1,764 matches
-
sănătate pentru tratament curativ şi al complicatiilor, servicii de îngrijire şi reabilitare pe termen lung. VALVULOPATII (POST TRATAMENT INTERVENŢIONAL, CHIRURGICAL) Starea funcţională cardio-vasculară este influenţată de modificările persistente hemodinamice, de performanţă ventriculară, precum şi de prezenţa complicaţiilor, progresia altor leziuni valvulare existând diferite grade de insuficienţă cardiacă. Aprecierea funcţiei cardiovasculare în afectarea valvulară post cură chirurgicală sau tratament intervenţional va fi axată pe investigaţiile de la capitolele valvulopatii. Deficienţă funcţională uşoară Incapacitate adaptativă 20-49% Simptome/semne clinice : persistă dispnee, palpitaţii la efort
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
pe termen lung. VALVULOPATII (POST TRATAMENT INTERVENŢIONAL, CHIRURGICAL) Starea funcţională cardio-vasculară este influenţată de modificările persistente hemodinamice, de performanţă ventriculară, precum şi de prezenţa complicaţiilor, progresia altor leziuni valvulare existând diferite grade de insuficienţă cardiacă. Aprecierea funcţiei cardiovasculare în afectarea valvulară post cură chirurgicală sau tratament intervenţional va fi axată pe investigaţiile de la capitolele valvulopatii. Deficienţă funcţională uşoară Incapacitate adaptativă 20-49% Simptome/semne clinice : persistă dispnee, palpitaţii la efort, capacitate funcţională >6METs. Investigaţii : funcţie sistolică normală sau disfuncţie sistolică VS uşoară
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
formare, de consiliere vocaţională şi de angajare în muncă. Deficienţă funcţională accentuată Incapacitate adaptativă70-89% Simptome/semne clinice: palpitaţii, dispnee, capacitate funcţională redusă (3-4METs). Investigaţii: Ecocardiac evidenţiază gradiente transprotetice patologice, prezenţa complicaţiilor (disfuncţie protetică, endocardită, tromboză, panus, colmatare) sau progresia altor leziuni valvulare, disfuncţie sistolică moderată (FE 39-30%) ECG ± modificări ST-T, ±tulburări de ritm, schimbarea axului electric. Limitarea moderată/severă a activităţilor: pot fi efectuate activităţi fizice cu consum energetic ≤3-4METs (activităţi cotidiene); în general nu se pot desfăţura activităţi profesionale; Este păstrată capacitatea
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
5%), dintre acestea majoritatea sunt benigne (mixoame). Cea mai mare proporţie (95%) sunt tumori metastatice. Modificările funcţionale determinate de tumori, depind de natura şi localizarea acestora (la nivel venos, arterial, atrial, ventricular). Simptome/semne clinice simptomatologia este polimorfă determinată de: obstrucţia valvulară, obstrucţie la golirea ventriculilor, atriilor, tulburărilor de ritm, conducere, tromboembolismului venos sau sistemic, pericarditei, etc). Investigaţii: ECG aspect nespecific, aritmii, tulburări de conducere; Eco cardiac-stabileşte diagnosticul, uneori este necesar CT sau RMN cardiac. Stabilirea deficienţei funcţionale se va realiza prin
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
toleranţa la efort CARDIOPATII CONGENITALE Cod CIM Q20 Afecţiuni care pot afecta funcţia NECIANOGENE( necorectate/corectate chirurgical) Cu şunt sistemico-pulmonar care asociază hipertensiune pulmonară (defect septal atrial-DSA, defect septal interventricular-DSV, persistenţa de canal arterial – PCA, trunchi arterial, ventricul unic) Stenoza pulmonară valvulară CIANOGENE (corectate chirurgical) Tetralogia Fallot Boala Ebstein Transpoziţia corectată de vase mari Atrezia de tricuspidă Sindrom Eisenmenger Aprecierea funcţiei cardiovasculare se va realiza în principal prin: Electrocardiogramă Evaluarea ecocardiografică Cateterism cardiac Complicaţiile tardive postoperatorii (aritmii ventriculare, tahiaritmii supraventriculare, HTP evolutivă
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
pe baza investigaţiile enumerate la evaluarea funcţiei cardiovasculare în valvulopatii Deficienţă funcţională uşoară Incapacitate adaptativă 20-49% Simptome/semne clinice: dispnee, ameţeli la eforturi fizice mari, capacitate funcţională (>7 METs), în concordanţă cu următoarele caracteristici funcţionale obiective: Investigaţii: ecografie cardiacă: aria orificiului valvular 1,5-2,5 cm2, gradient transvalvular mediu <25mmHg; ECG normal sau modificari electrice minore; RMN în CoA gradient transcoarctaţie <20mm cu consecinţe hemodinamice controlate terapeutic. Fără limitarea activităţilor sau limitare uşoară;activitatea profesională este posibilă, exceptând activităţile profesionale grele/medii (Anexa 3). Fără
