltei olfacții, o cameră înnobilată
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
șarpele uriaș al liniștei. Dar vraja nu ține decât câteva minute. }ignalul brusc și strident al unei locomotive îl înjunghie cu violență și îl sfâșie, iar zgomotul sacadat, de fierării frânte și-apoi lovite cu baroasele, al roților unor multe vagoane ce trec peste macazuri, ascunse de frunzișul copacilor zbuciumat de vijelia curentului brusc, îl toacă mărunt și-i împrăștie fărâmele peste orăcăitul broaștelor și peste ciripitul vrăbiilor din sat. Câinele și-a ridicat botul de pe labe, și-a ciulit urechile
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
sub arme. Și aici, am fost numai om de biserici. Am învins oboseala, cu Giotto, cum poți sub stelele lui doar un sfert de ceas să fii, un arab la Mecca. Iar pe drum, m-am tratat cu maci, în vagonul de clasa doua, ca pentru sfinți, și cu soc și salcâmi înfloriți, împotriva unei evlavii, prin ferestre... Pieton din nou la Veneția, m-am crezut în al nouălea cer, pe apă - atât, aici: șlefuim cristale pe poduri și pe subt
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
Emil Brumaru Și iată ce vede, dragă Lou! Am îndoit o coajă de portocală, am pus-o pe godin. A trecut trenul. Mi-am amintit de vagoanele cu cherestea din copilărie, cheresteaua aceea galbenă, plină de frunze ude, lipite. Mi-am amintit de rampele umplute cu sfeclă albă, dulce. Eram în clasa a doua primară, la țară, în amurg. Servitoarea mulgea vaca. Sta impudic, cu picioarele desfăcute
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
clandestinitate. Acum, leșinat de durere, șovăiam dacă să plec sau nu acasă. îmi era prea dor de Rioara ca să renunț. Am lăsat de-o parte revista și mă căinam pentru neatenția de la lift. Atunci am văzut-o. Stătea în ușa vagonului ținând în brațe un pachet învelit într-o hârtie albastră cu cerbi trăgând sănii, cu clopoței aurii, cu rămurele de brad și cu câțiva "La mulți ani!" scriși cu litere roșii, imitând majuscule din vechile manuscrise. Era într-un pardesiu
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
Pistruiată. Zâmbea într-una, de parcă a venit tocmai atunci la întâlnire și întârziase. Mă privea nepăsătoare la tot ce-i în jur. Când se deschidea ușa, se răsucea puțin și ea, plictisită, făcând loc celui care vroia să treacă. Un vagon necompartimentat, supraaglomerat. Fum de țigară. Mirosuri grele, proletare. Zumzet de voci. Din când în când câte un hohot de râs, aproape țipat, dinspre grupul de lipoveni din celălalt capăt al vagonului. Stăteam pe locul din partea culoarului. în fața mea, o pereche
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
plictisită, făcând loc celui care vroia să treacă. Un vagon necompartimentat, supraaglomerat. Fum de țigară. Mirosuri grele, proletare. Zumzet de voci. Din când în când câte un hohot de râs, aproape țipat, dinspre grupul de lipoveni din celălalt capăt al vagonului. Stăteam pe locul din partea culoarului. în fața mea, o pereche de bătrâni terminaseră de mâncat și acum se pregăteau de somn. El, lângă geam, își trecuse perdeaua soioasă peste față. Ea încerca să se tolănească, gospodărește, cu mâinile pe pântec, înfofolită
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
ei. Și-a tras piciorul de sub ea. S-a apropiat, strecurându-se pe sub brațul meu. S-a cuibărit la piept. - Mi-e somn, a oftat. De dimineață tot am umblat. Căldura asta m-a toropit. Era cald, într-adevăr, în vagon. Caloriferul ardea sub bancheta noastră. S-a strâns și mai mult în mine, culcându-și capul în poala mea. Mă privea cu ochi jucăuși. Mi-a tras mâna de pe umărul ei și a dus-o pe șold. Am mângâiat-o
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
