883 matches
-
Pantelimon", cum sugerează într-un studiu Tudor Vianu) care era de meserie căldărar sau arămar. George Călinescu afirmă că prin tatăl său, Anton Pann era român de origine: „Cunoașterea miraculoasă a limbii noastre e un semn că era sau român (valah curat ori cuțovlah), sau că venise aici în fragedă copilărie" [1]. După numele tatălui, viitorul autor se va semna pe manuscrisele primei perioade de creație cu Antonie Pantoleon Petroveanu. Izbucnirea unui nou război ruso-turc în 1806, care coincide cu anul
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
se cuvine Gloria și Puterea acum și în vecii vecilor. Amin!" Spune și Părintele DUMITRU STĂNILOAE, cel mai înalt Duh al ORTODOXIEI (din Răsărit! - zic așa, când văd, cu mâhnire, în câte colțuri de lume amurgite au trebuit să migreze valahii noștri... - cei mai mulți, din pricini de necaz și de multe și nestinse nevoi!), mai spre zilele noastre (cele de adânc păcat al uitării și zile ale marilor șovăieli și întunecări ale Duhului...zile și veac de întindere a beznelor celui rău
ÎNVIEREA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1492324298.html [Corola-blog/BlogPost/379266_a_380595]
-
să aștepți un veac să crească la fel. Dar dacă distrugi o națiune? În câte secole se poate regenera? Munții, apele, animalele, pădurea, întreaga natură, timpul și spațiul unei Nații au simțul proprietății, numai oamenii cei mai mulți nu o au. Noi, Valahii care mai suntem Români am rămas cu pământul gol, cu pădurea stearpă, cu poporul bolnav, cu inundațiile și refrenul lor deseori, cu martirii prin gropile comune, fără să-i știm, fără cruci, cu sfinții nerecunoscuți de Ierarhii politici ai Bisericii
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452674802.html [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
25 Decembrie 1386, Mânuitorului i s-a dat dreptul de a fi sărbătorit cu dragoste și în ținuturile valahe, ca cel care a fost și va fi aproapele omului trecător, până în ziua încheierii drumului său pământesc și judecarea faptelor sale. Valahii și-au coborât atunci privirile și și-au tulburat inimile, aflând că cel ce suferise pe crucea de pe muntele calvarului, Golgota, va sălășlui în veci în trupurile lor. De atunci, a tot fost cântat și slăvit în noaptea sfântă a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
străvechiul obicei ca tatăl să sădească un pom la nașterea copilului său, iar moașa să închine nou-născutul în fața unui brad. Câtă pătrundere în sensurile pe care înțelepciunea închinării la divin l-au tot călăuzit în drumul său prin viață pe valahul obosit de săbiile care i se ridicau deasupra creștetului. Câtă dorință pentru colindul din noaptea de Ajun a copilului român care ura tuturor binețe și lumină. Unele colinde românești erau adevărate cuplete de teatru popular, jucate, declamate și cântate pe la
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
din satele învecinate, iar întreaga vale a Carașului răsuna de cântecele fanfarelor și corurilor, de bubuitul teascurilor și de strigătele de bucurie. Numai locuitorii comunei Răcăjdia nu și-au putut manifesta bucuria ți fericirea . Harnicul notăraș s-a îngrijit ca valahii( cei din Răcăjdia n.n.) să nu tulbure liniștea, luând instrumentele fanfarei și bătând până la sânge pe bieții coriști. 209 Concertul corului Doina a avut loc în frumoasa sală a teatrului. Programul, alcătuit cu grijă și executat impecabil, a făcut ca
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384510455.html [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
vă fiu la pace de ajutor. LOGOFĂTUL NEACȘU Pacea va fi scumpă pentru noi! MIRCEA CEL BĂTRÂN Eu știu ... !? Să începem un nou război!? ISET beg Decât sânge valah în luptă cumplită, Mai bine o pace plătită! MIRCEA CEL BĂTRÂN Valahul nu a cerșit niciodată pacea și nici acum! Nu voi alege acest drum! RADU ALUNĂ Așa, Măria-Ta ! Vitejii mei De-abia așteaptă să se bată ca niște zmei! BAATUR DJAHAR Sunt clipe grele, să nu ne pripim! Înainte de a
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_actul_2.html [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
făcut să scap această țară, Să nu simtă a jugului povară! COZIA Sânge s-a vărsat Lupte multe ai câștigat, Dar săracul tot a dat Araci la domnie Și bani la visterie. MIRCEA CEL BĂTRÂN Doamne! O viață am luptat, Valahul să nu fie prădat! Osebire să nu fie Între opincă și domnie. COZIA Osebire ai făcut Stunci c穗d de cineva nu ți-a plăcut. Îți aduci aminte De o fată săracă, cuminte? Nu ai lăsato să iubească Pe fiul tău
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_actul_2.html [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
Kiev din sec. XI, a întocmit povestea neamurilor, spunând că: „Ungurii trecuseră pe lângă Kiev, peste muntele Ugorskis, peste Nipru, îndreptându-se spre Carpații nordici de deasupra Tisei, purtând lupte cu cei ce trăiau acolo, cu vlahii și slovenii. Înlăturând pe valahi s-au așezat împreună cu slovenii pe care i-au supus peste acea țară, care ulterior a devenit Ungaria”. (Fontes, II, p.74-75 / Pr. D. Bălașa, File noi în istoria Daco-Românilor, în rev. Altarul Banatului, 1991, p.10-12,45) Fiindcă am
