139 matches
-
neînfrînt înspre sacrificiul suprem care îl va mîntui de blestemul de a rătăci etern pe mări. Este greu să vizualizezi acest personaj (care, în plus, spune "Ich bin ein Kind und weiss nicht was ich singe") cu un look de vampă a anilor '30 (dacă ne gîndim și la simbolistica atribuită culorilor, roșul și negrul costumului ei sunt culori demonice). Iar suratele Sentei - torcătoarele - care beau cafeluțe într-un decor ce aduce cu un hall de bancă, îmbrăcate toate în negru
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
Să fie aici o revelație a unei realități secrete? Nu s-ar zice. Și totuși: "Paianjenul apare în primul rînd că o epifanie lunară",8 iar Christos e prezent în omofonele savant șîntocmite prin (în) sau (dez)-ț binare: "cînd, vampa, cată pegra a-l/opri: veghere cristalina;/ o priveghere Christ alină/ - cîndva, -mpăcată: pe Graal!" De semnalat (și) multitudinea semnelor ortografice și de punctuație care își obligă cititorul să străbată varii cîmpuri semiologice. Și semantice. Ar mai fi de observat
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
un indicibil șarm, cu un calm aproape inimaginabil în isterica lume românească, despre subiecte de interes public sau privat, Marie-Rose Mociornița poate constitui modelul de normalitate de care avem nevoie. Ultimii ani au impus pe ecrane două tipuri feminine: fie vampa cu creier de bibilică, dar cu "craci" devastatori și silicoane magnetice, fie muierocul cu glas tunător și maniere de plutonier ce l-a surprins pe răcan dormind în post. Sună jenant s-o contrapun pe Marie-Rose Mociornița acestor categorii - dar
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
telefoniste! - în filmele americane telefonista întîlnea mereu câte un tânăr milionar), la birourile în care juni prăfuiți tot băteau la mașinile de scris Yost scrisori și acte de tot felul, la cucoanele elegante, cu vulpi în jurul gâturilor și arătând ca vampele din filme. Serile, ghirlande de becuri împodobeau intrarea în grădinile de vară, în cinematografe și teatre. Fetele treceau cu ochii mari pe lângă minunile astea, care nu erau din lumea lor și pe care nu le invidiau, căci ele se duceau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
obicei e vorba de o „amoreză blondă“, „sulemenită nomad“, cu „ochi atrăgători“, „bucle inopinate“, „sâni preciși“, „pasul pasager“ și „flerul râzător“. Alădată e o „puștancă dată în brânză“ sau niște persoane „sută la sută fete“. Fiind „adult cu tichet“, „adună vampe simple“, se duce la fotograf, film, cofetărie și într-un bar unde cântă un „tenor brizat“. În hol sunt „chestiuni bronzate“ și „păpuși de carbid“. În tavernă stă cu un „idol cultivat“ sau „c-o misă de categorie“ și are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
că trebuia să strigăm ca să ne auzim. Cu toate astea, prindeam din când în când câte ceva din ceea ce povestea Gina în celălalt colț al camerei. Se trăseseră deoparte, ea și Sandalina, și râzând, emoționată totuși, dar afectând mereu aerul de vampă. Gina îi vorbea despre "reveillonul" ei: fuseseră în două case în noaptea aceea; se pupaseră tot timpul pe drum; dansaseră la nebunie, până căzuseră pe jos... încercam să aud mai mult, deși tot ce auzeam îmi făcea rău, simțeam că
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
după ce bea ceva începea să devină mai afectuoasă, ceea ce mă jignea și mai mult. Scriam prin aprilie: Găsesc tot mai puține lucruri care merită să fie scrise. Aseară, pe ploaie, cu o Gina agasată după mine, purtîndu-și masca aceea de vampă dezinvoltă pe care i-o cunosc atât de bine, am colindat barurile pline (de unde le cunoaște ea pe toate: hai la Union, hai la Capșa, hai să încercăm la Salonul spaniol...?), am așteptat jumătate de oră la Continental ca să ni
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
copil, la el trebuie să te gândești, nu la tine. Tant mieux, dacă are o fire mai rece... Tant mieux... va suferi mai puțin în viață... Biata tante Margot ! Vorbea ca și când de pe atunci ar fi cunoscut suferința... Cu aerul de vampă pe care și-l confecționase la câțiva ani după căsătorie : părul tuns scurt, cu cărare într o parte, o meșă acoperindu-i fruntea până la sprâncene, o eșarfă de mătase înnodată cochet la spate... Rochia foarte scurtă, care îi dezvelea genunchii
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
