175 matches
-
asocieri este reprezentat de prezența anumitor aminoacizi în poziții „cheie” ale lanțurilor ? și ?. Astfel, prezența acidului aspartic în poziția 57 a lanțului ? din molecula HLA DQ conferă protecție față de apariția diabetului în timp ce prezența unui aminoacid neutru (Alanină, Valină sau Serină) ca în tipul DQB1*0302 conferă susceptibilitate. De asemenea prezența argininei în poziția 52 a lanțului polipeptidic ? al HLA DQ (ca în tipurile DQA1*0301 și DQA1*0501) predispune la apriția T1DM [16]. Explicația este că aminoacizii
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
tipul acizilor abietici și pimarici 33. În afara acestora, în rășina de propolis s-au mai identificat acizii benzoic 34, cinamic, feluric și cafeic, precum și substanțe cumarinice și terpenoide pentaciclice (Mărghitaș, 2005; Mateescu și Dumitru). De asemenea se citează prezența următoarelor: valină, alcool cinamic și benzilic, esteri ai acizilor benzoic, cinamic și cumaric. Se presupune că esterii aromatici constituie o fracțiune a suportului acțiunii antimicrobiene a propolisului (Mărghitaș, 2005). Cercetarea esterilor aromatici citați din propolis și chiar mai complicați ca structură (prin
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
citat de M. Marin, Al. Popescu et al, 1966, citat de Mărghitaș, 2005) este: arginina 5.70 %, histidina 2.4 %, izoleucina 4.5 %, leucina 6.7 %, lizina 5.7 %, metionina 1.8 %, fenilalanina 3.9 %, treonina 4 %, triptofan 1.3 %, valina 5.7 % (Mărghitaș, 2005). S-au identificat substanțe azotate: xantina, hipoxantina, geranina, trimetilamina (Mărghitaș, 2005; Andrițoiu, 2005). Ialomițeanu și colaboratorii săi au studiat valoarea biologică a polenului recoltat de albine și a indicelui Osef211. Studiile nutriționale efectuate pornind de la aceste
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
proteine din polen variază de la o specie la alta, polenul arborilor fructiferi fiind mai bogat în proteine, dând următoarele date în ceea ce privește aminoacizii identificați în polenul cules de albine: histidina (1.5%), triptofanul (1.6%), metionina (1.7%), fenilalanina 3.5%), valina (6%), aceștia reprezentînd acizii esențiali și cistina (0.6%), arginina (4.7%) și acidul glutamic (9.1%) (Păunescu et al, 1988). Metionina [1213,4214]: denumirea uzuală a acidului γ-metilmercaptobutiric [1] simbol: M sau Met [1] denumire alternativă: acid 2-amino-4-(metiltio
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Aminoacizi: lizina 0.75 g %, histidina 0.33 g %, arginina 0.51 g %, acid asparagic 1.5 g %, treonina 0.41 %, serina 0.46 %, acid glutamic 1.73 g %, prolina 0.8 g %, glicina 0.84 %, alanina 0.66 g %, valina 0.68 g %, metionina 0.31 g %, izoleucina 0.56 g %, leucina 0.95 g %, tirozina 0.45 g %, fenilalanina 0.46 g % ( total 11.4 g % aminoacizi) (Ilieșiu, 1991280). Un fapt important este cantitatea mare de aminoacizi liberi (1
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Aminoacizii din lăptișorul de matcă, contribuie în mod esențial la valoarea biologică deosebită a acestui produs. Au fost identificați și izolați 18 aminoacizi combinați și liberi, dintre care amintim: acidul aspartic, glutamic, alanina, arginina, glutamina, glicina, leucina, lizina, metionina, prolina, valina, tirozina (Mărghitaș, 2005). Dintre substanțele azotoase, proteinele reprezintă în medie circa 73,9%, iar dintre cele șase proteine majore, patru sunt glicoproteine. Aminoacizii liberi ating concentrații de 2,3%, iar peptidele reprezintă 0,6% din substanțele azotate. Sunt prezenți toți
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
stupului pentru sănătate, cap.1 Apiterapia în problemele de nutriție, subcap. Lăptișorul de matcă, Editura Fiat Lux, București, 2005, 36-40, 2005. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 171 Aminoacizi existenți în lăptișorul de matcă. arginina fenilalanina acidul glutamic glicina valina tirozina leucina izoleucina prolina lisina treonina metionina serina acidul aspartic triptofan Glutamina [3482,4483]: formula: H2NOC-CH2-CH2CH(NH2)-COOH [3.4], amida acidului glutamic [3.4], rezultă din acțiunea glutamin sintetazei asupra acidului glutamic, în prezența unei surse de amoniac și
