459 matches
-
presiune atmosferică începe să fiarbă la 1000C. Temperatura apei și a vaporilor va rămâne la această valoare până ce dispare ultima picătură de apă lichidă. Definiție. Se numește căldură latentă de vaporizare (lv) cantitatea de căldură, măsurată în calorii, consumată pentru vaporizarea unui gram de substanță, la temperatură constantă. Definiție. Se numește căldură latentă molară de vaporizare (Lv) cantitatea de căldură, măsurată în calorii, consumată pentru vaporizarea unui mol de substanță, la temperatură constantă. lv · M = Lv unde M este masa molară
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
această valoare până ce dispare ultima picătură de apă lichidă. Definiție. Se numește căldură latentă de vaporizare (lv) cantitatea de căldură, măsurată în calorii, consumată pentru vaporizarea unui gram de substanță, la temperatură constantă. Definiție. Se numește căldură latentă molară de vaporizare (Lv) cantitatea de căldură, măsurată în calorii, consumată pentru vaporizarea unui mol de substanță, la temperatură constantă. lv · M = Lv unde M este masa molară a substanței. Apa are o căldură de vaporizare foarte mare (540 cal/g) față de alte
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Se numește căldură latentă de vaporizare (lv) cantitatea de căldură, măsurată în calorii, consumată pentru vaporizarea unui gram de substanță, la temperatură constantă. Definiție. Se numește căldură latentă molară de vaporizare (Lv) cantitatea de căldură, măsurată în calorii, consumată pentru vaporizarea unui mol de substanță, la temperatură constantă. lv · M = Lv unde M este masa molară a substanței. Apa are o căldură de vaporizare foarte mare (540 cal/g) față de alte lichide, deoarece moleculele apei sunt unite prin legături de hidrogen
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Definiție. Se numește căldură latentă molară de vaporizare (Lv) cantitatea de căldură, măsurată în calorii, consumată pentru vaporizarea unui mol de substanță, la temperatură constantă. lv · M = Lv unde M este masa molară a substanței. Apa are o căldură de vaporizare foarte mare (540 cal/g) față de alte lichide, deoarece moleculele apei sunt unite prin legături de hidrogen mai puternice decât cele de tip van der Waals care unesc moleculele lichidelor nepolare, de exemplu. 1.1.2.2. Presiunea de vapori
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
atunci când fenomenul are loc la temperaturi obișnuite și doar la suprafața lichidului, se numește evaporare, iar când se produce în toată masa lichidului, la temperaturi ridicate, se numește fierbere. Fiecărei presiuni îi corespunde, pentru o substanță dată, o temperatură de vaporizare (fierbere). Definiție. Temperatura de fierbere (Tf) sau punctul de fierbere (pf) reprezintă temperatura la care presiunea de vapori este egală cu presiunea dată. Exemplu: la p = 355 torr, pf H2O = 800C. Se numește punct de fierbere normal temperatura de vaporizare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
vaporizare (fierbere). Definiție. Temperatura de fierbere (Tf) sau punctul de fierbere (pf) reprezintă temperatura la care presiunea de vapori este egală cu presiunea dată. Exemplu: la p = 355 torr, pf H2O = 800C. Se numește punct de fierbere normal temperatura de vaporizare a unui lichid la 760 torr (1 atm). Temperatura de condensare a lichidului este egală cu cea de fierbere, la o presiune dată. 1.1.2.3. Umiditatea atmosferică Se numește umiditate maximă cantitatea cea mai mare de vapori de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
carbonatului de calciu este independentă de cantitățile din cele două faze solide; presiunea dioxidului de carbon în aceste condiții depinde numai de temperatură, fiind constantă pentru o valoare dată a acesteia. Descompunerea carbonaților se aseamănă cu procesul de sublimare sau vaporizare. Atât timp cât presiunea exterioară este mai mare decât presiunea de echilibru, carbonații sunt stabili. Când presiunea de 53 echilibru devine mai mare decât cea exterioară se produce descompunerea carbonatului. Din această cauză, presiunea de echilibru se numește presiune de descompunere sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reflux și vapori este mai eficient și cu cât coloana reține mai puțin lichid. În contact cu lichidul, componenta mai puțin volatilă a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Din balonul de distilare (blaza) vaporii trec prin coloana de rectificare, întâlnind lichidul de reflux provenit din condensarea parțială a vaporilor. Barbotând prin acest lichid
