111 matches
-
integrării lui", aceștia vehiculează deseori realități noi și aparențe singulare legate de etosul național. În timp ce, pe de altă parte, au o aviditate considerabilă pentru conformitate și "normalitate", care îi împinge să caute referințe occidentale și, ca supremă împlinire a banalității valorizante, să își asigure o cât mai bună primire în cadrul unei internaționale de partide. Pentru acestea, "miza acestor deschideri constă în a-și demonstra valoarea. Pentru responsabilii noilor formațiuni politice din Est, adeseori aruncate într-un amestec confuz, prioritatea este obținerea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
la istoria și memoria religioasă națională, prin intermediul vizitelor la marile sanctuare religioase, catedrale. Există și un „consum” de artă sacrală în marile muzee ca Louvre, în jurul operelor cu subiecte religioase, amestec de spirit și cultură, care dă naștere unei interacțiuni valorizante pentru turistul (non)pelerin. Turismul spiritual a devenit o sursă de identitate pentru un individ din ce în ce mai „dezorientat” și lipsit de repere spirituale foarte clare, aflat într-o încercare ultimă de redescoperire a memoriei religioase a predecesorilor săi, dar fără asumarea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de o practică generalizată, ci mai degrabă de un climat de improvizație, ea utilizează de fapt potențialul popular de simpatie al pelerinajelor. Se dorește îmbunătățirea imaginii organizatorilor spațiului public, ideea că sunt „buni creștini” și filantropi, două trăsături atât de valorizante în Orient. Nu este o practică specifică doar pentru noi. Sponsorizarea deplasărilor la Mecca (hadj) este monedă curentă în Islamul contemporan, costurile fiind suportate de oameni politici și de afaceri. Sponsorizări agresive sunt raportate chiar la locul pelerinajului, cel mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
șocul inițial pe care îl experimentează cei mai mulți dintre cititori, când Crane îi conduce printr-o lume dezorientată a unor "monștri enormi care se roagă", cu aerul "răvășit" și vegetația "pe jumătate sufocată". Rezultatul poate fi senzațional, având în vedere adjectivele valorizante precum "mizerabil" sau "răvășit", numai că, dacă cititorul urmărește vertical ceea ce se poate vedea din vale "de-a lungul crestei munților", el va descoperi ceea ce începe să semene cu o experiență deja împărtășită, "câțiva copaci desenați" sau proiectați pe fundalul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
produs o schimbare, în sensul egalizării relației asimetrice dintre personalul medical și pacient. Datorită acestui nou tip de comunicare prin explorarea sentimentelor, aspirațiilor și atitudinilor pacienților, interrelaționarea cu medicul este resimțită de pacient ca fiind mult mai personalizată și mai valorizantă. Din perspectiva psihologiei medicale, această restructurare relațională esențială s-a realizat prin modificarea sistemului medicinei interne clasice, care era preocupată să deceleze preponderent nevoile parțiale și punctuale din fazele de decompensare acută ale diabeticului (cetoacidoze, hipoglicemii). Ținând cont, însă, de
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
expresiv involuntar, iar pe de altă parte nevoia de a controla gesturile, mimica, postura corpului în vederea adaptării la situațiile sociale concrete și disimulării prin utilizarea canalului ascuns al comunicării. Această preocupare a fiecărui actor social de a oferi o imagine valorizantă despre sine, cum o numește Goffman, este o punere în scenă mai ales a ținutei, mersului, expresivității fizionomiei, vestimentației, accesoriilor, gesturilor etc., creând ,,masca" sau ,,regia teatrală corporală" a seducătorului, intelectualului, ludicului, profesionistului, pragmaticului etc. Cum ,,managementul impresiei" (expresia facială
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pleca oricând. Îți jur. Bag mâna în foc. Asta nu este posibil, vă jur! Nu, asta nu va ține! S-ar putea să o încaseze! 7. Erving Goffman (1959/2003) menționează preocuparea fiecărui actor social de a oferi o imagine valorizantă despre sine însuși, iar această imagine a Eului este o punere în scenă a ținutei, expresivității fizionomiei, vestimentației, accesoriilor, gesturilor etc. Creionați limbajul nonverbal al seducătorului, ludicului, profesionistului și pragmaticului. 8. Cercetarea comparativă a repertoriului gestual masculin și feminin relevă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
determinată să funcționeze fie ca prag minimal, fie ca medie ce trebuie respectată, fie ca deziderat spre care trebuie să se tindă. Măsoară în termeni cantitativi și ierarhizează în termeni de valoare capacitatea, nivelul, "natura" indivizilor. Intensifică, prin intermediul acestei măsurători "valorizante" efectul constrângător al unei conformități de realizat. În sfârșit, trasează limita ce va defini deosebirea față de toate diferențierile, granița exterioară a anormalului [...]. Penalitatea neîntreruptă care parcurge toate punctele și controlează toate momentele instituțiilor disciplinare compară, diferențiază, ierarhizează, omogenizează, exclude. Pe
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