când pistruiata își răsuci ușor capul și-l sărută, într-o fulgerare de secundă. "Vin arhistratizii", șopti el sufocat. M-am ridicat. Mașa a gemut ușor. Și-a tras și mai mult paltonul peste ea. Am ieșit pe platforma dintre vagoane. Am aprins o țigară. Prin crăpăturile burdufului țâșneau fulgi șfichiuitori. Mirosea a urină. Am stat până m-a pătruns bine de tot frigul. Caimacamul adormise și el. M-am întors la locul meu. Mașa se ghemuise, cu genunchii strânși. }inea
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
pe care am făcut-o atunci, la Florin Mugur acasă: Norman Manea fiind deportat din Suceava iar eu din Gura-Humorului, am avut parte, în copilăria noastră, cam de aceleași lagăre în Transnistria. Precis am fost duși cu același tren în vagoane de vite, poate că am avut culcușurile chiar alăturate, pe țoalele întinse pe jos, în cazarma de la Moghilev, poate că ne-am și jucat împreună pe după aceleași sârme ghimpate, la Jachișa, cum puteau să se joace copiii în lagăr, poate
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
că, fără să știu, am fost îndrăgostit de dînsa! Da, fără să știu! Spre deosebire de Celesta care, bănuiesc, ca orice femeie, știa. Odată, nu știu de ce, eram pe peronul gării din D. Celesta Tenzi pleca la Cluj. Și din fereastra unui vagon mîna ei lungă și albă, flexibilă, a izbucnit și a început să se zbată grațios a bun-rămas. Nu zăream decît acest membru fluid echivoc, semănînd mai mult a picior, a crac rotund scos pe geam în văzu-ntregei lumi, mișcîndu-se
Fie-ne țărîna sfîntă! Și fluturii ușori by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13039_a_14364]
-
-le: „Însă Haplea ce făcea? Profitînd de-ncurcătură Iute putina spăla!” Cred că era finalul poeziei! restul îmi rămîne neclar. Parcă era o afacere cu niște gîște furate, sau așa ceva. Robinson Crusoe l-am citit pe linia moartă, într-un vagon de marfă stricat, întins pe burtă în pătratul de soare pe care-l făcea ușa pe podea. Mi-l alesesem anume dintr-un șir întreg de vagoane părăsite (aveau cîte ceva defect), pe care-l exploram permanent, de la un cap
Robinson Crusoe, l-am citit într-un vagon de marfă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13186_a_14511]
-
furate, sau așa ceva. Robinson Crusoe l-am citit pe linia moartă, într-un vagon de marfă stricat, întins pe burtă în pătratul de soare pe care-l făcea ușa pe podea. Mi-l alesesem anume dintr-un șir întreg de vagoane părăsite (aveau cîte ceva defect), pe care-l exploram permanent, de la un cap la altul, sărind dulce și periculos peste tampoane. Cred că lectura a fost continuată, o dată cu construirea colibei de către R. C., într-o colibă pe care mi-am
Robinson Crusoe, l-am citit într-un vagon de marfă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13186_a_14511]
-
învățământ politic ce se țineau lunar, duminicile, la Târgoviște, în week-end cum s-ar zice, lipsindu-mă de una din cele două zile prețioase petrecute cu Cornelia în micul nostru refugiu din Labirint. Plecam la ora șapte cu un personal, vagoanele pustii, cucoanele cu care făceam de obicei naveta lipseau, firește, mă obișnuisem cu gunguritul lor benign, incantatoriu ca un motet, citeam literatură „de vacanță”, fumam pe coridor, reluam lectura, apăruse nu de mult „Luceafărul” cu periodicitate bilunară, unde descoperisem cu
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
rămîne una din cele mai bune secvențe realiste ale întregii noastre literaturi contemporane: " - Deschide, bă, strigă cineva, deschide odată! M-am simțit împins, ridicat, izbit de ușă. Ușa cedă. Am năvălit înăuntru. Mirosea plăcut a fum și-a urină caldă. Vagonul era pustiu. Am intrat în primul compartiment, la nimereală, mi-am azvîrlit căciula pe banchetă și am încuiat ușa. Coridorul se întunecă de țărani, de ceferiști, de navetiști de la Ateliere. Era cald. Am scos capul pe fereastră. Jeni era deja
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]