849 matches
-
există. Totodată, partea rămasă indeterminată este mult prea importantă pentru a putea trage concluzii doar pe baza celor câțiva coeficienți stabiliți. Pentru prima corelație, coeficientul de determinare este de 0,42 (0,65 la pătrat), mai mult de jumătate din varianța statusului fiului rămânând neexplicată de nivelul său de instrucție. Mai mult, diferența de status dintre doi frați crescuți împreună este în medie de 23 de puncte ale scalei de status. În cazul în care cei doi frați au același IQ
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
anterior, precum și rapoartele cercetărilor realizate în diferite părți ale lumii. Cel mai interesant este raportul Plowden din 1967, cu privire la învățământul primar din Marea Britanie. Variabila dependentă a fost în acest caz rezultatul la un test de comprehensiune a unui text scris. Varianța totală a rezultatelor la testul de înțelegere a textului se poate descompune în varianță interșcoli și varianță intrașcoli. Varianța interșcoli este greu descompusă prin alte variabile, în schimb varianța intrașcoli este bine descompusă statistic. Aceasta se realizează cu ajutorul a două
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
raportul Plowden din 1967, cu privire la învățământul primar din Marea Britanie. Variabila dependentă a fost în acest caz rezultatul la un test de comprehensiune a unui text scris. Varianța totală a rezultatelor la testul de înțelegere a textului se poate descompune în varianță interșcoli și varianță intrașcoli. Varianța interșcoli este greu descompusă prin alte variabile, în schimb varianța intrașcoli este bine descompusă statistic. Aceasta se realizează cu ajutorul a două categorii de variabile: 1. variabile de ordin psihosociologic - atitudinea părinților față de muncă și față de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1967, cu privire la învățământul primar din Marea Britanie. Variabila dependentă a fost în acest caz rezultatul la un test de comprehensiune a unui text scris. Varianța totală a rezultatelor la testul de înțelegere a textului se poate descompune în varianță interșcoli și varianță intrașcoli. Varianța interșcoli este greu descompusă prin alte variabile, în schimb varianța intrașcoli este bine descompusă statistic. Aceasta se realizează cu ajutorul a două categorii de variabile: 1. variabile de ordin psihosociologic - atitudinea părinților față de muncă și față de venitul școlar al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
învățământul primar din Marea Britanie. Variabila dependentă a fost în acest caz rezultatul la un test de comprehensiune a unui text scris. Varianța totală a rezultatelor la testul de înțelegere a textului se poate descompune în varianță interșcoli și varianță intrașcoli. Varianța interșcoli este greu descompusă prin alte variabile, în schimb varianța intrașcoli este bine descompusă statistic. Aceasta se realizează cu ajutorul a două categorii de variabile: 1. variabile de ordin psihosociologic - atitudinea părinților față de muncă și față de venitul școlar al copilului; și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
caz rezultatul la un test de comprehensiune a unui text scris. Varianța totală a rezultatelor la testul de înțelegere a textului se poate descompune în varianță interșcoli și varianță intrașcoli. Varianța interșcoli este greu descompusă prin alte variabile, în schimb varianța intrașcoli este bine descompusă statistic. Aceasta se realizează cu ajutorul a două categorii de variabile: 1. variabile de ordin psihosociologic - atitudinea părinților față de muncă și față de venitul școlar al copilului; și 2. variabile factuale - condiții materiale de viață, venit, nivel de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
psihosociologic - atitudinea părinților față de muncă și față de venitul școlar al copilului; și 2. variabile factuale - condiții materiale de viață, venit, nivel de instrucție al părinților. Factorii psihosociologici explică rezultatele la test mai bine decât variabilele factuale (care acoperă 25% din varianță). Dacă introducem și variabilele specifice școlii, acestea explică rezultatele la teste ale elevilor mai bine decât cele factuale, dar mai puțin bine decât cele psihosociologice. Raportul Plowden și raportul Coleman conduc la concluzia că inegalitățile în performanțele elevilor rezultă mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
testarea ipotezelor am modelat prin regresie logistică angajarea de către elevi a meditatorilor particulari. Tabelul 22. Model de regresie logistică a angajării de tutori particulari R2 (Nagelkerke) = 0,203 Modelul final a reținut doar trei factori care explică o cincime din varianța variabilei dependente. Rezultatele atestă impactul puternic al iminenței examenelor, al resurselor familiei și al performanțelor școlare ale elevului, în interacțiune cu efortul de instruire al acestuia. Fiecare an de școală în plus produce dublarea probabilității de apel la meditații. Într-
