25,541 matches
-
și trei erau și-atunci Când a plecat sărmanul tată De lâng-o mamă îndurerară Și ne-a lăsat în urmă prunci. Sunt mulți mai tineri decât mine, Și alții mai bătrâni desigur Și fiecare s-a dus singur Cu ortul pentru vamă-n în mâini. De-aceea spun și-am spus mereu, De anii mei nu-ți fie teamă, Te rog să nu îi bagi în seamă, Nevârsta sufletului meu! Tu îi cunoști atât de bine De-acum nemarginile lui, În versul
ŞAIZECI ŞI TREI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1399884368.html [Corola-blog/BlogPost/350722_a_352051]
-
pentru că nu consider să fie vreo formă de viciu consumul acestor produse, chiar dacă în zilele noastre, ambele te amețesc. Nu, nu cu tăria lor. Te amețesc cu prețul lor! Că doar din cauza asta s-a aplicat taxa pe „viciu de vamă” la atât de mulți pălmași de la punctele de trecere a frontierei. Potrivit gândirii mele creatoare, lipsită de vicii, fumatul și consumul de alcool, sub orice formă și din orice fel de recipiente, sunt obișnuințe. Sunt ticuri de noblețe, dacă vreți
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_viciile_vietii_mele_marian_malciu_1329676756.html [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
patimi mici și tandră dăruire, Să luăm iubito, tot ce-a mai rămas La asfințit, din patosul numit iubire. Și-n anii grei cu saci povară, Cu pasul greu dar capul sus, Vom colinda ca-n luni de vară, Prin vămile călăuzite de Iisus. Autor: Gabriel Stănciulescu Referință Bibliografică: ELOGIU FIINȚEI IUBITE / Gabriel Stănciulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2030, Anul VI, 22 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriel Stănciulescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ELOGIU FIINȚEI IUBITE de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1469168154.html [Corola-blog/BlogPost/370633_a_371962]
-
să mă auzi când îți vorbesc Ard în mine depărtări ca ceara Ale căror flăcări mă topesc Parcă sunt la mii de chilometri Într-un film al vieții, panoramă Să plâng iarba și cenușa vetrii Ca un pelerin ajuns în vamă Și privesc cum arde focul Buturugi de circumstanță Neștiute reguli are jocul Viața-a măcinat orice speranță Doamna mea de aer, seara bună Vântului încredințez aceste șoapte Am s-adorm privind pe geam la lună Și-am să te visez
BUNĂ SEARA DOAMNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Buna_seara_doamna.html [Corola-blog/BlogPost/355369_a_356698]
-
vedere că după nodul Margina vor râmăne încă lucrări de executat (min 00:00-01:40), dar care nu ar afecta traficul auto. Segmentul de autostradă Margina-Traian Vuia s-ar adăuga celor 146 km deschiși deja între localitatea Traian Vuia și vama Nădlac”, se arată în postarea pe Facebook a reprezentanților Asociației Pro Infrastructura. Cei 15 kilometri de autostradă ar putea rămâne singurii ce vor fi inaugurați în acest an. Lucrările sunt avansate și pe loturile 3 și 4 din tronsonul Sebeș-Turda
Cum arată văzută de sus singura autostradă pe care am putea-o inaugura în 2016. Situația kilometrilor de autostradă de la an la an by https://republica.ro/cum-arata-de-sus-singura-autostrada-pe-care-am-putea-o-inaugura-in-2016-situatia-kilometrilor-de-autostrada [Corola-blog/BlogPost/338760_a_340089]
-
ziua se transformă în eternitate. Timpul se face bun, îngăduitor, crește și cuprinde gândul omului, purtându-l peste câmpurile și poienile pline de flori de Sânziene, parfumate cu miros de Rai. Este momentul în care orice muritor, care bate la vămile nevăzutului și neștiutului, poate să intre, doar purtând pe cap o coroniță galbenă de flori sau folosind un fir de Sânziană. Sărbătoarea este una cu totul specială, ținând o noapte și o zi. Iar noaptea de Sânziene este una cu
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1435127054.html [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