țin astea pînă cînd vei coopera. Nu vorbești, adio bani! Hilda scoase un sunet strident. Bud rupse lanțul și intră. Hilda se dădu Înapoi. — Te rog! Am nevoie de banii ăia! Susan Nancy Îi zîmbea de pe cei patru pereți: o vampă pe un podium de dans Într-un club. Bud spuse: — Hai, poartă-te frumos, ce naiba! Îți amintești ce am Încercat să te Întreb ultima oară? Susan avea un prieten aici, În San Berdoo, chiar Înainte să se mute În L.A.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
spuse domnișoara Morley, studiind-o pe Mai cu un fel de respect. — Nu, nu sunt o imbecilă de dansatoare, spuse Mai supărată, redevenind comună. Glumeam. Vând telefoane mobile, dar pentru că arăt astfel, oamenii se așteaptă să fiu un fel de vampă. — Nu e o disperare absolută? se stârni alt cor entuziast. Pe bune! Nu sunt oamenii niște nenorociți? — Deci am înțeles eu bine, nu dansează în poală? îl întrebă domnișoara Morley pe cât de discret putea pe Kelvin, care dădu din capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a fost petrecută în cercetări, dar nimic nu părea să meargă. Erau fie prea roz, fie prea portocalii, prea uscate, prea lucioase, prea șterse sau prea strălucitoare. Imaginându-și că era altă persoană, și-a aplicat un roșu închis, de vampă, și s-a uitat în oglindă. Nu. Arăta de parcă ar fi băut vin roșu timp de paisprezece ore, vin care se coagulase pe buzele ei. Dacă încerca să zâmbească, arăta ca Dracula. Vânzătoarea a venit alergând. — Îți stă minunat. Ashling
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
În fire și să Întrebe unde se află. O frază atrăgătoare și primejdioasă. O frază pe care avea dreptate s-o compare cu o femeie fatală dintr-un roman polițist. Era pe cale să se trezească și avea În fața lui o vampă a cărei privire se Înăsprise atunci cînd rostise: „De data asta, dragul meu, chiar ai atins fundul.“ Îi veni să strige: „Ei bine, dă-i drumul! Trage! S-o sfîrșim odată!“. Dar, În loc să ucidă oameni, frazele se mulțumesc să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
am Îndreptat către Agent Provocateur. CÎt de jenant. CÎt de sexy. CÎt de diferit de cum sînt eu. Ies din magazin, purtînd În jurul Încheieturii cauza sentimentului meu de vină: ghemotoace delicate și delicioase de șifon și dantelă, lenjeria pentru cea mai vampă dintre vampe, cea mai stricată dintre stricate. Și da, e adevărat că În seara asta voi juca un rol. Nu sînt Ellie Cooper, nici măcar Ellie Black. Ellie Black, tînăra necăsătorită, nu s-ar fi comportat niciodată În felul În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
către Agent Provocateur. CÎt de jenant. CÎt de sexy. CÎt de diferit de cum sînt eu. Ies din magazin, purtînd În jurul Încheieturii cauza sentimentului meu de vină: ghemotoace delicate și delicioase de șifon și dantelă, lenjeria pentru cea mai vampă dintre vampe, cea mai stricată dintre stricate. Și da, e adevărat că În seara asta voi juca un rol. Nu sînt Ellie Cooper, nici măcar Ellie Black. Ellie Black, tînăra necăsătorită, nu s-ar fi comportat niciodată În felul În care plănuiesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ca să-mi alimentez Încrederea. Sună la ușă. Inima Începe să-mi bată cu putere. O, Doamne. Ce naiba fac? E prea tîrziu acum? Pot să mă prefac că nu sînt aici? Sigur că nu. Ellie Black sau Ellie Cooper sau Ellie Vampa e mult prea politicoasă, prea de treabă ca să facă o asemenea mojicie și Îi e mult prea frică să n-o urască cineva ca să se comporte astfel. O pornesc spre ușă, fiecare pas pe care-l fac pe coridor pecetluindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Vreau să-i spulber de tot aerele Reginei Mărimii, vreau ca ea să mi-o ceară mie. Chestie pe care, după un timp și Încă niște băutură, o și face. Vine timidă la mine și Îmi face o declarație de vampă: — Câștigătorul merită un premiu. Hai să mergem acolo Înăuntru... și se cară. Iar eu o urmez discret la distanță În camera cu copiatorul, ginindu-l pe Lennox și făcându-i cu ochiul pe când mă Îndepărtez. Se lasă pe spate peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mie - formidabil. Niște băieți descurcăreți vindeau prin târg poze color cu ea și, deși nu arăta chiar ca modelul meu de femeie, am dat imediat banii și am pus poza bine. Era Madonna. O gagică trăznet, deși cam ieftină, o vampă de discotecă, dar care avea o prospețime extraordinară. Produsul părea comun, de serie. Dar nu era așa. Prietenii mei erau toți atinși de morbul Michael Jackson. Apăruse Thriller, un album într-adevăr senzațional, și toți se rupeau în figuri imitându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