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1394960759.html [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
Influențat de marele istoric german Leopold von Ranke și de Alexander von Humboldt, a publicat încă din tinerețe lucrări de prezentare ale Moldovei și Munteniei, o monografie despre Limba si literatura română, o Istorie a Valahiei, a Moldovei și a valahilor transdanubieni, precum și prima lucrare științifică asupra istoriei, obiceiurilor și limbii țiganilor. Revenit în țară, a continuat să desfășoare o bogată activitate cultural-științifică, din care menționăm repere ca editarea în colecția „Arhiva istorică” a celor șase volume din „Letopisețele Valahiei și
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
ultimii zece ani, românii de aici au început construcția de biserici noi, împotriva tuturor opozițiilor și presiunilor la care au fost supuși. Pe această linie a menținerii spiritualității se înscrie și sfințirea bisericii ortodoxe românești din Timoc „Sf. Mucenic Ioan Valahul”, aflată sub jurisdicția Protopopiatului ,,Dacia Ripensis”, în fruntea căruia se află preotul Boian Alexandrovici, care arată că „pentru noi, românii din Timoc, este un eveniment cu dublă semnificație: una spirituală, cealaltă istorică. După aproape 200 de ani se ridică într-
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
matur-profund-liric-Ana-Podaru“ (pp. 20 - 218), constelat dinspre un „fatidic-rece“ dienoc, cel de 13 brumărel, după cum se-ncearcă în ițire comunicativă chiar titlul volumului, cu punerea „în trenă“ a unui obsedant motiv frământător de lumi din surprinzătoare abisuri temporale, nu vreunul autohton-pelasg > valah de Carpați / Dunăre, cum, de pildă, „motivul zborului cu aripi confecționate din șindrilă, nicidecum din penele păsărilor ucise“ (ca ale eroului Manole, din balada noastră brodată în mitemele jertfei zidirii, încă în benefic circuit), ci unul cretan-antic („nostalgia sudului pelasgo-minoic
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497500946.html [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
viață, dar, întotdeauna a decelat „înțelegerea alegerilor de destin” și, experiind admirația „între cogniție și afectivitate”, și-a consacrat timpul (fizic, dar mai ales psihic) „să-și pună întrebări asupra destinului său metafizic și, în egală măsură, asupra celui românesc (valah)”. De aici, dar, dragostea lui pentru acel tip de cunoaștere ca „pavăză contra vremii, ca flacără în întuneric” (în vremea și în întunericul ignoranței și imposturii). A acelui tip de cunoaștere în care, vom vedea, straturile de înțelepciune și experiență
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe by http://confluente.ro/Recenzie_george_remete_fi_stelian_gombos_1393399095.html [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
intelectualii de rasă sunt pe cale de dispariție. Snobismul și imposture celor cu diploma ID sunt greu de identificat și se insinuează tot mai perfid în noile modele publice”, “au venit și euroregiunile. Nu mai suntem români. Suntem ardeleni, transilvăneni, olteni, valahi, sau moldoveni sau basarabeni. Mai nou, secui cu țară proprie ... ”, “Se pare că nici Națiune nu mai avem. Civismul sau tot ce este civic este prezentat ca un panaceu universal. Un fals public cu acte în regulă ... Ca să încheie, contestând
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Razvan_ducan_1398333819.html [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
în limba poetului Arthur Rimbaud se datorează Mariei Penzes), unde se relevă mai întâi, structurarea materiei poematice în douăsprezece cicluri, fiecare ciclu purtând un titlu împrumutat de la fiecare lună a anului, însă nu de la cel romantic-macedonskian, ci de la anul tradițional-plelasg > valah, cu începere din martie / mărțișor, luna marilor explozii / revoluții de muguri și de flori de cais, în mai marea lor iubire de fotoni și de albine, ca să-și „închidă bucla“ în făurar / februarie, luna iubirii, a sfinților dragobetieni / valentinieni - ceea ce
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ by http://balabanesti.net/2014/03/21/emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-%e2%80%9ecantarea-cantarilor%e2%80%9c/ [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
Pâlcuri, pâlcuri, dintre aceștia se îndreaptă spre Olt unde se îmbăiază. Veseli, glumesc și cântă.În depărtare se aud cântecul cocoșilor, împletindu-se cu cântecul patrulei. CORUL PATRULEI ( Trecând printre corturi.). Oșteni sculați! Și vă spălați! Armele să pregătiți, Pe valahi să-i dezrobiți! Se aude cornul deșteptării.). TABLOUL III POVESTITORUL În cortul domnesc Mircea cel Bătrân stă la masă împreună cu logofătul Neacșu. Pe masă sunt multe hrisoave, făcute sul cu pecetea mare domnească. Pe rând cei doi le desfășoară
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