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
vocaţională şi de angajare în muncă. Deficienţă funcţională medie Incapacitate adaptativă 50-69% Simptome/semne clinice : dispnee, angină, palpitaţii la eforturi fizice de intensitate medie, NYHA II, capacitate funcţională (5-6 METs) în concordanţă cu următoarele caracteristici funcţionale obiective: Investigaţii: ecografia: aria orificiului valvular 1-1,5 cm2, gradient mediu transvalvular 25-40 mmHg, gradient transCo>20mmHg. ECG: semne de supraîncarcare a cordului stâng (HAS, HVS), ± tulburări de ritm, Limitarea moderată a activităţilor fizice; pot efectua activităţi fizice cu consum energetic ≤ 6-5 METs şi activităţi profesionale uşoare; trebuie
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
restricţii de participare la viaţa socială Deficienţă funcţională accentuată Incapacitate adaptativă 70-89% Simptome/semne clinice: dispnee palpitaţii, dureri anginoase, sincope, toleranţă mică la efort, NYHA II-III, capacitate funcţională (3-4 METs), în concordanţă cu următoarele caracteristici funcţionale obiective: Investigaţii: ecografie: aria orificiului valvular < 1, gradient mediu transvalvular >40 mmHg, CoA neoperate cu gradient transcoarctatie >20mm, HTA secundară, ischemie periferică, complicaţii postoperatorii CoA (stenoză reziduală sau restenoză cu consecinţe hemodinamice importante, anevrism, disecţie de aortă, anevrism Ao) ECG: HVS, ± tulburări de ritm, ± tulburări de
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
fenomene ireversibile sau parţial reversibile. Accidentul vascular ischiemic prin mecanism embolic presupune, în plus, existenţa unei afecţiuni de bază emboligene: afecţiuni cardiace (fibrilaţie atrială, valvulopatii, risc emboligen post intervenţii chirurgicale pe cord deschis, in special în cazul implantului de proteză valvulară metalică), intervenţii chirurgicale în micul bazin, etc. Parametri funcţionali: Examen neurologic Eco Doppler extra- şi transcranian al vaselor cervico-cerebrale CT, IRM cerebrală Examen oftalmologic (acuitate vizuală, campimetrie, fund de ochi) EEG În situații particulare, Angiografie de vase cervico-cerebrale prin injectare
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
cu o personalitate vulnerabilă la stres ori cu un moral foarte scăzut. În spital aceasta atitudine de sinceritate absolută din partea medicului este favorizată și de caracterul frecvent al întrevederilor cu bolnavul. Când diagnosticul este incert (ex. se suspectează de cardiopatie valvulară un tânăr reumatic aparent sănătos din punct de vedere cardiac, dar care prezintă un suflu cardiac ce nu poate fi clarificat), iar dezvăluirea lui precoce nu modifică prognosticul bolnavului este bine să ne abținem de la formularea suspiciunii diagnostice care - până la
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
aparatului circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pe gradientul de sodiu menținut de pompa de sodiu). Inhibarea pompei de sodiu de către agnți cardiotonici din clasa digitalice duce la creșterea nivelelelor de calciu activator, cu efect inotrop pozitiv. 12.4.2. Pompa ventriculară: relația presiune volum și evenimentele valvulare în cursul ciclului cardiac Ciclul cardiac (0,8 s la 75 bătăi/min) constă din sistolă (contracție, 0,5 s) și diastolă (relaxare, 0,3 s), cu modificări corelate de presiune și volum pentru fiecare din camere (fig. 40). In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune (ca în cazul zgomotului III). Ascultația zgomotelor cardiace este deosebit de importantă pentru identificarea și diagnosticul clinic al posibilelor leziuni valvulare. Percepția stetacustică a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cazul zgomotului III). Ascultația zgomotelor cardiace este deosebit de importantă pentru identificarea și diagnosticul clinic al posibilelor leziuni valvulare. Percepția stetacustică a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene. Legea inimii Similar cu mușchiul scheletic, relația lungime forță la nivel de ventricul și cardiomiocit se bazează pe existența unei astfel de determinări la nivelul fiecărui sarcomer, ce duce la acel interval optim de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele de colagen. Această structură explică particularitățile funcționale. Ea permite drenarea de lichid interstițial și asigură permeabilitatea pentru moleculele mari. Dispozitivul valvular descris favorizează formarea limfei, fiind
