2,657 matches
-
să-și vândă sufletele satanei ... Numai Bunul Dumnezeu știe numărul și numele victimelor aduse ca niște oi spre junghiere, după cum spune proorocul, și trecute prin rigorile torturilor, aplicate de călăi cu înaltă calificare, prin proba cumplitelor răngi, a focului, a varului nestins, a înfometării, a frigului, a terorii și a umilințelor de tot felul. Scopul final era bine definit: exterminarea lentă a insului prin anularea personalității și degradarea totală a ființei umane prin nimicirea chipului lui Dumnezeu în om, prin îndobitocirea
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhimandrit_ioan_negrutiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
tip mult mai mare decât ei doi la un loc, îmbrăcat impecabil dar în vădită distonanță cu figura sa care era ceva mai rece decât un ghețar.- Domnul Löeb vă invită la el... Acum! Cu timbrul vocii sale puteai râcâi varul de pe pereți.Însă, cel mai probabil pentru că astă noapte, după serviciul de la salubrizare, stătuseră cam mult de vorbă despre Duluțon, Luță dori să negocieze, nu de alta dar nu se făcea să pară disperați.- Ăăă, domnooo, că nici nu prea
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408634501.html [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
așezase neaua din uliță în prag. Pe-aici cândva săreau în sus copiii, Tot chiuind de dragul albei nea, Acum ograda stă nemăturată, Și parcă tot omătul a căzut în ea. Ia uite! Prispa stă să cadă! S-a scorojit și varul pe ... Citește mai mult Pe strada cu zăpadă-acoperită,Pășea cu greu, ținându-se-n baston,Un bătrânel cu faț-adânc asprită,Sărac la trup și numai cu veston.Din ceruri iarna scutura iar fulgii,Ce se-așezau pe umerii-i lăsați
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
așezase neaua din uliță în prag.Pe-aici cândva săreau în sus copiii,Tot chiuind de dragul albei nea,Acum ograda stă nemăturată,Și parcă tot omătul a căzut în ea.Ia uite! Prispa stă să cadă!S-a scorojit și varul pe ... XXVII. IARNĂ ÎN NOI, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017. Ne-ngheață iarna sufletele deja împietrite, Și ninge peste noi cu grijile lumii întregi, Pe geamurile inimii deseneaza flori aurite Iar fulgii sărută
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
falca, creandu-mi impresia că are bilă în gură. După care înghiți mimând. - Bravo! Ai învățat ceva... Întunericul se lașase peste oraș. Drumul spre casă ne alunecă sub tălpi. Vârcolacii Bătrânul Costică îi spunea, cu câteva zile înainte de a muri, varului Marin a lui Guriță, că el se face vârcolac, pentru a se mai întâlni cu prietenii la cârciuma. -Asa ... să ne treacă de dor! -Băi, Costică, poate acum suntem vârcolaci!? -Nu fi nebun, Marine! Acum suntem aici! -Atunci nu suntem
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Povestiri_pentru_copii_al_florin_tene_1344922780.html [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
balegă de cal ori pleavă și apoi lipit pe jos în locul dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la război. Așa se "tencuiau" și casele la țară, peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală . Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și ne-a asigurat cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor la începutul lui septembrie. Seara după ce își termina treburile gospodărești prin
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
și s-au obținut informații privitoare la contextul stratigrafic pe care s-a edificat construcția de la sfârșitul veacului al XVIII lea. Absida altarului, ca de altfel întreaga biserică, a fost realizată din blocuri de calcar, sumar fasonate și mortar din var cu nisip, folosit ca liant. Pe alocuri a fost folosită și cărămidă spartă, pentru egalizarea necesară fixării structurii din lemn a bisericii. Zidurile fundației au o grosime ce variază între 0,45 m și 0,50 m, și sunt așezate
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
altarului și la 4,3 m de colțul nord-vestic al bisericii vechi, a fost pus în evidență conturul unui contrafort din piatră (3,5 x 1,3 m), realizat din blocuri calcaroase, cărămidă spartă pentru egalizare și un liant din var cu nisip. Cs.3 (2 x 2 m) a fost deschisă în interiorul bisericii, pe latura de nord a acesteia, la 2,8 m de absida altarului, în continuarea casetei 2, aflată pe latura exterioară a zidului de nord. Această casetă
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
se adâncește până la -0,5 m în stratul de argilă-nisipoasă. Și în această casetă a fost pus în evidență conturul unui contrafort (3,35 x 1,2 m), realizat din blocuri calcaroase, cărămidă spartă pentru egalizare și un liant din var cu nisip. În urma cercetării arheologice preventive desfășurate la Schitul Zimbru a fost pus în evidență conturul fundației din piatră a vechii bisericii. Biserica are un plan dreptunghiular, cu o absidă semicirculară la altar, iar pe laturile de nord și sud