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cariere; d) factorii generali de vârstă, inclusiv amplasarea în timp a primei, ultimei și a celei mai valoroase contribuții creative depind de domeniul specific al activității creative; e) diferențele individuale referitoare la productivitatea creativă exprimă un grad mai înalt de varianță a produsului creativ într-un moment dat al carierei decât cele referitoare la vârstă, astfel că în ultimii ani de viață creatorii cu adevărat prolifici pot fi mult mai productivi decât creatorii mai puțin valoroși aflați în culmea carierei lor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
practica măsurătorilor de timp, în realitate există de fiecare dată o oarecare relativitate, motiv pentru care în astfel de cazuri nu are nici un sens să vorbim de „exactitate”. În schimb, el acorda o atenție deosebită fenomenelor complexe în detrimentul fenomenelor izolate, varianței și abaterilor. Din punct de vedere metodologic, F. Giese face o distincție între psihotehnica obiectului și psihotehnica subiectului. Dacă psihologia practică își îndreaptă atenția cu precădere spre obiectele din jurul subiectului, spre influența acestora asupra manifestărilor individuale, atunci vorbim de psihotehnica
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este determinată de modul de adecvare a structurii și proceselor interne ale organizației cu natura mediului în care funcționează. Constituindu-se ca o provocare la adresa interpretării organizațiilor ca sisteme închise, teoriile de continență accentuează ideea că „o mare parte a varianței din comportamentul unor firme depinde de mediu”. În cadrul abordării de contingență au fost promovat extrem de multe analize și modele a căror premisă principală era că modul de adecvare dintre caracteristicile organizațiilor și cerințele mediului va determina însăși capacitatea lor de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
funcțional cu posibilitatea validării sale în practica managerială. Construirea unui model integrativ capabil să ofere o mai mare putere de predicție a performanțelor angajaților s-a dovedit necesară deoarece, teoriile și modele motivaționale simple reușesc să explice doar 20% din varianța acestor performanțe (Katzell & Thompson, 1990). Katzell și Thompson au construit un model (figura 12.10.) care integrează atitudinile, motivația și performanța, care combină teoria nevoilor, teoria așteptărilor, importanța stabilirii obiectivelor și legătura inversă dată de reîntărire. Demersul metodologic al modelului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care am adăugat apoi controlul asupra deciziilor politice, efectele politicului și variabilele de încredere (model extins). (În tabel sunt prezentate doar modelele finale, după eliminarea variabilelor cu o influență nesemnificativă statistic.) Adăugarea acestora dublează puterea explicativă a modelului de bază (varianța explicată crește de la 15% la 29%). Rezultatele obținute în cazul modelului extins arată că principalii predictori ai interesului sunt educația și reprezentarea asupra capacității indivizilor obișnuiți de a influența deciziile politice. Contează însă destul de mult și încrederea în instituții, în
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de politică tind să se informeze/să discute mai mult despre subiecte cu conținut politic, aceasta ducând la nivele mai mari de cunoștințe politice. Informarea și discuțiile pe teme politice au un pattern cauzal apropiat. În ambele modele de bază varianța explicată este similară (aproape 20%), principalii predictori fiind genul, educația și bunăstarea. Altfel spus, cantitatea de informare și de discuții pe teme politice crește atunci când resursele (educaționale, financiare) cresc, dar și atunci când subiectul este bărbat. În cazul modelelor extinse varianța
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
varianța explicată este similară (aproape 20%), principalii predictori fiind genul, educația și bunăstarea. Altfel spus, cantitatea de informare și de discuții pe teme politice crește atunci când resursele (educaționale, financiare) cresc, dar și atunci când subiectul este bărbat. În cazul modelelor extinse varianța explicată se dublează, creșterea fiind cauzată în cea mai mare parte de introducerea în ecuație a interesul declarat pentru politică. Acesta constituie, de altfel, principalul predictor al informării/discuțiilor politice, cei care sunt interesați tinzând să se informeze mai mult
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cu venituri mai mari, cu un grad mai ridicat de bunăstare, cu mai multe relații, studenți sau cu status ocupațional superior, cu un nivel de modernitate personală mai mare (cunoașterea unor limbi străine, utilizarea unui PC). Analizele multivariate (regresie logistică; varianță explicată 15%) întăresc mare parte a acestor concluzii. Astfel, șansele de a participa cresc dacă respondentul este bărbat, educat, cu relații și venit peste medie, cunoscător de limbi străine. Introducerea în analiză a unor variabile legate de valori și atitudini