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele de colagen. Această structură explică particularitățile funcționale. Ea permite drenarea de lichid interstițial și asigură permeabilitatea pentru moleculele mari. Dispozitivul valvular descris favorizează formarea limfei, fiind deschis când țesutul este destins prin acumularea de lichid interstițial și închis când presiunea din capilarul limfatic este superioară celei interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
limfei din lichid interstițial, adică de pătrunderea lichidului interstițial în interiorul capilarelor limfatice, fenomen guvernat de presiunile ce se exercită la acest nivel. La acestea se adaugă funcționarea capilarelor limfatice ca o pompă, prin cuplul funcțional dintre fibrele mioendoteliale și dispoziția valvulară. Lichidul interstițial pătrunde printre celulele peretelui capilar limfatic conform diferenței de presiune. Celulele endoteliale sunt atașate la țesutul înconjurator prin filamente de ancorare și nu sunt solidare între ele; marginile se suprapun, funcționând ca microvalve. Debitul limfatic total, de ~120
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
flutter atrial, tahicardia paroxistică repetitivă etc.); - polimalformații cardiovasculare și/sau ale altor organe; - afecțiuni vasculare periferice (arteriale, venoase, limfatice) care determină impotența funcțională a segmentelor subiacente, tulburări trofice marcate la două sau mai multe membre; - purtători de pacemaker și protezați valvulari; - valvulopatii reumatismale cu insuficiență cardiacă. Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare: - natura afecțiunii și stadiul ei evolutiv; - răspunsurile la intervențiile terapeutice; - efectul afecțiunii cardiovasculare asupra altor organe și sisteme; - asocieri patologice; - existența insuficienței cardiace exprimate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
puseu de activitate al LES, se recurge la prednison 1 mg/kg/zi, mai ales în absența SAPL. Dacă este depistată într-un stadiu tardiv al bolii, necesită doar supraveghere și profilaxia endocarditei infecțioase, iar în cazul apariției unor disfuncții valvulare hemodinamic semnificative, se indică intervenție chirurgicală (de preferință, protezare mecanică). Miocardita lupică trebuie tratată cu doze mari de corticoizi, chiar în formele ușoare. în cazurile severe, se recurge la metilprednisolon IV, urmat de prednison P.O. Ciclofosfamida, azatioprina și Ig
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
HTP, infarct hepatic, sindromul Budd-Chiari. Suprarenale: tromboză de venă SR, hemoragie SR, boala Addison. Placenta: tromboză arterială, venoasă sau capilară, avorturi embrionare sau preembrionare repetate, moarte fetală, eclampsie, ischemie placentară, prematuritate. Manifestări hematologice: anemie hemolitică, trombocitopenie autoimună. Manifestări cardiace: îngroșări valvulare, endocardită Libman-Sachs (sterilă), cu sau fără complicații embolice. Manifestări neurologice non-trombotice: coree, surditate, tulburări cognitive, mielită transversă, ischemie multifocală (ce mimează scleroza multiplă). Manifestări cutanate: livedo reticularis, ulcere și necroze cutanate. Sterilitate (ce s-ar datora unei specificități antispermatozoid, antiovul
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de 0,8 cazuri/100.000 loc. La bărbați boala este aproape întotdeauna manifestă clinic, în timp ce la femei ea poate fi asimptomatică sau cu expresie clinică modestă. Depozite de GSL se pot găsi în cornee, cord (celule miocardice și fibrocitele valvulare), rinichi (celule mezangiale, podocite, celule epiteliale tubulare), vase sangvine (celule endoteliale și musculare netede vasculare) etc. • Semne generale: astenie, fatigabilitate, episoade febrile; • Manifestări cutanate: angiokeratoame, hipohidroză; • Manifestări oculare: opacități corneene (care nu alterează acuitatea vizuală), cataractă, anomalii retiniene; • Manifestări cardiace
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]