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
2001, 198. 485 Elizabeth A, Martin MA, Dicționar de Medicină, Editura All, București, 2007, 457 486 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală, București, 2001, 635. 487 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală București, 2007, 571. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 172 Valina [1488,2489, 3490,4491]: compus cu structura (CH3)2 CH-CH(NH2)-COOH [1]/ CH3-CH(CH3) CH(NH2) COOH [3.4], denumirea uzuală a acidului α aminoizovalerianic sau acidul α-amino-β-metil butiric [1.3.4], simbol: Val, V [1], este codificat de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
3.4], simbol: Val, V [1], este codificat de codonii: GUA, GUC, GUG sau GUU [1], la mamifere este un aminoacid esențial [1.2] și glucogenic [1], prezent în mai multe proteine fibroase, de origine vegetală sau animală [3.4], valina este esențială pentru creșterea optimă și în echilibrul azotat la adult [3.4]. Tirozină [1492, 3493,4494]: de la grecescul tyros -brânză, -ină [3.4], denumirea comună pentru β(p hidroxifenil)alanina [1], compus cu structura: HO-C6H4-CH2 CH(NH2)-COOH [1
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
reprezentanți: Aminoacizi heterociclici Catena laterală a acestor aminoacizi este formată dintr-un heterociclu cu azot (pirol, indol, imidazol): Aminoacizii proteinogeni mai pot fi clasificați în funcție de polaritatea radicalilor R în patru clase principale: a) aminoacizi cu radicali nepolari (hidrofobi): alanina, izoleucina, valina, metionina, prolina, fenilalanina, triptofan. Acești aminoacizi cu catene alifatice, aromatice, sau cu grupare tioeter prezintă solubilitate mică în apa. b) aminoacizi cu radicali polari neionici: glicocolul, serina, treonina, cisteina, tirozina, asparagina și glutamina. Radicalii acestor aminoacizi conțin grupări chimice polare
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
vegetale,în organismul animal se eliberează toți aminoacizii constituienți, aceștia fiind apoi folosiți pentru biosinteza proteinelor animale proprii sau a altor substanțe importante. Aminoacizii care nu pot fi sintetizați de către organismul animal, dar sunt indispensabili acestuia, se numesc aminoacizi esențiali: valina, leucina, izoleucina, treonina, fenilalanina, metionina, lizina, histidina și triptofanul. Ceilalți aminoacizi proteinogeni sunt considerați neesențiali (glicocolul, alanina, serina, cisteina, arginina, tirozina, hidroxiprolina, acizii aspartic și glutamic) întrucât fiind sintetizați de către organismul animal,pot lipsi din hrană. Importanța aminoacizilor esențiali pentru
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
și Na+ în aceiași direcție), care operează în epiteliul intestinal și în celulele tubulare (fig.5). Sistemul de transport al aminoacizilor prin epiteliul intestinal este asemănător cu cel al transportului Na+-glucoză. Translocatorii însă, sunt diferiți pentru aminoacizii neutri (alanină, valină și leucină), pentru cei bazici (lizină, arginină), pentru cei acizi (aspartat și glutamat) și pentru prolină și glicină (glicocol). Receptorii și canalele ionice reprezintă o clasă mare de proteine membranare înrudite, care asigură transducerea informației de la unele substanțe de natură
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
dioxiacetona, gliceraldehida etc. pot și ei să participe, într-o măsură mai limitată, la sinteza de glicogen. Neoglucogeneza din proteine este un proces important prin intermediul căruia aminoacizii glucoformatori (glicocolul, alanina, serina, cistina, acidul aspartic, acidul glutamic, ornitina, prolina, hidroxiprolina, treonina, valina și arginina) pot fi transformați în final, în molecula de glucoză. Toți aminoacizii glucoformatori (fig.16), cu excepția prolinei și oxiprolinei sunt aminoacizi cu lanțuri drepte. Valoarea glucogenetică a proteinelor este proporțională cu conținutul lor în aminoacizi glucoformatori (80% pentru gliadină
