793 matches
-
din perspectivă filologică peste care nu se va putea trece ușor. Apele se tulbură în cealaltă jumătate a volumului, supraintitulată A fi european. Se înțelege că asta înseamnă apărarea valorilor naționale în războiul contra dilematicilor și revizuitorilor, împinși de-a valma în tabăra dușmană. Bătălii incorecte, ură și însingurare, lovituri pe la spate - cam așa arată lumea literară românească postdecembristă în viziunea lui Eugen Simion, un excelent om de cultură care perseverează într-o postură antipatică, sfătoasă în sensul rău al cuvîntului
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
meritele de atunci ale lui Ion I.C. Brătianu, contestîndu-i calitatea de făuritor al României Mari. Dl Constantin Schifirneț s-a achitat onorabil (mai ales prin notele alcătuite) de misiunea de editor, deși i-aș reproșa că îi editează de-a valma și fără alegere pe Goga, Aurel C. Popovici, C. Rădulescu-Motru, Ralea, Al. Claudian și alții care nu se aseamănă deloc. Dar e bine că a fost reeditată broșura din 1918 a generalului Al. Averescu. Să observ că editorul a greșit
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
e cîștigul economic, dar știu fără eroare cu ce viteză ne îndreptăm către manualul de zoologie și către capitolul preistorie al manualului de Istorie. Audiența, așa cum arată ea pe tăpșanele păstorite de Andreea Marin, și pe care pasc, de-a valma, Badea, Oreste, Adrian Copilul Minune și marțiana aceea care vorbește ca un sintetizator și care o imită patetic, la Realitatea TV, pe Eugenia Vodă, nu este o simplă relație, o regăsire a grupurilor mari în limitele aceluiași cod, ci o
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
Corina, acest straniu, crepuscular cuplu metafizic, cum l-am numit mai sus: “...ațipise din nou, căci îl auzi pe Tudor atât de limpede, de parcă el s-ar fi aflat chiar acolo, în același salon cu ele. Recita versuri, de-a valma...Volbură, volbură, iarbă de rai.../ Vântul se zbate de-a sângele-n cai.../ Ave, duh al văzduhului, Ave!.../ Calul meu saltă în două potcoave...”. Nu-i de mirare, așadar, că, mai târziu, când Puiu, părintele oficial al fetiței, va fi
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
rapidă,/ Se bălăngănea în spatele carelor pline de rod, încărcate cu fîn sau cu snopi” etc. (Vreau altă realitate. Artă, merg pe mîna ta). Desigur că în acest fel „țesătura realului se lăbărțează mereu”, mai ales că Iftime bagă de-a valma în centrifuga de notații și la fiecare nod (căci poemul - cam unul singur e, întreținut cu febra epopeică a detaliului - nu e fără un scenariu de obsesii cu angoasă) se lasă dus de un impuls baroc, făcînd volte și ocoluri
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
trecătoare! Când nava fu aproape de țărmurele teș, Speriind tot păsăretul cu pânzele-i sprințare, Văzurăm că e vorba de o spânzurătoare Cu siluera-i neagră, așa ca un cipreș. Iar pasări mari de pradă, de foame asmuțite, Se cățărau de-a valma pe-un spânzurat putrid Rupând de pretutindeni, cu ciocul ascuțit Din putregaiu-acela cu coaste ciuruite. Îi erau ochii găuri, din pântecu-i scobit Se prelingeau pe pulpe hâd mațele afară, Casapii lui feroce cu pliscuri și cu gheară Mușcând cu sârg
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
au erodat, s-au estompat în acest torent al schimbării, care a contrabalansat vechile imagini-simbol ale unei arte naționale, laolaltă cu reprezentanții ei cei mai notorii. Nimic n-a rămas neatins de „complexul vinovățiilor” insurgente care au împins de-a valma filozofia administrării actului artistic, personalități, opere, atitudini creative în subteranele unei istorii de obicei repudiate, aprig contestate. „Calmarea” pozițiilor și instalarea unui climat de luciditate culturală trebuie - ca orice act constructiv - să înceapă cu o nouă „arhelologie” a fundațiilor, fără de
Expoziţia retrospectivă Emil Băcilă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca [Corola-blog/BlogPost/99225_a_100517]
-
întrebat el. „Sunt legionari”, a decretat scurt trupetele care ne păzea. „Legionari zici, a zis bătrânelul. Ehei, dacă erau legionarii... ’’ , a mai zis el îndepărtându-se. Am zâmbit pentru prima oară. Apoi a sosit duba. Ne-au încărcat de-a valma, studenți, oameni de pe stradă, țigani. Ne-au dus, am aflat mai târziu, la o unitate de poliție, la Măgurele. Ne-au așezat într-un hangar, bărbații de-o parte, femeile de alta. Nu ne-au dat apă, n-am mers
13-15 iunie – Mărturii ale victimelor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20342_a_21667]
-
