805,793 matches
-
Serviciul Credincios" în grad de Mare Cruce. Distincția i-a fost acordată în semn de înaltă apreciere a întregii activități pusă în slujba dezvoltării, pe multiple planuri, a relațiilor dintre Republică Moldova și România, pentru abnegația cu care a promovat valorile democrației și parcursul european al Republicii Moldova 23. Un element specific de campanie pentru liderii moldoveni este transferul de imagine. În acest sens, întrevederile cu oficialii europeni aduc totdeauna un plus de imagine în campanie. În timpul campaniei electorale, președintele Partidului Liberal
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu Fondul Internațional pentru Unitatea Popoarelor Ortodoxe, organizează, la Chișinău, Conferință Internațională științifico-practică cu genericul "Civilizația ortodoxă și lumea modernă". În cadrul Conferinței, organizate în preajma semnării de către conducerea Republicii Moldova a Acordului de Asociere cu UE, participanții au punctat: influență și propagandă valorilor europene asupra lumii ortodoxe și distrugerea moralității tradiționale a societății; integrarea europeană a țărilor ortodoxe și amenințările la adresa identității ortodoxe 29. La 5 septembrie 2014, socialiștii organizează o conferință științifică internațională cu prilejul marcării a 655 ani de la fondarea Statului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ale moaștelor acestuia. Timp de o lună, icoana și moaștele s-au aflat în eparhiile Moldovei, după care vor reveni la Lavra Sfintei Treimi din Serghie Posad 31. Aceste evenimente organizate de stafful PSRM au avut ca obiectiv punerea în valoare a opțiunilor politice ale socialiștilor și simpatizanților lor. Remarcam, în context, ca toate evenimentele au fost atractive pentru mass-media, fapt important pentru a transmite un mesaj electoral în spațiul public. În data de 28 septembrie a avut loc congresul partidului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
iar alteori însăși tema Vestului a fost folosită fie pentru a simboliză direcția autentică, sigură, dătătoare de speranță, o adevărată religie și un panaceu pentru toate problemele națiunilor din Est. Din perspectiva alternativelor politice din Est, care se revendicau de la valorile apusene, Vestul a reprezentat o permanentă sursă de inspirație, de dialog politic real sau imaginar, de continuă raportare. Prin statutul său, monarhia constituțională, în imaginarul politic și simbolic românesc, a fost într-o congruenta perfectă cu valorile politice, sociale, economice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
se revendicau de la valorile apusene, Vestul a reprezentat o permanentă sursă de inspirație, de dialog politic real sau imaginar, de continuă raportare. Prin statutul său, monarhia constituțională, în imaginarul politic și simbolic românesc, a fost într-o congruenta perfectă cu valorile politice, sociale, economice, culturale aparținătoare Occidentului. Din perspectiva politică, monarhia constituțională era formă de stat cu vaste ramificații și legături care "unea" civilizația românească de lumea occidentală, producând o îndepărtare controlată de simbolurile răsăritene, balcanice și chiar otomane. Pentru că schimburile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
proceduri sau ritualuri occidentale. Totodată, forța simbolică a actului fundamental de la 1923 apare ca fiind un fundament al spațiului vestic și o garanție a legăturii cu vechea Europa: "Ea (Constituția de la 1923 - n.n.) a fost aliata prețioasă a Occidentului, apărătoarea valorilor creștine și europene, în colțul nostru de continent"1. Modernizarea României, perioada interbelică, si actul de la 23 august, au fost, rând pe rând, asimilate unei orientări pro-vestice a țarii. De toate se leaga regalitatea și formulele sale politice. Ultimul rege
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
orientări pro-vestice a țarii. De toate se leaga regalitatea și formulele sale politice. Ultimul rege al României a făcut, prin vocația să, discursul său și prin opțiunea de a se stabili definitiv după exil într-o țară ancorată profund în valorile occidentale, un arc peste vremuri identificându-se pe deplin cu "Vestul". La 88 de ani de când a urcat pentru prima dată pe tronul României, 71 de ani la abolirea monarhiei constituționale, la 25 de ani de la prăbușirea comunismului, Mihai I
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vremuri identificându-se pe deplin cu "Vestul". La 88 de ani de când a urcat pentru prima dată pe tronul României, 71 de ani la abolirea monarhiei constituționale, la 25 de ani de la prăbușirea comunismului, Mihai I este un apologet al valorilor vestice și un exponent, chiar o traumă istorică personificata, în clivajul Est-Vest. Articolul de față încearcă să identifice câteva teme exponențiale, percepții, teme, poziționări și simboluri privind raportarea ultimului rege al României la clivajul dintre Est și Vest. Materialul va
