90 matches
-
nu fuseser] ostili unul fâț] de cel]lalt înainte de interactiune (1762, pp. 188, 194; 1754, Partea întâi). Ins]și supraviețuirea, nemaivorbind de ordinea social], a devenit posibil] doar datorit] regulilor la care s-a ajuns printr-o negociere nedorit]. (Aceast] variant] a fost, desigur, acceptat], de obicei, la modul simbolic, nu literal.) Cealalt] variant], de origine creștin], explic] morală că pe o încercare uman] necesar] de a alinia natură noastr] imperfect] la voința divin]. Mitul originii este C]derea Omului, care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
194; 1754, Partea întâi). Ins]și supraviețuirea, nemaivorbind de ordinea social], a devenit posibil] doar datorit] regulilor la care s-a ajuns printr-o negociere nedorit]. (Aceast] variant] a fost, desigur, acceptat], de obicei, la modul simbolic, nu literal.) Cealalt] variant], de origine creștin], explic] morală că pe o încercare uman] necesar] de a alinia natură noastr] imperfect] la voința divin]. Mitul originii este C]derea Omului, care a produs acea imperfecțiune în natură noastr] așa cum a fost descris] - din nou
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este imposibil, dar eu voi menționa doar dou]. (Pentru continuarea discuției, vezi capitolul 16, „Egoismul”.) 1. Primul are la bâz] un defect uman evident. Oamenii nu sunt, pur și simplu, atât de prudenți sau de constanți cum ar sugera aceast] variant]. Nici cea mai moderat] form] de comportament decent manifestat în realitate de oameni nu ar fi posibil] dac] s-ar baza exclusiv pe aceste tr]s]turi. 2. Al doilea motiv este reprezentat de o serie de calit]ți umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care țin de etică evreiasc]? Aceast] ipotez] este de neconceput pentru acei evrei care consider] c] halaha este expresia imuabil] a voinței lui Dumnezeu pe p]mânt. Poate fi etică evreiasc] corectat] pe baza unor considerații cuprinse în halaha? Aceast] variant] este inacceptabil] pentru acei evrei pentru care halaha este expresia unui stadiu timpuriu al revelației dumnezeiești, care este dinamic] și conținu]. Cu alte cuvinte: în condițiile în care atât halaha, cât și etică evreiasc] sunt considerate dou] domenii autentic evreiești
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
astfel mult diminuat]. Puși în situația de a alege între a s]vârși un bine util cuiva și a s]vârși un alt bine care ins] nu folosește nim]nui, simțul nostru moral ne-ar determina s] prefer]m prima variant] în locul celei de-a doua. Aceast] idee constituie miezul doctrinei utilitariste, iar binele, în sens general, se înscrie în cadrul mai larg al teoriei consecințialiste. Conceptul de „utilitarism” este asociat și meseriei de arhitect sau de artizan de mobilier, fiind echivalent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne angaj]m în realizarea acestei comparații, consecințele practice pot fi dezastruoase. Am fi copleșiți de mulțimea unor alternative de genul celor propuse de economistul Pareto și de adepții s]i; tot ceea ce am putea afirmă ar fi c] o variant] este mai bun] decât altă în condițiile în care toți oamenii ar fi înst]riți într-un anume grad, iar unul ar fi mai înst]riț decât toți. Un prim dezavantaj al acestei abord]ri c] ignor] celelalte variante. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uman] Se consider] c] politicile de mediu trebuie evaluate doar în funcție de manieră în care ele afecteaz] oamenii (vezi Baxter, 1974 și Norton, 1988). Această genereaz] o etic] uman] a mediului. Deși utilitariștii clasici includ suferință animal] în sfera eticii, o variant] a utilitarismului, care impune maximalizarea excedentului de fericire uman] în raport cu nefericirea, reprezint] un exemplu de etic] uman]. O examinare serioas] a acestei etici ne oblig] la cânt]rirea diferitelor efecte ale opțiunilor aplicabile în cazul parcului Kakadu asupra fericirii și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate fi contestat] moral nici chiar de etică vieții. În opinia unora, chiar și în cazul din urm] acțiunea companiei miniere atrage dup] sine un minus moral. Dac] se conținu] pe aceast] idee, se poate dezvolta o bâz] pentru o variant] a eticii universale în sfera c]reia sunt incluse toate obiectele naturale. (Vezi Elliot în VanDeVeer și Pierce, 1986, pp. 142-150.) În cazul în care exist], sursa ideii c] tot ce ține de natural constituie un criteriu al valorii morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