mamă, pe un ton dulceag, hâtru, combinat cu o notă de nonșalanță sau de cinism ( uneori), este semnul suprem al prieteniei neghioabe dintre bărbați. În zonele de deal ale Olteniei, unde de-a lungul timpului s-au amestecat, de-a valma, slavii, cumanii și românii ( urmași ai dacilor, cu infime influențe romane. N.A.), nu te sfătuiesc, cititorule, să-l înjuri pe bărbat de nevastă, de muiere - cum i se spune pe-acolo, de soție sau de consoartă, dacă te exprimi ceva
CÂND A MURIT OANE... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384146_a_385475]
-
Ne vom pierde în labitintul terorii, dacă nu deții cu tine, firul Ariadnei. N-aș dori să fug așa în neștire până la capătul zilelor... - Haide mai repede, să fugim departe, cât mai departe!!! Nu-i vezi cum vin de-a valma, cohorte de demoni evadați din infern? Pandora a deschis cutia și i-a eliberat. Năvălesc printre noi mimetizați și apoi își dau pe față arama. Ne-au invadat și nu se mai sfiesc, să se arate privirilor noastre. Sunt mutaforme
VIZIUNEA TERORII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384258_a_385587]
-
foarte familiară. În prima parte a scenei, Sarah Jessica golește masa, care e plină de tot felul de lucruri, inclusiv de jucăriile copiilor, așa cum e în multe case cu copii. Ia totul, reviste, facturi, jucării, și le înghesuie de-a valma sub masă, iar Richard scoate două farfurii din cuptorul cu microunde și le pune pe masă - aceasta e cina lor. Cred că mulți vor recunoaște aceste gesturi.” Scriitoarea Allison Parker speră ca filmul, la fel ca romanul său, va rezona
Oare cum o reuşi ? [Corola-blog/BlogPost/96906_a_98198]
-
ani. “Despre călugărie? Nu știam nimic sau, în orice caz, ceea ce știam eu era ca și nimic. Călugărul era egal monastire. Și monastirea era egal slujbe frumoase, sfinte moaște, straturi cu flori, multe binecuvântări, ce mai, o viețuire de-a valma cu sfinții și chiar mână-n mâna cu Dumnezeu. Și la urma urmei nu-i altfel, dar până la această „urma a urmei” se numără oile turmei.” Scriitorul, jurnalistul și publicistul Cornel Constantin Ciomâzgă s-a retras la mănăstire în urmă
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
ani. “Despre călugărie? Nu știam nimic sau, în orice caz, ceea ce știam eu era ca și nimic. Călugărul era egal monastire. Și monastirea era egal slujbe frumoase, sfinte moaște, straturi cu flori, multe binecuvântări, ce mai, o viețuire de-a valma cu sfinții și chiar mână-n mâna cu Dumnezeu. Și la urma urmei nu-i altfel, dar până la această „urma a urmei” se numără oile turmei.” Scriitorul, jurnalistul și publicistul Cornel Constantin Ciomâzgă s-a retras la mănăstire în urmă
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
vor pârjoli.. Tăceri adânci ce nu se vor explorate, De minți ordonate a fi cunoscute, Vibrând după un calm aparent, După o mină de molcom absent. Dor mai aprig decât de tăcerea calmă, Nu-i nici orânduirea luată de-a valma, Calmul împingând la a vieții acțiune, Ce fi împlinind fenotipul prin orânduire. Referință Bibliografică: Tăceri ce dor.. / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549, Anul V, 29 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valerian Mihoc : Toate Drepturile
TĂCERI CE DOR.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377167_a_378496]
-
Timor Tom, Jack-Neozeelandezul, Morquan ("regele japonez"), don Miguel (balenă chiliană), ale căror ciocniri cu vînătorii s-au soldat constant cu înfrîngerea acestora; "cînd vînezi balene, îți asiguri și riscul morții, intrarea în Eternitate într-o clipită, cu alții de-a valma". în cazul lui Moby Dick, renumele a fost cîștigat "nu prin mărimea ei extraordinară, nici prin culoarea ei deosebită, nici prin falca pocită care îi dădea o înfățișare fioroasă, ci prin răutatea inteligentă și fără de pereche de care dăduse dovadă
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
Odată ajunsă la Chișinău, am fost ghidată - telefonic - de către Mihai Cimpoi spre sediul Uniunii Scriitorilor, unde ar fi trebuit să îl întâlnesc. L-am așteptat în biroul Domniei sale, o încăpere spațioasă, invadată de reviste și de cărți așezate de-a valma și în biblioteca ce ocupa un perete întreg, și pe masa de scris, și pe fotolii, și pe podea. Într-un colț al camerei, printre zeci de cărți și zeci de reviste, zăcea un geamantan. Prezența lui - acolo - mi s-
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
are, dacă luăm în calcul frecvența revistei, o curată aparență de răsfăț. Iar din sufocantul binom cotidian al scris-cititului, Dan C. Mihăilescu evadează, din vreme-n vreme, într-o veritabilă lună de miere plină de promisiuni faste: "Adun de-a valma într-o mapă, cale de trei săptămâni, tot ce mi se lipește de suflet și de vedere, tot ce-mi zgândăre nervii, mă revoltă sau mă bucură, mă întristează sau mă exaltează, după care, în cele câteva zile dinaintea predării