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să plece din țară, înainte de 1947. Comitetul Național Român a fost formulă care individualiza, prin instituționalizare - ca simbol al continuității de stat și ordine democratică - "gândit că un guvern în exil"4, două lumi despărțite de libertăți civile, drepturi democratice, valori bine definite de modelele politice la care se raportau, Estul, respectiv, Vestul. Regele exilat, ca lider onorific al emigrației politice, s-a aflat constant în preajma Comitetului Național Român 5, care a funcționat după 1947 la nivel mondial pentru reprezentarea românilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o opoziție politică autentică pentru sensibilizarea opiniei publice internaționale și nașterea unui val de mobilizare necesar unei eventuale intervenții. Monarhul apreciază, în relatările sale despre perioada exilului, poziționarea Vestului cu privire la existența unui organism care să păstreze vie, nealterata, națiunea și valorile sale. Trimiterea la acceptarea de către Marea Britanie a unui Guvern francez în exil, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este de natură să sublinieze că ocupația nazistă și sovietică nu era, din punctul de vedere al Aliaților, asimilată acelorași încălcări
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Europa și lumea în ansamblu. Simbolul întâlnirii de la Ialta a rămas pentru ultimul rege al României imaginea unei nedreptăți majore și a unei înțelegeri ilegitime făcute între Aliați, care punea Estul, pentru multă vreme, în postura unei creații inverse a valorilor vestice occidentale. Regele aprecia faptul că Ialta - ultima mare conferință interaliata de dinainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, care a statuat unele transformări vitale pentru Europa de Est și statele Baltice, printre care crearea unei zone tampon, sacrificând astfel libertatea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
neprețuita în lipsa unor memorii care să clarifice opțiunile și rememorările sale cu privire la evenimentele care au marcat pentru jumătate de secol relația dintre Est și Vest - insistă pe modul de acțiune a liderilor din cele două lumi, pe raportarea lor la valorile adevărului, ale cuvântului dat, a respectării înțelegerilor formale sau informale, cu consecințe grave, profunde pentru națiuni și comunități întregi. Trimiterile legate de soarta Europei de Est, văzută prin cheia acordurilor postbelice, subliniază faptul că "englezii și americanii aveau și ei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
urmă Conferinței de la Ialta (sau Conferință din Crimeea, 4-11 februarie 1945) dintre Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii), de fapt, se ascunde o mentalitate pe care mulți nu o înțeleg. Cand rușii semnează ceva, acest lucru nu are nici macar valoarea hârtiei pe care au semnat! În schimb, englezii și americanii, cu mentalitățile lor, ei când semnează și accepta ceva, se țin de acest lucru morțiș! De aici au decurs atâtea buclucuri și greutăți pentru noi!". Dezamăgirea și frustrarea legată de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
instanțelor internaționale, până atunci autoritățile românești vor da dovadă că participa, cu o lipsă de patriotism fără precedent, la adâncirea sciziunii dintre cele două pământuri românești"22. Actul de la 23 August și antiteza cu mareșalul Ion Antonescu, ca paradigmă a valorilor occidentale Între temele și simbolurile care definesc gândirea politică a ultimului rege al României, actul de la 23 august 1944 poartă, poate, cel mai privilegiat loc din perspectiva semnificațiilor profunde și a modului în care a rămas un pilon definitoriu al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
occidentale Între temele și simbolurile care definesc gândirea politică a ultimului rege al României, actul de la 23 august 1944 poartă, poate, cel mai privilegiat loc din perspectiva semnificațiilor profunde și a modului în care a rămas un pilon definitoriu al valorilor și opțiunilor sale de conștiință. Pentru că poziționarea față de momentul în care România a revenit în tabăra Aliaților în timpul celui de-al Doilea Război Mondial consfințește, de fapt, cel mai important moment politic din cele două domnii ale regelui și din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
național și au antrenat ideea potrivit căreia țară avea nevoie de un "conducător". Pierderea provinciilor românești în 1940 a găsit România în situația de a fi împărțită între interesele sale naționale și intrarea într-o alianță care o aruncă în afara valorilor occidentale, o aducea la periferia Europei din punct de vedere geopolitic și ideologic. Antiteza dintre regele Mihai și mareșalul Ion Antonescu 23 a fost un adevărat studiu de caz pentru perioada tranziției, pentru modul în care apare translarea dinspre un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
adevărat studiu de caz pentru perioada tranziției, pentru modul în care apare translarea dinspre un personaj istoric în unul politic și despre cum este folosită distorsionat istoria recentă într-o proxima bătălie politică. Propagandă desantata și manipularea au făcut că valorile vestice, occidentale, reconectarea la Europa să fie asumate în mod diferit de cei care susțineau reabilitarea fostului mareșal al României și de către cei care vedeau cu adevarat integrarea țării în Comunitatea Europeană și asumarea unei opțiune euro-atlantice ferme. Bătălia memoriala