legăturile comerciale. Pe drumurile țării circulația mărfurilor devenise mai consistentă, una din căile comerciale cele mai cunoscute și accesibile fiind drumul care lega Târgoviștea de Câmpulung și Brașov și care trecea prin Rucăr. Acest sat este menționat ca punct de vamă încă din primele documente ale secolului al XV-lea. Între cele 527 documente istorice slavo-române, editate de Gr.Toccilescu, sunt câteva care ne interesează și din punct de vedere al învățăturuii de carte. Din primele decenii ale secolului al XV
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
editate de Gr.Toccilescu, sunt câteva care ne interesează și din punct de vedere al învățăturuii de carte. Din primele decenii ale secolului al XV-lea avem dovezi că în Rucăr existau slujbași ai domniei care aveau sarcina să păzească vama din sat, așezată o vreme chiar în imediata apropiere a fostei Prmării și pe locul căminului lui Niță al Cosmii. De asemenea erau păzite diferitele ieșiri din sat (pe Râușor, spe Piscul Jugii și apoi pe Dâmbovița, pe Valea Cheii
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
asemenea erau păzite diferitele ieșiri din sat (pe Râușor, spe Piscul Jugii și apoi pe Dâmbovița, pe Valea Cheii sau Ghimbavului, spre Fundățica-Moeciu-Bran). Toate aceste plaiuri și poteci trebuiau bine păzite pentru a nu se strecura mărfuri de contrabandă. Slujitorii vămii trebuiau să știe să citescă răvașele de drum ale chirigiilor care treceau cu carele de mărfuri, diferitele privilegii domnești acordate mai ales brașovenilor, făgărășenilor și sibienilor. Asigurarea condițiilor de bună funcționare a vămii domnești, dezvoltarea comerțului, etc. cereau oameni cu
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
nu se strecura mărfuri de contrabandă. Slujitorii vămii trebuiau să știe să citescă răvașele de drum ale chirigiilor care treceau cu carele de mărfuri, diferitele privilegii domnești acordate mai ales brașovenilor, făgărășenilor și sibienilor. Asigurarea condițiilor de bună funcționare a vămii domnești, dezvoltarea comerțului, etc. cereau oameni cu știință de carte, mai ales pentru slujitorii aflați în serviciul vămii; un prim privilegiu acordat negustorilor brașoveni a fost acordat în anul 1368, conținutul lui a trebuit să fie cunoscut de către vameșii de la
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
care treceau cu carele de mărfuri, diferitele privilegii domnești acordate mai ales brașovenilor, făgărășenilor și sibienilor. Asigurarea condițiilor de bună funcționare a vămii domnești, dezvoltarea comerțului, etc. cereau oameni cu știință de carte, mai ales pentru slujitorii aflați în serviciul vămii; un prim privilegiu acordat negustorilor brașoveni a fost acordat în anul 1368, conținutul lui a trebuit să fie cunoscut de către vameșii de la Rucăr . În zona orașului Câmpulung se găsesc mai multe mărturii că unele privilegii acordate acestora orașului datau încă
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
trebuit să fie cunoscut de către vameșii de la Rucăr . În zona orașului Câmpulung se găsesc mai multe mărturii că unele privilegii acordate acestora orașului datau încă din anul 1215, de pe vremea lui Radu Negru voievod: "... Așijderea orășenii cămpulungeni să nu dea vamă din ce vor vinde, să scrie în hrisov, după cum au fost iertați de răposatul Radu voievod, cănd au fost leatul 6723 (1215). Așa se scrie și pe Crucea de piatră existentă și astăzi în piața orașului Câmpulung, cunoscută sub numele
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
dar nu întotdeauna se întâmpla așa, din cauza curenților schimbători, care te purtau mereu pe alt traseu. În timp ce ajungeam pe poziție, noaptea începu să părăsească întinderea nesfârșită a mării. Luminile orașului se vedeau sclipind ca licuricii, pe toată întinderea litoralului, de la Vama Veche până la Olimp și încă se mai auzeau muzica discotecilor din Venus. În larg, navele militare își mai etalau becurile de veghe la puntea de comandă. Din când în când, se auzea țipătul unui cormoran rătăcit de cârd. Ca o