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
întru totul cântecelor de sirenă ale suprematismului de-o nuanță sau alta. Lawrence Buell atrage cu finețe atenția asupra acestei ipostaze în egală măsură ridicolă și periculoasă, aducând exemple din perioada constituirii societății americane de după Războiul Civil, când, de-a valma, nevoia de consistență și rațiune socială era dublată de pretenția întâietății, și când, în aceeași linie cu Marele Roman American, se vorbea de „marea mașină de cusut americană, marea școală publică americană ori marele vagon de dormit american.” Am fost
Marele Roman Românesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2850_a_4175]
-
scrie în descendența unui filon care s-a născut prin Montaigne, s-a îmbogățit cu Descartes, a împrumutat faconda genială a lui Voltaire, iar mai apoi s-a răcit, solidificându-se, odată cu generația unor gânditori care-i conține, de-a valma, pe Isaiah Berlin, Lionel Trilling și Cioran. De la aceștia, Leon Wieseltier a preluat un stil, o manieră de a aborda realului, dar, mai presus de orice, o formulă existențială. Zilele trecute, Leon Wieseltier a primit Premiul Dan David, decernat de
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
traseul acelei fete dezorientate, abia ieșită din adolescență, care-și pierduse țara și liniștea, urcând împreună cu unchiul cam scrântit - « Era un fel de rabin itinerant, care naveta neobosit între Cracovia și Palestina» - în trenul în care se buluceau de-a valma, de frica armatei germane, femei și copii, bătrâni și ologi, bogați și săraci, bolnavi și sătui, oameni până atunci fericiți sau deja cu frica morții în oase. Din toate acele zile de suferință și durere supraviețuise doar amintirea frumoaselor magazine
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
corespondența cu Guvernul cât și în transmiterea către Monitorul Oficial, care a ”cufundat în ceață” această situație. Mai mult, liberalul consideră că toți care susțin revenirea președintelui suspendat la Cotroceni, purtat de un cvorum în care se regăsesc ”de-a valma, vot și boicot, vii și morți, prezenți și absenți, urăsc prea mult, ca să mai aibă și timpul de a iubi această țară”. Într-o postare pe blogul personal, intitulată ”Vot și boicot”, vicepreședintele Varujan Vosganian susține că recentele comunicate ale
Vosganian: Cei care-l doresc pe Băsescu la Cotroceni nu mai au timp să iubească România () [Corola-journal/Journalistic/43068_a_44393]
-
suspendat de a se reveni în funcție pe baza unui cvorum nerealist. Înțeleg că președintele suspendat dorește să se întoarcă la Cotroceni, purtat pe umeri de un cvorum de 18,3 milioane de români în care se amestecă, de-a valma, vot și boicot, vii și morți, prezenți și absenți. Toți cei care socotesc firesc acest lucru urăsc prea mult, ca să mai aibă și timpul de a iubi această țară”, conchide Varujan Vosganian.
Vosganian: Cei care-l doresc pe Băsescu la Cotroceni nu mai au timp să iubească România () [Corola-journal/Journalistic/43068_a_44393]
-
de uitat. Dar pentru că am uitat să vă spun la Început, vă spun acușica: acu n-am să mai sortez ideile pe căprării, că am să vi le spun cum le aud și cum Îmi vine la Îndemână. De-a valma. Da cine are ochi să citească și cap să Înțeleagă, va pricepe. Basta. Că-ți vine să faci spume la gură, când vezi câte le clocește mintea. Da cine te ascultă? Că părerea noastră nu contează, nu-i așa? Că
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și câți din ei pot profita de aceste programe. Calculul este simplu și vreau să vă văd lăudându-vă pe baza acestui calcul În fața națiunii de performanțele voastre. Atât. Și de judecat să nu vă mai apucați toți, de-a valma, să-i judecați pe cei de dinaintea noastră, așa cum ați făcut cu mareșalul Antonescu, și cu statuia lui de la Lețcani. Cum vă permiteți să târâți istoria asta a noastră prin noroi numai pentru că „așa vrea mușchii voștri” ?! Dacă noi, generația noastră
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
trupuri tinere, care răpândeau o mireasmă dulce de eleatrop, de muguri de salcie și de ceva fără nume care-l pătrunse până în stomac. Camera o cunoștea, dar și aceasta avea ceva schimbat în dezordinea și răvășeala lucrurilor împrăștiate de-a valma. Ceva din tinerețea și drăgălășenia fetelor plutea peste tot. Dacă intri, intră odată, să închid! îl zori fata din ușă. Avea mișcări svâcnite din umeri parcă mereu voia să te împungă cu sânii. Să-l fi căutat, oare, într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]