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mai eficient și cu cât coloana reține mai puțin lichid. În contact cu lichidul, componenta mai puțin volatilă a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Din balonul de distilare (blaza) vaporii trec prin coloana de rectificare, întâlnind lichidul de reflux provenit din condensarea parțială a vaporilor. Barbotând prin acest lichid de reflux, vaporii se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de fierbere al amestecului este mai scăzut decât cel al componentei mai volatile. Separarea componentelor unui asemenea amestec se realizează introducând vapori de apă în lichidul nemiscibil ce urmează a fi distilat. O parte din vapori condensează, căldura lor de vaporizare degajată servind la vaporizarea componentei mai volatile. Operația se numește antrenare cu vapori de apă. Prin antrenarea cu vapori de apă se pot distila la temperaturi mai joase de 1000C substanțe ce fierb la temperaturi mult mai mari. Amestecuri azeotrope
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este mai scăzut decât cel al componentei mai volatile. Separarea componentelor unui asemenea amestec se realizează introducând vapori de apă în lichidul nemiscibil ce urmează a fi distilat. O parte din vapori condensează, căldura lor de vaporizare degajată servind la vaporizarea componentei mai volatile. Operația se numește antrenare cu vapori de apă. Prin antrenarea cu vapori de apă se pot distila la temperaturi mai joase de 1000C substanțe ce fierb la temperaturi mult mai mari. Amestecuri azeotrope În cazul lichidelor ideale
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sau animale prin metoda Soxhlet. 4.2. Presiunea de vapori a soluțiilor Trecerea substanțelor din stare lichidă în stare gazoasă se produce nu numai la temperatura de fierbere a lichidului, ci și la temperaturi mai joase. Acest fenomen se numește vaporizare. Când vaporizarea are loc la suprafața lichidului și la temperatura mediului ambiant se numește evaporare. Dacă vaporizarea are loc în toată masa lichidului și la temperatură înaltă se numește fierbere. Moleculele din starea gazoasă (vapori) exercită o presiune asupra pereților
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prin metoda Soxhlet. 4.2. Presiunea de vapori a soluțiilor Trecerea substanțelor din stare lichidă în stare gazoasă se produce nu numai la temperatura de fierbere a lichidului, ci și la temperaturi mai joase. Acest fenomen se numește vaporizare. Când vaporizarea are loc la suprafața lichidului și la temperatura mediului ambiant se numește evaporare. Dacă vaporizarea are loc în toată masa lichidului și la temperatură înaltă se numește fierbere. Moleculele din starea gazoasă (vapori) exercită o presiune asupra pereților vasului și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în stare gazoasă se produce nu numai la temperatura de fierbere a lichidului, ci și la temperaturi mai joase. Acest fenomen se numește vaporizare. Când vaporizarea are loc la suprafața lichidului și la temperatura mediului ambiant se numește evaporare. Dacă vaporizarea are loc în toată masa lichidului și la temperatură înaltă se numește fierbere. Moleculele din starea gazoasă (vapori) exercită o presiune asupra pereților vasului și suprafeței lichidului, numită presiune de vapori. Presiunea de vapori a unui lichid depinde de natura
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
purtător influențează performanțele coloanei. Opțiunea pentru un anumit gaz purtător este dictată de tipul de detector folosit. 7.2.1.2. Dispozitive de introducere a probei. Coloane de separare Dispozitivele pentru introducerea probelor gazoase sunt simple, deoarece nu este necesară vaporizarea lor. Se pot folosi pipete cu diferite volume, robinete cu mai multe căi sau rotoare cu by-pass (fig. 7.5.). Introducerea substanțelor lichide se efectuează cu ajutorul microseringilor. Deoarece proba lichidă va trebui vaporizată înainte de intrarea în coloană, este necesară prezența
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
diferite volume, robinete cu mai multe căi sau rotoare cu by-pass (fig. 7.5.). Introducerea substanțelor lichide se efectuează cu ajutorul microseringilor. Deoarece proba lichidă va trebui vaporizată înainte de intrarea în coloană, este necesară prezența unui compartiment intermediar, numit cameră de vaporizare, încălzit separat față de restul coloanei, în care proba este injectată și adusă în stare de vapori înainte de a fi preluată de gazul purtător. Injectarea probei se face cu o seringă Hamilton, în cantitate bine determinată, variind între 1 și 10
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
astfel încât nivelul lichidului crește și se revarsă prin tubul de preaplin înapoi spre balon. În contact cu lichidul, componenta mai puțin volatilă a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Lichidul de pe un taler are compoziția vaporilor care urcă de pe talerul anterior. Pe măsură ce vaporii depășesc mai multe talere, ei devin tot mai bogați în componenta