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
de grupuri metil pentru sinteza metioninei și sinteza și repararea ADN [34, 35]. Au fost studiate două polimorfisme ale MTHFR: MTHFR 677 C>T și 1298 A>C. Polimorfismul genei MTHFR 677 C>T determină o substituție de la alanină la valină, cu sinteza unei enzime termolabile și cu activitate redusă, iar polimorfismul 1298 A>C determină o substituție a acidului glutamic cu alanina. Polimorfismele în regiunile codante ale MTHFR determină scăderea activității enzimei și se asociază cu creșterea nivelului seric al
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
struguri, cereale, melasă, musturi și plămezi etc. și ca urmare băuturile alcoolice au diferite arome. Concentrația alcoolilor superiori este direct proporțională cu biomasa de drojdii. Din leucină se formează alcoolul izoamilic, din izoleucină rezultă alcoolul amilic optic activ, iar din valină alcoolul izobutilic. Acțiunea aceasta se manifestă asupra tuturor α- aminoacizilor. Alcool feniletilic Alcoolul feniletilic este principalul constituent odorant al esenței de trandafir. Acești alcooli se găsesc în spirtul cozi rezultat de la distilarea alcoolului etilic brut. Reacțiile de dezaminare hidrolitică a
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
se corectează prin adaos de sulfat de magneziu. Acizii organici sunt reprezentați de acizii oxalic, citric, lactic, malic, tartric, formic, acetic, propionic și oleic, iar dintre aminoacizi sunt prezenți: acid glutamic și glutamină, acid aspartic și asparagină, lizină, glicocol, alanină, valină, acid α-aminobutiric și alții. Substanțele colorante din melasă sunt formate în principal din caramel și melanoidine și provin din descompunerea zaharozei. Un loc aparte în compoziția melasei îl ocupă coloizii de natură proteică, pectică, melanoidinică. Aceștia împiedică funcționarea normală a
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
captarea în hematii. Aproximativ 25% din alanină și o proporție importantă de serină, treonină, metionină, leucină, izoleucină și tirozină sunt transportate la țesuturi de către hematii. Postprandial, cea mai mare creștere a aminoacizilor se referă la cei ramificați (leucină, izoleucină și valină), întrucât ficatul preia numai o mică parte a lor. Majoritatea acestora sunt captați în mușchi pentru refacerea rezervelor proteice sau pentru oxidare. Aminoacizii ramificați reprezintă circa 25% dintre aminoacizii alimentari. Ritmul de captare al acestora este relativ lent (3). Acest
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
genele familiei RAS sunt localizate exclusiv în codonii 12 și 13 din primul exon și 51, uneori 61 din cel de al doilea exon. Mutația punctiformă care are loc într-o protooncogenă (receptorul Neu), în care un reziduu glutaminic înlocuiește valina (evenimentul mutagen petrecându-se în domeniul transmembranar), are urmări grave: protooncogena se transformă în oncogenă (fig. 5-12). De reținut că aceste mutații pot genera proteine modificate, cu acțiune oncogenă. C. Translocațiile sunt, de departe, cel mai frecvent eveniment activator al
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sunt angajate grupările carboxilice ale aminoacizilor aromatici (fenilalanină, tirozină, triptofan). Elastaza este secretată ca proelastază care apoi trece în forma activă sub influența tripsinei. Este o endopeptidază care scindează legătura peptidică ce implică gruparea carboxil a aminoacizilor alifatici nearomatici (alanina, valina, glicina). Carboxipeptidaza este o exopeptidază care are capacitatea de a scinda din lanțul polipeptidic câte un aminoacid cu grupare carboxilică terminală. Este sintetizată sub formă de procarboxipeptidază, devenind activă în intestin sub influența tripsinei. b. Lipazele pancreatice sunt reprezentate de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
