129 matches
-
din 23 martie, Bibliotecă Valenciana este cea superioară în Sistemul Bibliotecar din Valencia și se stabilește ca centru superior bibliotecar al Comunitatei Valenciana și depunerea bibliografice de bază din Valencia, are ca misiune a colecta, conserve și să difuzeze patrimoniul Valenciana bibliografice și de ieșire tipărite, audio și vizuale, si Valencia, devenind obligatoriu în a primi un exemplar din birourile Depozitul Legal. Acesta este responsabil pentru elaborarea și difuzarea de informații bibliografice despre producția de publicare din Valencia și să mențină
Biblioteca Valenciana Nicolau Primitiu () [Corola-website/Science/335996_a_337325]
-
dacă acesta va forma un corp politic sau administrativ cu caracter regional, cu numele Comunitate, Generalitate sau altele similare. În urmă adoptării Statutului de Autonomie Valencia în 1982, Ministerul Culturii a materializat transferul bibliografic de la Bibliotecă "Nicolau Primitiu" la Generalitatea Valenciana, prin Decretul Regal 846/1986. Aceasta bibliotecă, de neprețuit, rezumă principiile de bază ale unei biblioteci naționale, reunind lucrări de autori din Valencia, subiecte sau produse din Valencia, si a pus bazele pe care a crescut actuala Bibliotecă Valenciana. La
Biblioteca Valenciana Nicolau Primitiu () [Corola-website/Science/335996_a_337325]
-
Generalitatea Valenciana, prin Decretul Regal 846/1986. Aceasta bibliotecă, de neprețuit, rezumă principiile de bază ale unei biblioteci naționale, reunind lucrări de autori din Valencia, subiecte sau produse din Valencia, si a pus bazele pe care a crescut actuala Bibliotecă Valenciana. La aceasta donație inițială s-au alăturat și altele care au venit să îmbogățească și să completeze aceste fonduri importante. La aceasta trebuie să se adauge veniturile din depozit legal și achizițiile efectuate de propia instituție. Publicarea decretului de a
Biblioteca Valenciana Nicolau Primitiu () [Corola-website/Science/335996_a_337325]
-
și achizițiile efectuate de propia instituție. Publicarea decretului de a crea Bibliotecă din Valencia (Decretul 5/1985) este o etapă extrem de importantă, deoarece din acel moment sunt disponibile regulă care reglementează existența să, fiind definite scopurile și funcțiile lor. Bibliotecă Valenciana este creată, prin urmare, ca un centru de bibliotecar superior al Comunitatei și depozit de bază bibliografice Valencia, în cadrul Ministerului competent pentru cultura. Încă de la începuturile sale până în anul 2000, Bibliotecă a fost instalată în clădirea fostului Spitalul General, se
Biblioteca Valenciana Nicolau Primitiu () [Corola-website/Science/335996_a_337325]
-
Ministerului competent pentru cultura. Încă de la începuturile sale până în anul 2000, Bibliotecă a fost instalată în clădirea fostului Spitalul General, se împărțea spațiului cu Bibliotecă Publică Provinciala din Valencia, în timp ce se caută un sediu definitiv pentru aceasta. În 1995, Comunitatea Valenciana a decis ca sediul permanent al acestei biblioteci să fie Mănăstirea Sân Miguel de los Reyes. În coordonare cu Guvernul Provincial și primăria din Valencia, coproprietari ai clădirii au făcut un proiect de restaurare ambițios (a fost realizată între 1995
Biblioteca Valenciana Nicolau Primitiu () [Corola-website/Science/335996_a_337325]
-
Valencia, coproprietari ai clădirii au făcut un proiect de restaurare ambițios (a fost realizată între 1995 și 1999), care a recuperat aceleași valori artistice și culturale, dar, de asemenea, a permis utilizarea acestuia că bibliotecă regională. În anul 2000, Bibliotecă Valenciana a deschis porțile în locația sa actuală, mănăstirea Sân Miguel de los Reyes. În 2010, s-a publicat Decretul 33/20103 prin care Bibliotecă Valenciana este redenumita "Nicolau Primitiu". Bibliotecă de Valencia, custodie aproape un milion de documente și are