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și se revarsă prin tubul de preaplin înapoi spre balon. În contact cu lichidul, componenta mai puțin volatilă a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Lichidul de pe un taler are compoziția vaporilor care urcă de pe talerul anterior. Pe măsură ce vaporii depășesc mai multe talere, ei devin tot mai bogați în componenta volatilă (cu punct de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
anumiți izotopi ai hidrogenului și oxigenului pentru sine însuși; este abilitatea plantelor [96]. Apa rămasă în exteriorul organismelor capătă astfel o altă compoziție izotopică și - implicit - alt rH [109]. Una dintre consecințe este de ordin fizic, adică modificarea entalpiei de vaporizare amintită în [110] și, desigur, și a altor caracteristici termice. Desigur, nu este de așteptat o modificare majoră dar, măcar principial, ea există. 2.3.4.3. Consecințe biologice Din motive de logică generală a expunerii comitem o inversare în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sunt ridicate. Proprietăți și constante fizice :stare de agregare - solid; structură cristalină cubică, cu fețe centrate ; Punct de topire 1083,6 °C ; Punct de fierbere 2595°C ; Densitate 8,96g/cm3 ; Volum molar 7,11 ×10 m3/mol ; Energie de vaporizare 300,3 kJ/mol ; Electronegativitate 1,9 (Scala Pauling) ;Duritate 2,5; Capacitate calorică specifică 380 J/(kg*K) ;Conductibilitate electrică 59,6 10 /m ohmi ; Conductibilitate termică 401 W/(m*K) ; Primul potențial de ionizare 745,5 kJ/mol
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
cazul polimerilor, pentru care metodele experimentale de determinare sunt mai limitate. În cazul în care nu se cunoaște formula polimerului, singura posibilitate de determinare este cea experimentală. Parametrul de solubilitate a unui polimer nu poate fi determinat din entalpia de vaporizare, ca în cazul solvenților, deoarece polimerii nu pot fi aduși în stare de vapori fără descompunere. Determinarea se face indirect, din date de solubiltate pentru polimeri liniari și ramificați și din date de umflare pentru cei reticulați. Parametrul de solubilitate
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
până la 80oC, solul stând pe sită aproximativ două ore de la realizarea acestei temperaturi. În serele moderne dotate cu instalații de vapori supraîncălziți (135-140oC) solul acoperit cu folii de polietilenă se încălzește până la 80oC timp de 2 ore, apoi se întrerupe vaporizarea lăsând să se răcească solul sub folie. În solarii, pe suprafețe mici, pe solul săpat se toarnă 30-40 l apă fiartă pe 1 m2, apoi se acoperă cu folii de polietilenă timp de 2 ore. Tratamentul termic al solului în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a produce unde de torsiune - iată câteva dintre acestea: -deformarea unui obiect; -ciocnirea unui jet de aer de un obstacol; -curgerea nisipului într-o clepsidră; -absorbția luminii; -frecarea; arderea; -încălzirea / răcirea unui obiect; -tranzițiile de fază ale substanțelor (înghețare, topire, vaporizare etc.Ă; -transmiterea curentului electric; dizolvarea și amestecarea substanțelor; -ofilirea plantelor;-schimbări bruște la nivelul conștiinței umane ș.a. Experimentele lui Kozyrev au mai arătat că aceste câmpuri de torsiune pot fi absorbite de substanțe precum zahărul, ecranate de foliile de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
la dezinfectarea butoaielor, la distrugerea mucegaiului, la împiedicarea fermentației la fructe), la dezinfectarea încăperilor, contra paraziților de pe corpul animalelor. SO2 89 lichid se folosește ca dizolvant la rafinarea petrolului, în instalațiile pentru producerea temperaturilor scăzute datorită căldurii sale mari de vaporizare. În industria celulozei, se folosește Ca(HSO3)2, leșia bisulfitică, care dizolvă lignina și lasă neatinsă celuloza. Bisulfitul de sodiu, NaHSO 3 se folosește în industria textilă pentru distrugerea urmelor de clor din țesăturile albite. Sulfitul de sodiu, Na2SO3·5
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
la dezinfectarea butoaielor, la distrugerea mucegaiului, la împiedicarea fermentației la fructe), la dezinfectarea încăperilor, contra paraziților de pe corpul animalelor. SO2 89 lichid se folosește ca dizolvant la rafinarea petrolului, în instalațiile pentru producerea temperaturilor scăzute datorită căldurii sale mari de vaporizare. În industria celulozei, se folosește Ca(HSO3)2, leșia bisulfitică, care dizolvă lignina și lasă neatinsă celuloza. Bisulfitul de sodiu, NaHSO 3 se folosește în industria textilă pentru distrugerea urmelor de clor din țesăturile albite. Sulfitul de sodiu, Na2SO3·5
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]