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Cehoslovacia și alții au avut aceeași soartă că noi. De aceea apreciez că 23 August era absolut necesar care trebuia făcut și s-a făcut ce trebuia!"28 În aproape toate relatările despre eveniment, Mihai I vorbește despre atașamentul față de valorile democratice europene și spune că opțiunea României cu politica lui Antonescu era una strâmba, nefirească. Distincția dintre "naziști" și "germani", ca și cea dintre "sovietici" și "ruși" este de natură să particularizeze culpă pentru ororile acelor regimuri, si nu a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lăsat-o foarte încet față de România, nu înțelege aspirațiile poporului român... Este foarte greu"29. Mesajele regelui prilejuite de marcarea momentului de la 23 August 1944 au adus mereu în discuție asocierea față de Europa, prin această înțelegând, evident, Europa Occidentală și valorile și principiile guvernării democratice. Primul mesaj de acest tip după 1989 este amplu și el demontează întreaga simbolistică denaturata pe care regimul comunist a folosit-o cu arsenalul ideologic, politic și științific specific pentru a lega actul istoric de instaurarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în care România, desi devenise membru al Consiliului Europei, avea probleme structurale, iar perspectiva integrării în structurile euro-atlantice era aproape inexistentă. Regele călătorea mult în spațiul european și american și astfel vorbea deschis despre reconectarea țării la lumea liberă și valorile Occidentale, o continuare simbolică a opțiunii de la 23 August 1944. În acest context, un semnal semnificativ a venit de pește Atlantic. Congresul Statelor Unite ale Americii a marcat, în mod oficial, la 23 august 1994, recunoașterea rolului jucat de rege cu 50 de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și poziționarea simbolică pe care regele Mihai le-a parcurs de-a lungul carierei și vieții sale. Poate niciun alt reper al personalității ultimului monarh al României nu putea fi redat atât de bine precum perspectiva față de simbolistică, acțiunile și valorile pe care le-a pus în ecuația dintre Răsărit și Apus. Raporturile sale cu puterile și valorile Estului și Vestului apar în cele trei dimensiuni expuse în analiza noastră: 1) demersurile din exil, atitudinea și acțiunile puterilor occidentale față de Mihai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Poate niciun alt reper al personalității ultimului monarh al României nu putea fi redat atât de bine precum perspectiva față de simbolistică, acțiunile și valorile pe care le-a pus în ecuația dintre Răsărit și Apus. Raporturile sale cu puterile și valorile Estului și Vestului apar în cele trei dimensiuni expuse în analiza noastră: 1) demersurile din exil, atitudinea și acțiunile puterilor occidentale față de Mihai I și formula de organizare politică a guvernului din Exil - Comitetul Național Român; 2) Basarabia, ca ipostaziere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în antiteza avea rolul de a glorifica un personaj condamnat pentru crime de război și de a-l prezenta un salvator național. În contrast puternic cu recomandările și tendințele europene, această dezbatere a fost un turnesol semnificativ care a arătat valorile vestice îmbrățișate de rege și derapajele democratice grave pentru clasa politică din postcomunism. "23 August" rămâne cea mai importantă proba a atașamentului la valorile occidentale pe care Mihai I le-a asumat ferm de-a lungul tragicei sale vieți. Această
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
puternic cu recomandările și tendințele europene, această dezbatere a fost un turnesol semnificativ care a arătat valorile vestice îmbrățișate de rege și derapajele democratice grave pentru clasa politică din postcomunism. "23 August" rămâne cea mai importantă proba a atașamentului la valorile occidentale pe care Mihai I le-a asumat ferm de-a lungul tragicei sale vieți. Această ultimă tema conține o dimensiune memoriala majoră, fundamentală pentru istoricitate. În concluzie, analiza construiește trei perspective semnificative ale ultimului rege al României în decriptarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
În concluzie, analiza construiește trei perspective semnificative ale ultimului rege al României în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Astfel, pentru Mihai I, "Vestul" este sinonim cu Națiunile Unite, cu Comunitatea Europeană, S.U.A, și în general cu valorile democratice, drepturile și libertățile civile, în timp ce "Estul" rămâne ancorat într-o dimensiune postbelică, o victimă a Vestului, un sacrificiu și un cataclism al URSS. Întreaga paradigmă este înțeleasă prin prisma unor înțelegeri ilegitime care au despărțit continentul pentru jumătate de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]