Biblioteca Valenciana Nicolau Primitiu () [Corola-website/Science/335996_a_337325]
-
culturale, dar, de asemenea, a permis utilizarea acestuia că bibliotecă regională. În anul 2000, Bibliotecă Valenciana a deschis porțile în locația sa actuală, mănăstirea Sân Miguel de los Reyes. În 2010, s-a publicat Decretul 33/20103 prin care Bibliotecă Valenciana este redenumita "Nicolau Primitiu". Bibliotecă de Valencia, custodie aproape un milion de documente și are un catalog automatizat care le permite consultarea prin intermediul internetului. Această mare colecție constă dintr-o gamă largă de materiale și suporturi din pergament și hârtie
Biblioteca Valenciana Nicolau Primitiu () [Corola-website/Science/335996_a_337325]
-
lucrările care au supraviețuit putem evidenția El Diario de Valencia (1790-1835), colecția de reviste din perioada Republicii a doua și Războiul Civil, publicațiile semi-subterane, colecția de "vină llibrets" etc. De asemenea, ele sunt de o mare importanță pentru fondurile Comunitatea Valenciana din Editora Valenciana, care a editat o mare parte din benzi desenate populare și romane, care au fost citite în Spania, în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Acesta subliniază, de asemenea, importanța colecție de grafice s-au
Biblioteca Valenciana Nicolau Primitiu () [Corola-website/Science/335996_a_337325]
-
supraviețuit putem evidenția El Diario de Valencia (1790-1835), colecția de reviste din perioada Republicii a doua și Războiul Civil, publicațiile semi-subterane, colecția de "vină llibrets" etc. De asemenea, ele sunt de o mare importanță pentru fondurile Comunitatea Valenciana din Editora Valenciana, care a editat o mare parte din benzi desenate populare și romane, care au fost citite în Spania, în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Acesta subliniază, de asemenea, importanța colecție de grafice s-au adunat de această
Biblioteca Valenciana Nicolau Primitiu () [Corola-website/Science/335996_a_337325]
-
vârste și constituții fizice care se antrenează tot anul pentru întreceri și reprezentații în sărbătorile populare. Uneori pot participa activ și spectatorii, rudele sau prietenii membrilor cetei pentru ridicarea acestuia. Se presupune că originea turnurilor umane se găsește în dansurile valenciene care se realizau la sărbătorile religioase. Aceste dansuri se terminau prin construirea unor figuri din ființe umane care în timp au căpătat amploare și măreție independizându-se de dans devenind un ritual de sine-stătător. În secolul XV deja se practica "moisiganga
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
dansuri se terminau prin construirea unor figuri din ființe umane care în timp au căpătat amploare și măreție independizându-se de dans devenind un ritual de sine-stătător. În secolul XV deja se practica "moisiganga", străbunul dansului Muixeranga din actualitate, în localitatea valenciană Algemesí care este un îmbinare de dansuri și turnuri umane. Catalanii preluând ideea, au ignorat dansul din aceste obiceiuri tradiționale concentrându-se doar pe realizarea unor turnuri din ce în ce mai înalte și originale. Prima atestare documentară a unui "castell de sis sostres
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
documentară a unui "castell de sis sostres, acompanyat de la dolçaina" (castel de 6 etaje, acompaniat de un oboi) datează din 1770 în Arbos, iar în anul 1790 a început să se fie denumit castell pentru a-l diferenția de dansurile valenciene. Referințe legate de organizarea în cete a celor ce realizau aceste castele datează din anul 1815, enumerând de cetele: Colla dels Pagesos și Colla dels Menestrals. Deviza casteller-ilor este inspirată dintr-un vers al poemului "Los Xiquets de Valls" al
