90 matches
-
cât oi mai putea lupta. Probabil că e ceva care ține de ingredientele din cocă, nu știu. Poate că sunt mai puternică decât cred. Ah, dac-aș putea cunoaște mângâierea religiei. Mă înconjor de oameni tineri - e un soi de vampirism, mă înfrupt din tinerețea și din energia lor. E adevărat, uneori situația mă depășește, dar nu-mi dau voie să obosesc. Nu-mi dau voie să mă plictisesc. Nici să sper, nici să fac proiecte. Știu că timpul mi se
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
o poartă [pe cap] În ziua cucernică, tot În 13 colțuri” <endnote id="(791, p. 68)"/>. Pentru Emil Cioran, În 1936, evreii ar fi „cel mai inteligent”, „mai dotat” și „mai cerebral popor”, dar și „cel mai obraznic”, caracterizat prin „vampirism”, „agresivitate”, „cinism” etc. <endnote id="(512, pp. 130-144 ; vezi și 513, p. 222)"/>. „Evreii se bucură de reputația unor inteligențe alese, din care n-ar fi lipsind nici viclenia, dusă la nevoie până la diavolism”, scria În 1937 F. Aderca, preocupat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu cap de jidovi - Îi descria C.Z. Codreanu pe evrei -, fețe Însângerate și pocite, rânjesc ca lupii hămesiți cu dinți de fiară, În ochii râzători purtând o diavolească perfidie” (622). La rândul său, Emil Cioran vorbea În 1936 despre „vampirismul și agresivitatea” evreilor (512, p. 130). 67. Leon Volovici, Ideologia naționalistă și „problema evreiască” În România anilor ’30, Editura Humanitas, București, 1995. 68. Vezi revista Baricada din 14 noiembrie și 19 decembrie 1995, precum și replica lui Michael Shafir, „Antisemitism și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
are calități agreabile, se poate citi și azi cu plăcere, mai puțin pentru „exotismul” ei totuși superficial, cât pentru senzualitatea ei scăldată de o tinerească poezie. Dar nu depășește, găsesc, nivelul lecturilor de vacanță. Domnișoara Christina, poveste cvasi fantastică, de vampirism și de nimfomanie sadică infantilă, falsă ca erotism, e pur și simplu scabroasă, fără a avea nimic impudic sau măcar senzual. De Lumina ce se stinge știu că autorul însuși nici nu mai vroia să audă. Întoarcerea din rai și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a treia oară tronul Valahiei. În legendă se spune ca temnița castelului are legătură cu peșteră Huda lui Papara și că Țepeș a conviețuit cu liliecii peșterii o bună bucată de timp. De aici explicația numărului mare de lilieci (simbolul vampirismului) în această peșteră? Izvor cu apă tămăduitoare este considerat izvorul ce se află la capătul punții care trece peste Valea Morilor, la ieșirea din peșteră.
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
style="font-size: medium;">Silent dreams are a blag on time/ They get away with the worst crimes/ You fall fast în a void of pain/ Only to remember that you still remain” (</spân></spân><spân style="font-size: medium;">Silly me). Vampirismul clasei de mijloc în a imita și poză în masculinitatea și dress code-ul subculturilor de odinioară este condamnat în </spân><spân style="font-size: medium;"><i>Cunt make it up</i></spân><spân style="font-size: medium;">: ”Wannabes never change/, it
No one’s bOthered () [Corola-website/Science/296153_a_297482]
-
to terms with the fâțe of the underclass: ”Silent dreams are a blag on time/ They get away with the worst crimes/ You fall fast în a void of pain/ Only to remember that you still remain” (Silly me). The vampirism of the middle class emulates the masculinity and dress codes of past subcultures and is given an earful în Cunt Make It Up: ”Wannabes never change/, it’s the wannabe show/ And you always wanna be the same, posy shit
No one’s bOthered () [Corola-website/Science/296153_a_297482]
-
cum ar fi în Șerbia și Bulgaria ("вампир") și "vrykolakas" în Grecia și "strigoi" în România. Această creștere a nivelului de superstiții în Europa, a dus la o isterie în masă și, în unele cazuri, oamenii au fost acuzați de vampirism. În timp ce vampirii folclorici din Balcani și Europa de Est au avut o gamă largă de înfățișări, de la cea aproape umană până la cea la cadavru în putrefacție, a fost succesul lui John Polidori, cu românul "The Vampyre" (1819) ce a înfățișat un vampir
Vampir (mitologie) () [Corola-website/Science/311439_a_312768]