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406277054.html [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
mele, de jos în sus. De ce să ne îngropăm singuri înaite de-a ne fi născut, strigă cei care nu vor drumul neatului. Copii de dinaintea dragostei și iubirii, nu vor să mai fie. Monștrii le iau dreptul la viață. La vămile intrării bucuriei, îngeri negri în sutane și cu inimi de piatră, vămuiesc suflete, împuținându-le. Pe tronuri de judecată, stau cruci întoarse spre gropa vieții. Balanța lor, stă șchioapă într-un picior! Sunt sunete multe pe care nu mai vreau
M-AM LOGAT PE BLOGUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/M_am_logat_pe_blogul_timpului.html [Corola-blog/BlogPost/375315_a_376644]
-
o mai caut. De atunci pădurea a rămas a mea și s-a tot mărit, cu copaci de gânduri, cu ramuri care înoată spre cer. Oare am devenit un purgatoriu ale propriilor mele setimente? Sunt oare cel care nu cere vamă pentru suflet, părticică din nefericirea mea? Vreau oare să fiu fericit, fără argintul vânzării pentru ca să cumpăr visuri? Mă simt câteodată în ghiozdanul copilului cu obrajii roșii și care nu duce povara mea din viitor. Ce fericire! Mă simt în fereastra
M-AM LOGAT PE BLOGUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/M_am_logat_pe_blogul_timpului.html [Corola-blog/BlogPost/375315_a_376644]
-
oricât de perfect, de fidel ar fi virtuții. Este virtuos dar nu este creștin. Creștinul este liber, așadar este fericit. Acesta și este sensul genialei și inspiratei fraze a lui Kirkegaard: “contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului este libertatea”. Vămile văzduhului sunt numeroase. Aici pe pământ la vama care nu poate fi înșelată, proba constă în starea de fericire. Virtuosul neîmblânzit nu știe și nu poate rosti “dulce Iisuse”, toată sfera “dulcelui” îi este străină, inaccesibilă și uită că jugul
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_stelian_gombos_1331540457.html [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
Este virtuos dar nu este creștin. Creștinul este liber, așadar este fericit. Acesta și este sensul genialei și inspiratei fraze a lui Kirkegaard: “contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului este libertatea”. Vămile văzduhului sunt numeroase. Aici pe pământ la vama care nu poate fi înșelată, proba constă în starea de fericire. Virtuosul neîmblânzit nu știe și nu poate rosti “dulce Iisuse”, toată sfera “dulcelui” îi este străină, inaccesibilă și uită că jugul Domnului este blând și povara lui ușoară. Poate
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_stelian_gombos_1331540457.html [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
sub aripă, noaptea între cântece seara-ntreagă liniște; căutate-aș, căuta, Cerul mi te-a lumina sărutați-aș lacrima... EU SUNT Sunt eternul mit și cale Cruce, ningere, visare Sunt icoana întâiului Pământ Oglindit în astre și Cuvânt Sunt văzduhuri, vămi, înfiorare Moarte sunt, viață, înălțare Sunt lumină, umbră, sunt netimp Sunt izvor, cunoaștere,Olimp Sunt pecete, focul din potcoavă Sunt nectarul vidului, octavă Sunt un semn, sămânță, curcubeu Eu sunt Sfera Lacrimei din Zeu PĂTRUNDEREA ÎN VIS Am intrat în
MEDALION LIRIC de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Medalion_liric_nicolae_negulescu_1356372944.html [Corola-blog/BlogPost/341512_a_342841]
-
să trecem pragul inspirației lui, a poposit încă o dată la Cluj, la Școala de Folk din Janis la Stuf. În fața unui public destul de numeros, s-a arătat modest și dăruit, „cu toate, toate, toate” să ne cucerească definitiv. În mica „vamă veche” de Cluj s-au strâns oameni frumoși, oameni singuri, oameni îndrăgostiți, oameni gălăgioși și mitocani, oameni fideli folkului și oameni fără vreo înclinație aparentă spre acest gen muzical. Să „bat obrazul” publicului (ori mai bine zis unei părți din
Dinu Olărașu by http://www.zilesinopti.ro/articole/2171/dinu-olarasu [Corola-blog/BlogPost/97155_a_98447]