sînt adevărate spectacole (16%); nu urmăresc niciodată emisiunile politice la televizor (14%). Punîndu-se problema opțiunii între programe concurente, emisiunile oficiale nu sînt amintite decît de 36% dintre cei chestionați, cifră care apare în mod verosimil printr-o prezentare de sine valorizantă. 55% dintre indivizii intervievați mărturisesc, totuși, că s-ar uita mai degrabă la alte programe decît la campania oficială. Formele de emisiuni politice preferate se prezintă într-o ordine descrescătoare: intervievarea unui om politic de mai mulți jurnaliști (42%), intervievarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
denumită "interacționistă" a agresivității, inspirată de analiza lui Aristotel asupra legăturii dintre furie și agresivitate, subliniază importanța intenției și motivației în manifestarea agresivității. În această perspectivă, un act intenționat este un act care implică o așteptare în atingerea unui scop valorizant. Valoarea atribuită consecinței finale a acțiunii este considerată motivație. Agresivitatea ar fi comportamentul pe care individul l-ar alege pentru a face rău țintei (scop proxim), rău care i-ar permite agresorului restabilirea dreptății (scop final; Tedeschi și Felson, 1994
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
anumită situație de comunicare (în relație și cu ceea ce am prezentat supra în planul principiilor, finalităților și al funcțiilor comunicării interpersonale). Relevante sunt, în acest sens: comportamentul comunicativ euristic centrat pe perechea întrebare/răspuns; comportamentul ranforsant/de întărire ca "răspuns valorizant pozitiv sau negativ al vorbitorului la o acțiune; verbală sau nonverbală a interlocutorului"; comportamentul de susținere concretizat în "semnale pe care vorbitorul le trimite ascultătorului în legătură cu modul în care îl percepe, îl acceptă, îl susține, oferindu-i sprijin informațional, relațional
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un arbore care crește în decursul piesei, semn că timpul se scurge inevitabil, antrenând personajele către moarte. Spectacolul de teatru nu se poate dispensa de muzică, „dintre toate artele, muzica îi stă artei teatrului cel mai aproape”, având o funcție valorizantă (Tairov). Ea poate fi atribuită actorului însăși, care trebuie să aibă și calități vocalice, sau se poate constitui într-un element de fundal, sub forma diverselor efecte acustice produse în afara scenei, în culise, fiind, însă, într-un raport direct cu
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
înșiși de la sociologul american E. Goffman 13. În acest model, se consideră că orice individ posedă două fațete: - o fațetă negativă, care corespunde "teritoriului" fiecăruia dintre noi (corpul său, intimitatea); - o fațetă pozitivă, care corespunde "fațadei" sociale, imaginii de sine valorizante pe care ne străduim s-o prezentăm în exterior. Comunicarea verbală presupune cel puțin doi participanți și de aceea există cel puțin patru astfel de fețe implicate în comunicare: este vorba de fațeta pozitivă și fațeta negativă a fiecăruia dintre
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
În încercarea de a determina cauzalitatea fenomenului delincvențional, în rândul minorilor, s-a stabilit că slăbirea legăturii între adolescent și societate constituie elementul principal. Componentele acestei legături sunt: atașamentul față de o persoană care să îl motiveze, implicarea în proiecte academice valorizante și care să nu lase prea mult timp liber adolescentului, interiorizarea credințelor că legile trebuie respectate. Originea infracționalității în rândul minorilor se află în transformările profunde care au alterat funcțile familiei, ale școlii, ale comunității și care au redus radical
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
este cu putință să stabilim, În domeniul imaginației, o lege a celor patru elemente care să clasifice diferitele imagininații materiale În funcție de faptul că sunt legate de foc, aer, apă sau pământ.” Gaston Bachelard este un “cititor - rêveur”. El respinge lectura valorizantă și propune un discurs estetic, a cărui retorică să fie eliberată de orice constrângere. III. Reprezentanți ai criticii tematice Cei mai importanți reprezentanți ai criticii tematice sunt Jean-Pierre Richard, Jean Starobinski și Georges Poulet. Ei au adoptat diferite atitudini În fața
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
profilează deja asfințitul... Iată de ce simte și acum nevoia să-și dovedească sieși că nu și-a pierdut nimic din prospețime, din farmec, că poate fi încă seducătoare. Lăsându-se atras în joc, partenerul său de flirt îi trimite imaginea valorizantă pe care ea o așteaptă, reasigurându-se în același timp de propria-i putere de seducție. Astfel, fiecare îi întinde celuilalt o oglindă măgulitoare, contemplându-și în aceasta propria reflexie. Fiecare este deopotrivă frumosul Narcis și nimfa Echo. Acest joc de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Își construiește și reconstruiește istoria, scoțând În relief momente-cheie și formulând interpretări În acord cu propriile sale valori și proiecte. A fost o vreme când noblețea originilor conta mai mult decât orice. Un erou excepțional venit de departe părea mai valorizant decât o fundație Înălțată pe solul autohton. Fundațiile se raportau astfel la creații exterioare, prestigioase, mai apropiate de perfecțiunea Începuturilor. La originile Romei se afla troianul Enea. Francezii și englezii au apelat și ei În Evul Mediu la doi troieni