situațiile care implic] luarea unei decizii ce vă cauza durere sau va produce pl]cere. Dac] un tiran te oblig] s] alegi între a-ți p]lmui mama și a-i scoate un ochi unei pisici, utilitaristul va alege prima variant] deoarece aduce o suferinț] mai mic], toate celelalte fiind egale. Trebuie menționat aici c] principiul minimaliz]rii durerii și maximaliz]rii pl]cerii nu se aplic] numai în cazul suferinței fizice, ci și în cazul durerii sau pl]cerii psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a obliga pe oricine s] îmbr]țișeze comportamentul social acceptat pentru a nu se contrazice; și acesta este relativismul. Pentru o descriere am]nuntit] vezi Hâre, 1985a, 1986; pentru o ap]rare a formei relativismului (vezi capitolul 39, „Relativismul”). Cealalt] variant] a descriptivismului, intuiționismul, cade în relativism într-un mod și mai simplu. Intuiționismul vede condițiile de adev]r ale judec]ților morale, care le dau sensul, ca fiind în conformitate cu datele pe care trebuie s] ne bâz]m raționamentul moral, si
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale și posibilitatea de acceptare a diferitelor practici metodologice. Teoriile morale au fost în general privite că structuri abstracte, al c]ror rol este de a oferi mai degrab] justificare, decat motivare. Metodă corespunz]toare era considerat] de majoriatatea o variant] de coerentism (vezi secțiunea (iii. 2) pentru o dezbatere a acestui concept). Dași acestea r]mân curentele dominante, peisajul intelectual nu mai este atat de uniform pe cât era odat]. În ultimii ani a existat o preocupare crescut] cu privire la natură, statutul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a practicilor lor. În cuvintele sociologului și „avocatului” acestei cauze, William Graham Sumner de la Yale: Trebuie înțeles faptul c] nu putem evita aceast] alternativ]: libertate, inegalitate, supraviețuirea celui mai puternic; absența libert]ții, egalitate, supraviețuirea celui mai slab. Prima variant] antreneaz] un progres al societ]ții, fiind în favoarea celor mai puternici, cea de-a doua un regres, promovându-i pe cei mai slabi.” (1914, p. 293) În ceea ce privește formele de manifestare a darwinismului social, în Germania, în viziunea lui Ernst Haeckel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai r]u, se interpune barieră este/ar trebui. Astfel, în cele din urm], r]mai la același nivel cu adeptul eticii evoluționiste tradiționale (dup] cum afirm] Rawls). Poate c] astfel stau lucrurile. Dar poate c] exist] o a treia variant]. Această sugereaz] c] etică nu are nici o bâz]! Ceea ce nu înseamn] c] etică substantiv] nu exist], ci c] temelia să este himeric] într-un sens sau altul (Murphy, 1982; Mackie, 1977; Ruse, 1986). Nu se întâmpl] adesea că, ulterior g
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din Pisa. Pokorny, J. (1928), Conle’s abenteuerliche Fahrt”, În Zeitschrift für Celtische Philologie, 17, pp. 193 sqq. Rose, H.L. (1947), În Journal of Roman Studies, nr. 37, pp. 183 sqq. Schayer, S. (1935), „A Note on the Old Russian Variant of the Purushasukta”, În Archív Orientalní, nr. 7, pp. 319 sqq. Schmitt, R. (1967), Dichtung und Dichter spräche in indogermanischer Zeit, Wiesbaden. Varenne, J. (1982), Cosmogonies védiques, Milano, Paris. Watkins, C. (1974), „«god»”, În Gedenkschrift Guntert, Innsbruck, pp. 101 sqq
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
situația din acel moment din unitatea de primire ┌────────────────────────┬─────────────────────┐ │Cuvinte Ordinea priorității*) *) Bifați 1, 2 sau 3 în ordinea priorității 2. Situația din unitatea de primire, pe care tocmai ați descris-o, v-a modificat starea de spirit? (bifați o singură variant��) M-a demoralizat Nu a avut niciun efect Cum ați ajuns să apelați la internare pentru spitalul nostru (bifați una din variantele de răspuns): a. V-ați prezentat direct la camera de gardă b. Ați avut trimitere de la medicul dumneavoastră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262105_a_263434]