139 matches
-
Străoane de Sus fiind transferat comunei Străoane de Jos, redenumită "Străoane", în vreme ce restul satelor fostei comune Străoane de Sus au format comuna Muncel. În 1964, comuna Muncel a fost desființată, satele Muncel și Talapani trecând la comuna Străoane, iar satul Varnița la comuna Răcoasa. În 1968, comuna Străoane a trecut la județul Vrancea, satele Străoane de Sus și Străoane de Jos au fost comasate pentru a forma satul Străoane, iar satul Talapani a fost și el desființat și comasat cu satul
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
la comuna Răcoasa. În 1968, comuna Străoane a trecut la județul Vrancea, satele Străoane de Sus și Străoane de Jos au fost comasate pentru a forma satul Străoane, iar satul Talapani a fost și el desființat și comasat cu satul Varnița din comuna Răcoasa. În comuna Străoane se află biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (fostă în satul Străoane de Sus), monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în centrul satului Străoane, în incinta cimitirului. În rest, în comună mai există
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
Șirna este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Brătești, Coceana, Hăbud, Șirna (reședința), Tăriceni și Varnița. Comuna se află în zona de câmpie din sud-vestul județului, la limita cu județul Dâmbovița, în zona de vărsare a Cricovului Dulce în Ialomița. Se învecinează cu Poienarii Burchii la sud, Tinosu la est, Cocorăștii Colț la nord-vest și Brazi
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
02%), dar există și minorități de penticostali (3,36%) și creștini după evanghelie (2,47%). Pentru 2,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Șirna era formată doar din satele Șirna și Varnița, fiind arondată plășii Târgșorul din județul Prahova. Comuna avea 890 de locuitori și două biserici ortodoxe (una în fiecare sat). În același timp, pe teritoriul actual al comunei mai erau organizate alte două comune, arondate tot plășii Târgșorul. Astfel, comuna
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
și dezvoltarea transportului naval intern. Sunt necesare investiții imense în schimbarea flotei și reamenajarea porturilor. În Republica Moldova există 5 porturi: Portul Internațional Liber Giurgiulești pe Dunărea; Portul Ungheni pe Prut; Portul Fluvial Bender, Portul Fluvial Râbnița și sectorul de mărfuri Varnița, toate pe Nistru. În 2011, companiile de transport fluvial au transporta 149,1 tone de mărfuri și 122,6 mii pasageri. Serviciile de tranport fluvial sunt oferite de către Instituția Publică ”Căpitănia portului Giurgiulești”, Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”, Întreprinderea
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
laturii vestice a curții exterioare și ultima poartă (nesigură) în corpul central. Materialele de construcție folosite sunt: piatră adusă din cariera Galsa, de la o depărtare de 3,5 km, varul stins direct pe piatră (mortar cald). Proveniența lui era din varnițele de la Agrișul Mare situate la 12 km distanță peste deal. Etapele de execuție ale lucrărilor de construcție 3, succesive: Sub stăpânirea turcilor zidurile au fost întărite sporind siguranța cetății în fața atacurilor. Stilul cetății este romanic, existând un donjon masiv, locuibil
Cetatea Șiriei () [Corola-website/Science/306690_a_308019]
-
de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre noua graniță dintre U.R.S.S. și România. În poiana Varnița, la circa 3 km de graniță, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure de unde au tras, cu mitralierele, în coloana de oameni. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și sfârtecați cu sabia. Cei care au scăpat masacrului au fost arestați
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
Răcoasa este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Gogoiu, Mărăști, Răcoasa (reședința), Varnița și Verdea. Comuna se află în nordul județului, la limita cu județul Bacău, în valea râului Șușița, care pe teritoriul comunei strânge apele afluenților Alba, Giurgea, Pârâul lui Găman, Dracea Mică, Dracea Mare, Rânghioaia, Verdea, Freasca, Repejioara, Chinu, Pârâul Văii
Comuna Răcoasa, Vrancea () [Corola-website/Science/301893_a_303222]
-
Verdea. Comuna se află în nordul județului, la limita cu județul Bacău, în valea râului Șușița, care pe teritoriul comunei strânge apele afluenților Alba, Giurgea, Pârâul lui Găman, Dracea Mică, Dracea Mare, Rânghioaia, Verdea, Freasca, Repejioara, Chinu, Pârâul Văii, Punga, Varnița, Aluna și Lacul cu Șerpi. Este străbătută de șoseaua națională DN2L, care o leagă spre vest de Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în DN2D) și spre sud-est de Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2). Conform
Comuna Răcoasa, Vrancea () [Corola-website/Science/301893_a_303222]
-
nou. În 1950, comuna Răcoasa a trecut în administrarea raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, ea a fost transferată la județul Vrancea și a primit și satul Varnița (fost în comuna Străoane și care a înglobat de atunci și satul Talapani). În comuna Răcoasa se află mausoleul eroilor din Primul Război Mondial din satul Mărăști, ridicat în 1928 în memoria victimelor bătăliei de la Mărăști. Mausoleul este clasificat ca
Comuna Răcoasa, Vrancea () [Corola-website/Science/301893_a_303222]
-
aflată la nord de satul Răcoasa, este clasificată ca monument de arhitectură. Două monumente sunt considerate monumente de for public bustul generalului Alexandru Averescu aflat în incinta mausoleului, și monumentul frăției de arme româno-franceze aflat în incinta școlii generale din Varnița, ridicat în 1930. Un al patrulea monument este clasificat ca monument memorial sau funerar. Este vorba despre monumentul eroilor Regimentului 2 Grăniceri ce a luptat în războiul de independență a României, monument aflat în incinta căminului cultural din Răcoasa.