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
și columbiana (3.849, 5,87%). Scăldat de apele Mediteranei și înconjurat de livezile de portocali, Castellón este așezat între Barcelona și Valencia, la 290 de km. de capitală Cataluniei și 70 de km. distanță de reședință administrativă a Comunității Valenciene, din care face parte. Orașul are 173.000 de locuitori, iar dacă adăugăm și localitățile din aria metropolitană, ajungem la 300.000 de persoane. Istoria localității începe în 1251, cănd regele Jaime I își dă acordul că locuitorii așezării de pe
Provincia Castellón () [Corola-website/Science/304981_a_306310]
-
din aria metropolitană, ajungem la 300.000 de persoane. Istoria localității începe în 1251, cănd regele Jaime I își dă acordul că locuitorii așezării de pe dealul din jurul schitului Magdalena să coboare la câmpie și să formeze Castellón de la Plana ( în valenciana "castelló" înseamnă mic castel iar "plana", câmpie). Momentul acesta este marcat în fiecare an, la sărbătorile în cinstea sfintei Magdalena, considerată protectoarea orașului, sărbători care au loc pe parcursul a zece zile, cu trei săptămâni înaintea Paștelui catolic. În primă duminică
Provincia Castellón () [Corola-website/Science/304981_a_306310]
-
1% mai mult față de anul anterior. Insulele Canare, cu 8,6 milioane de turiști (1,6% mai puțin decât anul anterior), sunt a treia destinație turistică, înaintea Andaluziei, care a ajuns la 7,6 milioane (plus 1,3%) și a Comunității Valenciene, cu 4,8 milioane (plus 9,5%). Conform previziunilor Organizației Mondiale a Turismului, numărul de turiști străini în Spania va crește în medie cu 5% pe an, de-a lungul următorilor 20 de ani, ceea ce ar însemna 75 de milioane
Economia Spaniei () [Corola-website/Science/306298_a_307627]
-
(spaniolă: "" [ba'lenθja]; valenciană: "València" [va'ɫɛnsia]) este capitala comunității autonome Valencia, din Spania. Este al treilea oraș spaniol ca mărime, și o arie industrială pe Coasta Azahar din Spania. Populația estimată a orașului propriu-zis este de 807.396 locuitori, conform estimărilor din 2006
Valencia () [Corola-website/Science/302941_a_304270]
-
al orașului era „"Valentia"”, însemnând „vigoare”, „curaj”. În timpul imperiilor musulmane din Spania, era cunoscut drept بلنسية ("Balansiya") în arabă. Urmând unele schimbări fonetice uzuale, numele orașului a devenit „Valencia” (/ba'lenθja/) în spaniola castiliană și „València” (/va'ɫɛnsia/) în cea valenciană. O pronunție posibilă în valenciană este /va'lensia/. Orașul Valencia, numit original "Valentia", se află în regiunea denumită în antichitate Edetania. Istoricul roman Florus afirmă că Junius Brutus, cuceritorul Viriathusului, și-a transferat acolo soldații care luptaseră sub comanda sa
Valencia () [Corola-website/Science/302941_a_304270]
-
vigoare”, „curaj”. În timpul imperiilor musulmane din Spania, era cunoscut drept بلنسية ("Balansiya") în arabă. Urmând unele schimbări fonetice uzuale, numele orașului a devenit „Valencia” (/ba'lenθja/) în spaniola castiliană și „València” (/va'ɫɛnsia/) în cea valenciană. O pronunție posibilă în valenciană este /va'lensia/. Orașul Valencia, numit original "Valentia", se află în regiunea denumită în antichitate Edetania. Istoricul roman Florus afirmă că Junius Brutus, cuceritorul Viriathusului, și-a transferat acolo soldații care luptaseră sub comanda sa. Avea să devină o colonie
Valencia () [Corola-website/Science/302941_a_304270]
-