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Îndrăgostiți“ ai Uniunii Europene. Și China obține cel mai bun scor În România, și Turcia, precum și, fără discriminare, Israelul și Iranul <endnote id="5"/> (toate aceste țări cu procentaje inferioare Europei Occidentale și Statelor Unite). E În același timp o viziune valorizantă a străinătății În general și a Occidentului mai cu seamă, și o privire puțin diferențiată, destul de superficială. În ultimii ani, românii s-au atașat mult de Italia și de Spania, mai ales În urma adevăratului exod al celor care caută de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ăștia defilăm." s-ar putea deduce la modul glumeț că tu ești un bătrânel comunist nostalgic; iar la modul serios că faci extrapolări fără fundament. (discuție pe forumul hotnews.ro, 13.VIII.2007) Trebuie amintită și ușoara tendință de clișeizare (valorizantă) pe care o au expresiile cu din punct de vedere în limba actuală, la anumite persoane: Dacă din punct de vedere sportiv cele trei meciuri amicale programate în această săptămână ne vor arăta nivelul la care a ajuns echipa, atât
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
a tânărului o integrează afectiv și pe cea a persoanelor din jur, față de care se simte, de asemenea, și responsabil. Apar inițiative elaborate de integrare în lumea celor maturi, de structurare a unei noi identități. Se conturează, astfel, raporturi sociale valorizante, căutarea unui partener de viață, dar și opțiunea profesională. Interiorizarea rolurilor și a conduitelor specifice diferitelor cicluri ale vieții, ca și deschiderea spre cunoaștere, reprezentarea și înțelegerea lumii poartă încă amprenta idealismului corespunzător unei insuficiente experiențe personale de viață. Dar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
timp, efectul influențelor socioculturale scade odată cu vârsta. Astfel, copilul face achiziții complexe, adultul coalizează stabilitatea și flexibilitatea, iar vârstnicul participă la un management al declinului (Baltes, 1997Ă. Dimensiuni precum extroversiunea, farmecul, deschiderea spirituală se modifică și tardiv, în roluri existențiale valorizante, de succes. Nevroticismul și chiar extroversiunea scad odată cu vârsta; conștiinciozitatea și farmecul, în schimb, se accentuează (Field și Miusap, 1991Ă. Au continuitate în dinamica personalității performanțele intelectuale, modelul celor cinci factori, în primul rând extroversiunea și stima de sine, dar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
4) care Îl studiază, apoi face să ajungă la diferite persoane (5, 6, 7, 8) care sunt direct sau indirect vizate. Când se obține acordul tuturor, dosarul este trimis la nivelul conducerii, care va lua decizia finală (fig. 81). Deși valorizant și motivant pentru individ, procedeul ringi este puțin probabil că va fi utilizat pe scară largă la noi. Una dintre explicații este aceea că În Europa predomină individualismul, În timp ce În Japonia predomină colectivismul. Reactivitatea și transversalitatea sunt concepte noi, veritabile
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
profundul lor scepticism că nu vor avea parte de iubire, în această viață. Iată de unde provin și complexele în plan relațional, inclusiv sexual. Ca revers al medaliei, ei manifestă o nevoie irepresibilă de a capta atenția, de aceea vânează ipostaze valorizante, funcții etc. Sunt persoane aflate în derivă existențială, fără credință în divinitate, incapabili de a se proiecta în viitor și care cred că au defecte de fabricație ireversibile. Trăiesc într-o ambiguitate suverană, care oscilează între groaza de a fi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care să permită dezvoltarea unui model internalizat de funcționare a lumii, încrezător în sine și în ceilalți, cu bune abilități de relaționare cu ceilalți. în același timp, factorii protectivi ai individului pot să țină de interacțiunea cu ceilalți. Interacțiunile afectuoase, valorizante, cu disponibilitate permanentă față de individ reprezintă o resursă de securitate și de sens în viață. Interacțiunile în care ne bucurăm de sprijinul celorlalți sau în care avem responsabilitatea de a-i proteja pe ceilalți, mai slabi (propriii copii, frații mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de provincie) asistăm la mutarea continuă a unor mobile care, de fapt, nu joacă ci doar sunt plimbate fără o justificare dramaturgică sau estetică. Ai senzația că determinarea întregii viziuni regizorale stă în teama de liniște, de gol. O componentă valorizantă a montării este scenografia monumentală și elegantă semnată de Cătălin Ionescu-Arbore, mai ales costumele în combinații coloristice încântătoare, fundalul neoclasic, oferind reale satisfacții vizuale. Rolul titular - Mefistofele - este copleșitor atât scenic cât și vocal; el domină întreaga acțiune, este permanent
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]