am negrijit, Nu am avut prea mult timp de gândit, Dar totuși sunt nevoitor să fac tot Pentru a ridica monăstirea, așa socot. Pentru alat va fi un bun sfetnic, Pe omul rău, monăstirea îl face omelnic. MIRCEA CEL BĂTRÂN Valahii sunt oameni buni și muncitori, Monăstirea o să le fie precum soarele în zori, Loc de lumină, de citanie și învățătură, Omul luminat e mai puternic sub armură! Cum s-a crăpat de ziuă am trimis Trâmbițași prin sate să dea
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Bine ai venit Baatur Djahar! Vești aveam Că o să vi, dar nu știam Ce șiretlicuri vei folosi, Să ne ajungi pe noi aici. Iartă-i pe acești cetași că au primit În felul acesta un prieten de nelipsit! BAATUR DJAHAR Valahii datoria și-au făcut acum! ( După o pauză. ... și eu mi-am găsit în Evropa drum Să aflu stările de lucruri, întărind Legătura dintre noi și zărind O cruciadă potrivnică lui Ilderim, Ca de pe aici să-l izgonim. MIRCEA CEL
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
dat foc la corturi și i-am încăierat de s-au măcelărit între ei. Dar năvala lor era de nestăvilit. CONTESA: În disperarea sa a cerut ajutor peste munți. CONTELE DRACULA: Așa-i. Dar voievodul Matei Corvin, din sânge de valah, a fost înșelat de trădători și m-a condamnat la închisoare într-un castel din Transilvania... Contele face o pauză. CONTESA: Abia după doisprezece ani a ieșit din temniță. CONTELE: Am revenit pe tronul țării, dar din nou am fost
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
știut despre acesta este însuși mormântul. Corpul a fost decapitat, capul fiind trimis într-un vas cu miere la curtea sultanului Mohamed, care l-ar fi înfipt într-o țeapă că răzbunare pentru zecile de mii de turci uciși de valah în acest fel. Despre corpul său, în schimb, nu se știe ceva concret. O vreme s-a crezut că a fost îngropat la Mănăstirea Snagov, dar o altă ipoteză susține că ar fi îngropat la Comana. În locul cel din urmă
VLAD ȚEPEȘ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1414699443.html [Corola-blog/BlogPost/383917_a_385246]
-
s-a crezut că a fost îngropat la Mănăstirea Snagov, dar o altă ipoteză susține că ar fi îngropat la Comana. În locul cel din urmă s-au găsit rămășițele unui bărbat decapitat, despre care se crede că ar aparține domnitorului valah. Strugariu Anca, clasa a X a Referință Bibliografică: Vlad Țepeș / Gigi Stanciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1399, Anul IV, 30 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gigi Stanciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
VLAD ȚEPEȘ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1414699443.html [Corola-blog/BlogPost/383917_a_385246]
-
comanda credinciosului său armaș Sava, care avea să se dovedească și un arhitect ingenios. Din nefericire, tocmai absența oștirii comandate de Sava (aflat, iată, la Brâncovenești, în acel moment) avea să cântărească în bătălia de la Mirăslău (16-18 septembrie 1600, între valahii conduși de domnitor - sprijiniți de secui - și trupele austriece ale generalului italian Giorgio Basta - sprijinite de sași și de nobilimea din Transilvania), dezastruoasă pentru Mihai. Ironie a sorții, Castelul, de plan dreptunghiular, cu aripi grupate în jurul curții interioare de formă
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1376505016.html [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
că spațiul românesc ascunde nenumărate comori spirituale. Nu trebuie să nesocotim patosul vieții care, de-a lungul istoriei, le-a scos la iveală! Sunt frumuseți tocmite parcă în cer, mai înainte de-a fi zidite pe pământul moldav, transilvănean sau valah: Putna lui Ștefan Cel Mare și Sfânt (atât de frumos înflorită astăzi de obștea monahală), Mănăstirea Dragomirna a Mitropolitului Anastasie Crimca, apoi ctitoria lui Mircea cel Bătrân de la Mănăstirea Cozia ori icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula. În fața acestor minunății
MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_mihail_neamtu_.html [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]
-
aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromani, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromani, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromani, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”; - noi toti - români, rumâni, vlahi, valahi sau vlasi - suntem un singur neam și suntem români originari în zona
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]
-
prețios propagandistic de la unguri, ce se consideră cei mai mari europeni și cei mai vechi din Transilvania. Și iar au luat-o cu nedreptățile ce li s-au făcut lor la Trianon în 1921 și la Paris în 1947 din cauza valahilor care nu-s europeni! Președinția, guvernul și elitele nu au contracarat această propagandă ci, paradoxal, au început să cerșească intrarea în Europa. Și nu numai ungurii ne-au marginalizat și denigrat, ci în același timp, a apărut un grup de
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_a_treia_republica_corneliu_florea_1328540753.html [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]