caracterizată de tensiuni sociale. Berberii din Africa de Nord, care au fost un component esențial al armatelor invadatoare, au intrat în conflict cu conducerea arabă din Orientul Mijlociu. Cu timpul, grupuri mari de mauri s-au instalat în valea râului Guadalquivir, pe coastele valenciene și (spre sfârșitul acestei perioade) în regiunea muntoasă a Granadei. Córdoba, capitala califatului a fost cel mai mare și cel mai bogat oraș al Europei medievale. Comerțul în bazinul mediteranean și schimbul cultural au prosperat. Musulmanii au importat o tradiție
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
decembrie primește binecuvântarea nupțială. Zilele următoare toată lumea sărbătorește, iar banii din dota Lucreției sunt numărați cu atenție. La 6 ianuarie după ce își salută familia și prietenii, se retrage de o parte cu papa și Cesare și vorbesc încet în dialect valencian.Apoi cu voce tare în italiană papa îi spune să stea liniștită și să-i scrie pentru "orice" ar dori, pentru că "ea absentă v-a face mult mai mult din ce ar face prezentă". În final primește binecuvântarea papală și
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
o educație riguroasă la Curte, unde l-a cunoscut în 1519 pe cel care avea să fie bunul său prieten, cavalerul catalan Juan Boscán. Cu siguranță că lui Boscán i se datorează aprecierea pe care Garcilaso o avea pentru lirica valencianului Ausiàs March, care a influențat într-o anumită măsură opera lui Garcilaso. Garcilaso a intrat în 1520 în serviciul regelui Carol I al Spaniei, în calitate de membru permanent al gărzii regale. A învățat greacă, latină, italiană, franceză, muzică și scrimă. A
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
tendințelor de autonomizare sunt relativ numeroase: "meänkieli" pe baza unui dialect finlandez din Suedia; "võro" în Estonia față de limba estonă standard; "ullans" față de limba scots din Irlanda de Nord; valona, picarda și "poitevin" față de franceza standard; cașuba față de poloneză; galiciana față de spaniolă; valenciana față de catalană etc.. Termenul "Dachsprache" „limbă acoperiș” își are originea în două adjective folosite de Kloss. În articolul său din 1952, el deosebea metaforic "gehegte Mundarten" „dialecte îngrijite” și "wilde Mundarten" „dialecte sălbatice”, iar într-o notă de subsol le
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
Costă Valencia, a căror capitala este orașul Valencia și Costă Blanca (una din cele mai dezvoltate regiuni costale din Spania, foarte populară printre turiștii britanici și germani, având ca si oraș fruntaș de vară Benidorm - toate aceastea aflate în comunitatea Valenciana; - Costă de Almeria, Costă Tropical, Costă del Sol și Costă de la Luz, toate situate în Andalucia. Printre orașele din această regiune se numără faimoasele orașe că și Marabella - destinație turistică pentru persoanele cu venituri peste medie - si Malaga care e
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
Isla Plana este o insulă în marea Mediterană aflată la 22 kilometri de orașul spaniol Alicante, 8 km de orașul Santa Pola și la puțin peste 4 kilometri de capul Santa Pola.Insula Tabarca este singua insulă locuită a Comunității Valenciene și cea mai mare.Din punct de vedere administrativ insula aparține orașului Alicante și are în număr de 73 de locuitori în 2009. Insula are o lungime maximă de 1800 metri de la nord-vest la sud-est și o lățime maximă de
Tabarca () [Corola-website/Science/321184_a_322513]
-
prin linii regulate de catamaran.Datorită suprafeței reduse a insulei nu există șosele nici măcar autovehicole. În întregime insula a fost declarată "Ansamblu Istoric și Cultural" în 1964.Are un important patrimoniu: Tabarca este singurul cartier alicantin în care predomină limba valenciană.În istorie o vreme aici s-a vorbit și limba lingură dar azi nu mai există urme ale acesteia decât în unele nume de familie.
Tabarca () [Corola-website/Science/321184_a_322513]