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
calea plângerii) florile de regina nopții șușoteau deasupra mea parfumându-mi fuga Brațele mamii erau adăpostul frustrărilor mele de copil -unde-i tata? de ce nu vine?- castelul își deschidea porțile și zâna cea bună mă alăpta cu dragostea ei mirosea a var și vopsele cel mai frumos miros de mamă Drumul înapoi se pierdea în liniștea aceea de embrion plutind în lichidul amniotic cu pereți de granit unde nu mă putea atinge nici o gutuie și nici un măr Cântecul lebedei scria primele note
PRIMELE NOTE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_primele_no_violetta_petre_1361269263.html [Corola-blog/BlogPost/351956_a_353285]
-
În tren doamna brună stătea la fereastră Și privea mirajul țărmului discret Peste care toamna roșu-violet, Parfuma cu brumă Dunărea albastră Am rămas pe gânduri măcinând tăceri Când mijeau în jururi flori de chihlimbar Și treceau prin aer oamenii de var În poieni abstracte îngropând averi, Timp în care două lacrimi de mărgean Curg pe-brazul doamnei brune de la geam Referință Bibliografică: Doamna brună / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
DOAMNA BRUNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Doamna_bruna.html [Corola-blog/BlogPost/350946_a_352275]
-
a realizat pictura a opt biserici. Cu multă amabilitate ne vorbește și despre pictura bizantină în frescă. Cuvântul frescă provine din limba italiană unde înseamnă „umed” și este, de fapt, pictura bizantină murală în biserici. O frescă se obține din var stins (pastă) de cel puțin un an care este bună de lucru în momentul când pusă pe limbă nu înțeapă, adică este moartă. Se amestecă cu câlți tocați, de un centimentru lungime și se întinde pe peretele umezit în prealabil
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
40] O Jezuśis phendă laqe: Na phendǒm tuqe ke dake patăsa, dikhehă le Dellesri slavă ? [41] The vazdine o barr, the o Jezuśis vazdină opre Pesre jakha the phendă: Tata, keseninav Tuqe ke xajardăn Mân. [42] Me źănawas ke sekon vari xajares Mân, de vaś o but manuśa kaj aćen paśal phendǒm, kaj te patăn ke Tu tradinăn Mân. [43] The phenindo' kala, dina ćingar zores: Lazăr, haj arri ! [44] The unklǐlă arri o mulo, phanglo k-o pungrre the k
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 11 / IOAN, XI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1416681511.html [Corola-blog/BlogPost/372035_a_373364]
-
Acasa > Poezie > Delectare > PRISMĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2031 din 23 iulie 2016 Toate Articolele Autorului PRISMĂ N-am mai cules, în var-aceasta, duzii Și nici măcar, modestă, corcodușa. Din jocul nostru-am alungat păpușa Și viața am vopsit-o în iluzii. În loc de zbor, am preferat cătușa, Curajul e strivit de deziluzii Și-n fum și ceaț-avem numai confuzii, Prea repede sub lacăt
PRISMĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1469305806.html [Corola-blog/BlogPost/382505_a_383834]
-
poeziei dorește descătușarea spirituală , pe care o găsește în ocurența metalului și metalizării , întrucât în social era imposibil,datorită dictaturii.Evadarea în mineral nu este altceva decât refugiul în fața prezentului . Era convins că sufletul lui refugiat în mineral (cristal și var) este un mijloc de scăpare,însă era convins că fericirea pare înscrisă dinainte . Iar bucuria simulată este asemeni sentimentului cel simte naurfagiatul pe un țărm salvator :”și cum cobor , și cum sub tălpi încerc / s-aleg de noapte pietrele țestoase
BUCURIA SIMULATĂ ŞI FERICIREA GÂNDITĂ ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Bucuria_simulata_si_fericirea_gandita_in_poezia_lui_mircea_al_florin_tene_1326794051.html [Corola-blog/BlogPost/361328_a_362657]
-
de lume frânturi de cuvinte ajungeau până la mine...”Madrid”, „atentat cu bombă”... peste 100 de morți și mai mulți răniți”... Totul devenea confuz , începuse să se învârtă casa cu mine și fulgerător gândul mi-a fugit la Alex... Albă ca varul, cu mâinile tremurânde am reușit să formez numărul... Nu răspundea nimeni! Clipele mi se păreau veșnicii ale durerii. Groaza se întipărise pe chipul meu și eram gata să leșin. Cu o ultimă sforțare am reușit să sun la spital. - Domnul
“ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAŢĂ FURATĂ”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_zi_fatidica_madrid_11_martie_20_valentina_becart_1331549152.html [Corola-blog/BlogPost/354525_a_355854]
-