au urmat Like a Virgin (1984), Like a Prayer (1989), Erotica (1992), Ray of Life (1998), Music (2000), American Life (2003), Confessions on a Dance Floor (2005). Le-am selectat pe cele în care evoluția ei este vizibilă. Pentru fosta vampă de discotecă, cheia gloriei a fost transformarea. A fost altfel de la un album la altul, aproape fiecare reprezentând o etapă distinctă. Un nou conținut, o nouă imagine și, prin extensie, un nou trend. S-o comparăm cu Cher, o artistă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
prin oraș, recăpătându-și, cu fiecare casă și fiecare cunoscut întâlnit, amintirile. Porumbeii - care fuseseră ai lui - dau ocoluri strategice incursiunii lui în trecut. Incursiune minată la tot pasul de posibile deturnări, urmărite de Stefek, de departe, cu inima mică-mică. Vampa orașului pare să-l fi prins în mreje pe tatăl fustangiu, care, scăpat ca prin minune, pare să sucombe farmecelor sirenelor rurale, iar apoi riscă să se înece în râul adânc de 10 centimetri. Până la urmă, îți dorești atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
cel din Moartea unui slujbaș), dar, în destule rânduri, și de cei români. Astfel, capitolul Visul lui Ionel Pâslari se construiește dintr-o ambiguitate îndelung întreținută cu privire la chestiunea dacă muncitorul Pâslari este într-adevăr în stare să suscite pasiuni bizare vampei de partid Veronica Lapteacru sau e vorba pur și simplu de o închipuire bețivănească a aceluia. Tehnica amintește, bineînțeles, de jocurile cu cititorul ale lui Caragiale cel din La hanul lui Mânjoală sau Grand Hôtel „Victoria Română“. În plus, toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
întins în pat, cu mâinile sub ceafă. Am vrut să încep, dar cineva a bătut în ușă. A strigat intră, dar fără să se ridice. Intră o pereche. Bărbatul șters, dar femeia, o brunetă, era de o frumusețe curioasă, între vampă și intelectuală, ceva fascinant. Ea se duse drept la Miron, se așeză lângă el pe pat și, îngrijorată, îl întrebă ce are. Îi puse mâna pe frunte și îl întrebă dacă n-are un termometru, fiindcă i se părea că
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
parcă ar fi o babă scorojită care trăiește doar din amintiri. Buzele astea prea roșii pe chipul ei palid arată ca o rană. Violent de-a dreptul, numai puștoaicele și tinerelele care umblă cu Andrei Vlădescu își pot permite. Sau vampele. Ce-or fi simțind vampele când se rujează, știind că fac asta nu să fie frumoase, ci pentru muncă? Atunci l-a simțit pe Andrei Vlădescu la câțiva pași de ea, urmărindu-i gesturile în tăcere. Nu-l auzise intrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
scorojită care trăiește doar din amintiri. Buzele astea prea roșii pe chipul ei palid arată ca o rană. Violent de-a dreptul, numai puștoaicele și tinerelele care umblă cu Andrei Vlădescu își pot permite. Sau vampele. Ce-or fi simțind vampele când se rujează, știind că fac asta nu să fie frumoase, ci pentru muncă? Atunci l-a simțit pe Andrei Vlădescu la câțiva pași de ea, urmărindu-i gesturile în tăcere. Nu-l auzise intrând în casă, probabil nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cu tot.” — Îmi plac dinții tăi. — „Îmi plac ochii tăi.” — Claire, ne luptăm cu fasciștii sau dai examen la Bazele Anatomiei? — „Când vei avea patruzeci, eu voi avea cincizeci și trei. Crezi că atunci o să mă mai vrei?” Danny imită avântul de vampă al lui Considine: Vom dansa o gigă în Moscova, scumpo. Nu exagera pe panta satirică cu chestii politice. Nu sunt prea sigur că pot avea încredere în simțul umorului femeii ăsteia. Hai să vorbim murdar. „E atât de bine cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu siguranță, știu că trebuie să mă fardez În profet, să mai fac un nod aței rupte din palmă, să-mi pudrez fața cu varul stins al oglinzii, să cosesc, pînă nu-i prea tîrziu, mătrăguna crescută, Înaltă cît o vampă,-n calendare. Nu mă grăbesc, nu ne grăbim, repetăm fără scrîșnet scenariul lumii-n carnaval. O, cît aș vrea să nu mă mai sperie grinda cea mare din podul casei! Pregătesc o mîncare din ciupercile smulse de pe mormîntul tatei. Că
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]