-
ce mi s-a dat, Întrebările lui îmi așteaptă răspuns, Niciodată vremea nu e de ajuns. Alergăm, alergăm ca niște făptași, De atâta zgomot sinistru de pași Nu-i auzi glasul cum singur te cheamă Sufletul tău, cel gata de vamă... Adunăm prin gunoaiele vieții de toate, Să ne fie hambarele îndestulate, Pentru când, pentru care vremelnicie? Pe furiș ne uităm peste gard cu mânie. În bogatul acela ce silnic mă știu, Nu-i nimic în afară de ceea ce scriu! Mă simt vinovat
SUFLETUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sufletul_nicolae_nicoara_horia_1328185739.html [Corola-blog/BlogPost/347075_a_348404]
-
aici din pădurile Cernăuțiului, că la voi e o iarnă grea, de la noi a plecat, viscolul cel mare, acum e bine. Sosim pe la ora patru după amiază. Am pregătit mașina deja. În două ceasuri, dacă nu stăm prea mult la vamă, suntem la voi. Să nu începeți cina de ajun fără noi, așteptați-ne! Te salut, ne vedem mâine. Spiru puse telefonul în furcă , privi buimăcit la secretară. Sosește vărul dumneavoastră de la Cernăuți? așa am înțeles, nu vă supărați că am
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1480268233.html [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
de pe paletele lor pline de culori virginale în ocru și siene naturale, verde în toate nuanțele cromatice, până la roșu învechit din vecul lui Ștefan cel Mare, peste coroanele codrilor de-alungul șoselei ce intră în Republica Moldova, îndată ce treci apa Prutului , pe la vama Albița . Prietenii mei de la Biblioteca de Arte - Tudor Arghezi ; Anastasia Moldoveanu, Aliona Vârlan, Alecu Deleu, graficianul Valeriu Herța, Natalia și alți prieteni dragi, au spart în spirit bucătăresc din etaloanele românești, oricât de departe suntem unii față de alții la sute
ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zile_de_octombrie_la_chisinau.html [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > VEGHETOR Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului veghetor Cerul a adormit sub zarea gândului meu, doar eu mai cutreier prin vămile lui căutând urmele cântecelor florilor plecate spre alte iubiri. Întreb stelele unde ești, dar ele clipesc cu gene răsfrânte și numai vântul, hoinar ca și mine, mai șuier-un cânt care-l știu. Peste sufletul amorțit, așez pecețile nopților mele
VEGHETOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Veghetor_leonid_iacob_1391100779.html [Corola-blog/BlogPost/360322_a_361651]
-
și tehnic (COC) (Institutul Politehnic din Bucuresti - Facultatea de IMST) Începând din 2012 a primit calificarea în calitate de consultant în carieră, dat de GCDF (Global Career Development Facilitator) Statele Unite ale Americii. 2011-2013: Frecventează Salonul Artelor „Boema 33” din București și cenaclul „Vama literară”, moderat de poetul Daniel Vorona. Publicații literare: Lumină lină (New York, SUA), Clipa (Anaheim, California, SUA), Jurnalul Bucureștiului, Singur (Târgoviște), ProLitera (Germania), Confluențe Literare (București), ș.a. (George Roca, Rexlibris Media Group, Sydney, 3 septembrie 2016) Referință Bibliografică: Claudia BOTA - POEME DE
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1472890868.html [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
una ca asta? - Acum că trupul meu fizic nu mai există, văd lucrurile în ansamblul lor. Trupul meu era ,,orb’’. Acum ne-am luat adio cu totul de la lume, dar ce păcat, vom merge în direcții diferite, avem 24 de vămi de trecut, iar eu nu pot să văd decât beznă în care voi intra pentru totdeauna în ciuda luminii sociale în care am trăit. Referință Bibliografică: Fărâme din palatul de cleștari / Raluca Sandu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 624, Anul
FĂRÂME DIN PALATUL DE CLEŞTARI de RALUCA SANDU în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Farame_din_palatul_de_clestari_raluca_sandu_1347705847.html [Corola-blog/BlogPost/343906_a_345235]