să-mi îmbrățișez măcar o singură dată copilul!”... A căzut în genunchi și scuturat ca de friguri - și-a pus fruntea pe piatra rece, surdă, nepăsătoare a peronului. - Diana! Mai vrei puțină șampanie? Ce-i cu tine? Ești albă ca varul! Parcă ai fi văzut o nălucă... Și tremuri toată! draga mea , dragă. Mama m-a prins de mijloc și mi-a așezat capul pe umărul ei , mângâindu-mă ușor, ușor... așa cum legeni un copilaș gata să adoarmă. Brusc, sună telefonul
“ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAŢĂ FURATĂ”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_zi_fatidica_madrid_11_martie_20_valentina_becart_1331549152.html [Corola-blog/BlogPost/354525_a_355854]
-
că în casa de peste drum locuia vreun pescar. Casele se înșirau doar pe partea stângă de mers. Case de țară, diferite una de cealaltă ca formă sau mărime, cu garduri din piatră sau din scândură, majoritatea vopsite în alb cu var, sau în albastru. Se mira și ea de ce atât de multe garduri și chiar case, erau vopsite albastru. Să fie vreo tradiție care ar avea ceva comun cu Dunărea? Se întrebă ea. Își aminti de compozitorul austriac Johann Strauss (fiul
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua. Așa se "tencuiau" și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală[2]. Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor în septembrie. Seara după ce își termina treburile gospodărești prin curte sau pe la câmp
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
2011 [1]Material combustibil obținut din paie și dejecții animale presate, apoi tăiate în calupuri pătrate și uscate la soare pentru evaporarea apei. Se folosea în sobele oarbe din curțile gospodăriilor dobrogene. N.A. [2]Vopsea albastră; albăstreală pentru rufe și var; apă cu albăstreală în care se clătesc rufele albe pentru a căpăta o tentă albăstrie. [3]un ar este egal cu 100 mp [4]Plantă graminee cu tulpină suculentă și frunze asemănătoare cu ale porumbului, cultivată în estul Asiei pentru
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
dozate și bine amestecate devin mortarul ce ți-e la îndemână. Odată tencuită, casei nu i se mai văd coastele. Până să se usuce ca lumea te străduiești să mai pui ceva bani deoparte și dacă reușești cumperi oarece var. Varul se stinge într-o groapă și cum nu se stinge dintr-o dată, trebuie lăsat câteva zile uitării. Casa proaspăt văruită, oricum ar fi ea, te face să simți că ai totuși un rost pe acest pământ, trecutul este luminat de
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467902478.html [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
dragostea ce crește în ea odată cu zămislirea unui copil. Undeva... într-un sat... O casă bătrânească formată din două camere, cu o sală pe mijloc și un ceardac în față, acoperită cu tablă, ce pare să nu mai fi văzut varul de multă vreme, poartă cu demnitate patina timpului, a intemperiilor vremii, dar și a celor ce i-au atins pereții lăsându-i, drept mărturie, urmele trecerii incontestabile. Liniște. Singurul semn că aici locuiește, totuși, cineva, este un cățel jigărit, ce
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1446194816.html [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
lua un cal, și apoi viața i se va schimba și lui, ai mai multe posibilități, dacă ai atelaj, mai cari pietre și nisip la construcții, aduci lemne din pădure, duci bălegar pe arătură, aduci scînduri de la depozit, saci cu var și ciment ... da' cîte alte ocazii nu se pot ivi - și, la gîndul ăsta, muncea parcă și mai cu spor, săpa gropi ca un apucat iar Lilicuța lui cea bună ascuțea parii cu toporișca asemenea unui bărbat, icnind scurt și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 301 din 28 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Capitolul V Chemarea destinului / 4 Ea se ghemuise toată așa cum era, îmbrăcată, privindu-l desfigurată de spaima ce‑i intrase în oase. Era albă ca varul și dârdâia de frig și de frică. - O să ne distrăm puțin, târfulițo. După aia te las să te odihnești. Nu prea mult, că te duc la prezentare. Ai mai fost la vreo prezentare? O să defilezi în p...a goală, nu
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_23_.html [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
Din partea noastră, primește acest cadou și în amintirea anilor de liceu, trandafirii aceștia. Delia luă din mâna lui Ștefan cutia, apoi privi fix la trandafiri. Se sprijini cu o mână de birou, închise ochii. Obrajii i se făcură albi ca varul. Ștefan privea și nu înțelegea ce se întâmplă, nu-i plăcea parfumul, florile? Apoi Delia aproape că pică pe scaunul de la birou. — Așadar voi ați fost, țipă ea! Voi doi m-ați nenorocit. Ia-ți florile, țipă ea, trântindu-le
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1454689596.html [Corola-blog/BlogPost/363422_a_364751]