naturală: Apă (75%), Îndulcitori (12%) (glucoză - 48%, fructoză- 40% , zaharoză - 2%, maltoză - <1%, amidon - 5%), Fibre (3%) (E460, E461, E462, E464, E466, E467), Aminoacizi (acid glutamic - 19%, acid aspartic - 16%, histidină -11%, leucină - 7% , lisină- 5%, fenilalanina - 4%, arginină -4%, valină - 4%, alanină - 4%, serină - 4%, glicină - 3%, teronină - 3%, isoleucină -3%, prolină- 3%, triptofan - 1%, cistină - 1%, tirosină -1%, metonină - 1%), Acizi Grași (acid palmitic -30%, omega 6- acid linoleic - 14%, omega 3 - acid linoleic - 8%, acid oleic - 7%, acid
Vezi eticheta bananei. Ingredientele despre care nimeni nu vorbește () [Corola-journal/Journalistic/62672_a_63997]
-
său*) L-cistină și clorhidratul său L-histidină și clorhidratul său L-izoleucină și clorhidratul său L-leucină și clorhidratul său L-lizină și clorhidratul său L-cisteină și clorhidratul său L-metionină L-fenilalanină L-treonină L-triptofan L-tirozină L-valină L-carnitină și clorhidratul său L-carnitină-L-tartrat Taurină citidină 5'-monofosfat și sarea să de sodiu uridin 5'-monofosfat și sarea să de sodiu adenozină 5'-monofosfat și sarea să de sodiu guanozină 5'-monofosfat și sarea să de sodiu inozină 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
1 ────────────────────────────────────���──────────────── Anexa 14 -------- la norme -------- FORMELE CERUTE DE AMINOACIZI*1) g/100 g proteina ───────────────────────────────────────────────────── Cistina + metionina 1,7 Histidina 1,6 Isoleucina 1,3 Leucina 1,9 Lizina 1,6 Fenilalanina + tirozina 1,9 Treonina 0,9 Triptofan 0,5 Valina 1,3 ───────────────────────────────────────────────────── ------------ *1) Organizația Mondială a Sănătății. Cerințe energetice și proteice. Raportul unei întâlniri comune FAO/OMS/UNU. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății, 1985 (Seriile 724 de rapoarte tehnice ale OMS). Anexa 15 -------- la norme -------- SUBSTANȚE care pot fi adăugate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
L-glutamic x - L-glutamină x - glicină x - L-izoleucină x - L-leucină x - L-lizină x - acetat de L-lizină x - L-metionină x - L-ornitină x - L-fenilalanină x - L-prolină x - L-treonină x - L-triptofan x - L-tirozină x - L-valină x 4. Carnitină și taurină - L-carnitină x - clorhidrat de L-carnitină x - taurină x 5. Nucleotide - adenozină 5' - acid fosforic (AMP) x - săruri de sodiu ale AMP x - citidină 5' - acid monofosforic (CMP) x - săruri de sodiu ale CMP x - guanozină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
său*) L-cistină și clorhidratul său L-histidină și clorhidratul său L-izoleucină și clorhidratul său L-leucină și clorhidratul său L-lizină și clorhidratul său L-cisteină și clorhidratul său L-metionină L-fenilalanină L-treonină L-triptofan L-tirozină L-valină L-carnitină și clorhidratul său L-carnitină-L-tartrat Taurină citidină 5'-monofosfat și sarea să de sodiu uridin 5'-monofosfat și sarea să de sodiu adenozină 5'-monofosfat și sarea să de sodiu guanozină 5'-monofosfat și sarea să de sodiu inozină 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
1 ───────────────────────────────────────────────────── Anexa 14 -------- la norme -------- FORMELE CERUTE DE AMINOACIZI*1) g/100 g proteina ───────────────────────────────────────────────────── Cistina + metionina 1,7 Histidina 1,6 Isoleucina 1,3 Leucina 1,9 Lizina 1,6 Fenilalanina + tirozina 1,9 Treonina 0,9 Triptofan 0,5 Valina 1,3 ───────────────────────────���───────────────────────── ------------ *1) Organizația Mondială a Sănătății. Cerințe energetice și proteice. Raportul unei întâlniri comune FAO/OMS/UNU. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății, 1985 (Seriile 724 de rapoarte tehnice ale OMS). Anexa 15 -------- la norme -------- SUBSTANȚE care pot fi adăugate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]