-
unui băiat virgin printr-un cimitir, sau al unui armăsar virgin. De obicei aceștia erau de culoare neagră, dar în Albania sunt de culoare albă. Găurile care apar în pământ peste mormânt au fost luate drept că un semn de vampirism. Cadavre bănuite că ar fi vampiri au fost, în general, descrise ca având un aspect mai sănătos, grăsuț, ce nu prezintă semne de descompunere. În unele cazuri, atunci când mormintele suspecte au fost deschise, sătenii au descris cadavrele având sânge proaspăt
Vampir (mitologie) () [Corola-website/Science/311439_a_312768]
-
În periplul său, prințul Vibescu este însoțit de Cornaboeux, un hoț francez. Peregrinările personajului sunt punctate de scene deosebit de crude, în care Apollinaire explorează toate fațetele sexualității cu o dorință evidentă de eclectism: sadismul alternează cu masochismul, ondinismul/scatofilia cu vampirismul, pedofilia cu gerontofilia, masturbarea cu sexul în grup, safismul cu pederastia etc. Scrierea este alertă, umorul — neapărat negru — mereu prezent, iar întregul roman degajă o impresie de «bucurie infernală», care ajunge la apogeu în scena finală. Cei doi ajung în
Cele unsprezece mii de vergi () [Corola-website/Science/323896_a_325225]
-
diavol" al cuvântului "drac" pentru a umbri reputația voievodului. Astfel, asocierea dintre cele două sensuri ale cuvântului, "dragon" și "diavol," și porecla "Drăculea" ar putea să explice de ce Vlad al III-lea Țepeș a fost asociat de către Bram Stoker cu vampirismul. Un important element simbolic al Ordinului Dragonului, din care s-a inspirat Stoker pentru a-și crea personajul demonic, era îmbrăcămintea oficială a Ordinului - o capă neagră peste o haină roșie - ce era purtată doar vinerea pentru a comemora Patimile
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
în general sașii - se foloseau de sensul de "diavol" al cuvântului "drac" pentru a umbri reputația voievodului. Astfel ar putea asocierea dintre cele două sensuri ale cuvântului, "dragon" și "diavol," să explice o legătură mai puternică între Vlad Țepeș și vampirism? Tot Bram Stoker a avut ideea să asocieze acestei legende europene un animal sud-american: liliacul hematofag zis "Vampir" ("Desmodus rotundus"). Dacă nu ar fi scris Bram Stoker romanul "Dracula " în 1898, cu siguranță Vlad Țepeș ar fi rămas necunoscut pentru
Contele Dracula () [Corola-website/Science/298226_a_299555]
-
analizeze ca o descriere a psihicului uman, comparând, de exemplu, Casa cu inconștientul și fisurarea sa centrală cu personalitatea divizată care este numită tulburare de identitate disociativă. Tulburarea mintală este, de asemenea, evocată prin intermediul temelor de melancolie, posibil incest și vampirism. O relație incestuoasă între Roderick și Madeline nu este afirmată niciodată în mod explicit, dar pare să explice ciudatul atașament între cei doi. Opiul, pe care Poe îl menționează de mai multe ori în proza și în poeziile sale, este
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]
-
opta era „O fotografie veche de 14 ani”). Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că există trei perioade de creație în proza fantastică a lui Eliade. Nuvelele scrise în perioada de dinainte de război au influențe folclorice, fenomenele paranormale (vampirism, întâmplări magice, călătorii misterioase în timp și spațiu) sunt presupuse a fi reale, iar revelarea sacrului este realizată de către un specialist inițiat (precum Andronic, dr. Zerlendi sau Swami Shivananda). Începuturile perioadei de creație din exil sunt marcate de elaborarea teoriei
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
opta era „O fotografie veche de 14 ani”). Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că există trei perioade de creație în proza fantastică a lui Eliade. Nuvelele scrise în perioada de dinainte de război au influențe folclorice, fenomenele paranormale (vampirism, întâmplări magice, călătorii misterioase în timp și spațiu) sunt presupuse a fi reale, iar revelarea sacrului este realizată de către un specialist inițiat (precum Andronic, dr. Zerlendi sau Swami Shivananda). Începuturile perioadei de creație din exil („Douăsprezece mii de capete de
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]