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fel + - Moralitatea politicienilor este scăzută Salariile parlamentarilor sunt prea mari ++ ---- Parlamentarii nu susțin interesele cetățenilor care i-au votat + Evaluarea noii realități politico-economice Sentimente pozitive față de orientarea politico economică actuală - + - Nivelul de integrare socială Neintegrare religioasă - +++ Neintegrare maritală - ++ Neintegrare rezidențială -- +++ % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 18 9 33 27 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Sensul unei relații este marcat prin „+” sau „-”; intensitatea unei relații este marcată prin numărul de semne; lipsa unui semn arată lipsa unei relații semnificative statistic (p≤0
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de bază (care include doar determinanții sociodemografici), nouă modele intermediare (fiecare include modelul de bază și una dintre categoriile de determinanți) și un model complet (include toți determinanții) ( REF Ref508439773 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A3). Modelul de bază explică 11% din varianță, fiecare din modelele următoare adăugând ceva mai multă putere explicativă pe lângă cea dată de caracteristicile sociodemografice. Modelele care cresc semnificativ varianța explicată (aproximativ o dublează) sunt din nou încrederea, interesul și cunoștințele, evaluarea votului și alienarea politică. Influența celorlalte categorii
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și un model complet (include toți determinanții) ( REF Ref508439773 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A3). Modelul de bază explică 11% din varianță, fiecare din modelele următoare adăugând ceva mai multă putere explicativă pe lângă cea dată de caracteristicile sociodemografice. Modelele care cresc semnificativ varianța explicată (aproximativ o dublează) sunt din nou încrederea, interesul și cunoștințele, evaluarea votului și alienarea politică. Influența celorlalte categorii de variabile este mai mică, dar nu e nulă, o contribuție ceva mai mare având integrarea socială și evaluarea politicienilor/partidelor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
nou încrederea, interesul și cunoștințele, evaluarea votului și alienarea politică. Influența celorlalte categorii de variabile este mai mică, dar nu e nulă, o contribuție ceva mai mare având integrarea socială și evaluarea politicienilor/partidelor. Modelul complet explică o treime din varianță, semnificativ mai mult comparativ cu varianța explicată de modelul de bază sau oricare dintre modelele intermediare, dar mai puțin decât suma varianțelor explicate de toate modelele. Aceste constatări arată faptul că fiecare model are atât o contribuție proprie la explicarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
votului și alienarea politică. Influența celorlalte categorii de variabile este mai mică, dar nu e nulă, o contribuție ceva mai mare având integrarea socială și evaluarea politicienilor/partidelor. Modelul complet explică o treime din varianță, semnificativ mai mult comparativ cu varianța explicată de modelul de bază sau oricare dintre modelele intermediare, dar mai puțin decât suma varianțelor explicate de toate modelele. Aceste constatări arată faptul că fiecare model are atât o contribuție proprie la explicarea apartenenței la tipuri, cât și una
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
o contribuție ceva mai mare având integrarea socială și evaluarea politicienilor/partidelor. Modelul complet explică o treime din varianță, semnificativ mai mult comparativ cu varianța explicată de modelul de bază sau oricare dintre modelele intermediare, dar mai puțin decât suma varianțelor explicate de toate modelele. Aceste constatări arată faptul că fiecare model are atât o contribuție proprie la explicarea apartenenței la tipuri, cât și una comună cu a celorlalte modele. Reluarea analizelor, de această dată, separat, la nivelul fiecărei categorii de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
contribuție proprie la explicarea apartenenței la tipuri, cât și una comună cu a celorlalte modele. Reluarea analizelor, de această dată, separat, la nivelul fiecărei categorii de alegător, susține aceste concluzii, relevând și câteva aspecte noi. Pe baza paternurilor urmate de varianțele explicate de diferitele modele testate rezultă câteva concluzii importante. O primă concluzie arată că modelul în discuție distinge în principal votanții (partizani sau pragmatici) de non-votanți (propriu-ziși sau „afoni”). Apartenența la categoriile non-votant și votant „afon” este determinată, în principal
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
puternic care să nu-și piardă timpul cu Parlamentul și alegerile Atitudini față de risc și afaceri Există o afacere în gospodărie Valorizează pozitiv persoanele care au o afacere 1,2 Preferă siguranța riscului 0,62 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 73 63 75 25 31 % cazuri corect clasificate prin șansă 88 69 94 71 85 % cazuri corect clasificate prin model 94 85 98 74 87 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Alegătorii au de unde alege 1,62 1,44 Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 1,08 0,90 Neintegrare socială 1,30 0,67 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,05 1,04 Preferă siguranța riscului 1,20 0,91 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 9 8 13 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]