Comuna Răcoasa, Vrancea () [Corola-website/Science/301893_a_303222]
-
situația la maxim. În urma punerii în aplicare a unui atac coordonat, peste 1.200 de gardiști și cazaci vor ataca comisariatul de poliție din oraș. Rachetele Alazan, lansate asupra postului, căzând și asupra gradiniței din apropiere. Noaptea tîrziu, dinspre satul Varnița, sosesc întăriri formate din angajați ai Ministerului de Interne și voluntari, pentru ajutorarea polițistilor asediați. O martoră astfel relata despre primele zile ale luptei: . În dimineața de 20 iunie, orașul era în mare parte sub control moldovenesc. Ca rezultat, tancuri
Bătălia de la Tighina (1992) () [Corola-website/Science/330696_a_332025]
-
Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD din
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
leguminoase și cerealiere. Tot aici, localnicii au valorificat dintotdeauna piatra de var, locuitorii de pe Valea Runcului, în primul rând, fiind cunoscuți în zonă și sub numele de “vărari”; la cca. 1 km. de limita așezării se găsesc și astăzi cuptoare, varnițe. Mulți locuitori, în trecut, practicau cărăușia, transportând varul, lemne sau fructe, prin satele cele mai îndepărtate ale Olteniei, dar și în Banat. Cea mai veche menționare documentară (cunoscută azi) datează din 10 ianuarie 1511, pe când era voievod al Țării Românești
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
(denumită uneori Kalabalâkul de la Bender) a fost concepută pentru a-l elimina pe regele Carol al XII-lea al Suediei de pe teritoriul Imperiului Otoman, după înfrângerile sale militare din Rusia. Aceasta a avut loc pe 1 februarie 1713 la Varnița, lângă Bender (în prezent Tighina, Republica Moldova). După înfrângerea suedeză în bătălia de la Poltava la 27 iunie 1709 și predarea celei mai mari părți a armatei suedeze la Perevolocina, trei zile mai târziu, Carol al XII-lea al Suediei a fugit
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
a fost ales drept succesorul său în calitate de hatman. Niciodată cooperarea între suedezi și cazaci nu a fost mai bună decât în acele vremuri. În urma unor inundații grave din vara anului 1711, Regele și suedezii și-au mutat tabăra în satul Varnița era situată la o altitudine mai mare la o distanță de 15 minute de mers pe jos de la Bender. La Varnița a fost construită din cărămidă o imensă clădire de un etaj cu acoperiș, cu o lungime de aproximativ 40
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
acele vremuri. În urma unor inundații grave din vara anului 1711, Regele și suedezii și-au mutat tabăra în satul Varnița era situată la o altitudine mai mare la o distanță de 15 minute de mers pe jos de la Bender. La Varnița a fost construită din cărămidă o imensă clădire de un etaj cu acoperiș, cu o lungime de aproximativ 40 de metri, concepută personal de către Rege, care urma să servească drept reședință sa începând cu Crăciunul anului 1711. Clădirea avea câteva
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
etnie lipoveană, dar aceștia au refuzat să se stabilească acolo deoarece terenul era acoperit de păduri și, prin urmare, nu era potrivit pentru realizarea culturilor agricole. Lipovenii s-au stabilit mai la sus, în satul Fântâna Albă și în zona Varnița. În martie 1785, administrația Bucovinei a oferit terenul la un număr de 18 familii de ruteni, care s-au mutat din satul Bălcăuți. În anul 1807 s-a construit în sat o biserică de lemn cu hramul "Sf. Vasile", aceasta
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu mitraliere, în continuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
de la CCA (Consiliul Coordonator al Audiovizualului) frecvente de emisie prin eter, astfel încât, în prezent este recepționat liber și gratuit pe aproape întreg teritoriul republicii. ProTV Chișinău, lansat la sfârșitul lui 1999 emite în eter pe raza orașelor Chișinău, Bălti, Cahul, Varnița, Anenii Noi și suburbii, precum și prin rețelele de cablu în toată țara. Retransmite programele postului omonim din București, dar creează și emisiuni proprii (buletine de știri locale, emisiunea „În profunzime” cu Lorena Bogza, „VIP Magazin”, „Autoexpert”). Potrivit barometrului "Opinia", Pro
Televiziunea în Republica Moldova () [Corola-website/Science/333872_a_335201]
-
Rusia decât reunificarea acesteia cu Republica Moldova. În 2005 miliția transnistreană a intrat în localitatea Vasilievca, unde se află un drum strategic între Tiraspol și Rîbnița, dar s-a retras după câteva zile. În 2006 au existat tensiuni în apropierea localității Varnița. În 2007 a avut loc o confruntare la Dubăsari între armata moldovenească și separatiștii transnistreni. Primarul din comuna Corjova, care se află sub control moldovenesc, a fost arestat de miliția transnistreană, împreună cu consilierii săi pe 13 mai 2007. Independența Transnistriei
Statutul politic al Transnistriei () [Corola-website/Science/335446_a_336775]
-
precum și de obligația de a presta serviciul militar în Armata Habsburgică pe o perioadă de 50 ani. Ei au primit pământ contra unor sume mici de bani. În anul 1784, o comunitate de ruși lipoveni s-au stabilit în poiana Varnița, la 3 km de satul Climăuți, înființând satul Fântâna Albă . Localitatea a figurat în actele administrației austriece a Bucovinei cu denumirea de Fontina Alba, făcând parte din districtul Siret (în ) al Ducatului Bucovinei, guvernat de către austrieci. Rușii staroveri din sat
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
la deschiderea peșterii. Preotul Alexa Nedici, din Ciclova-montană, tatăl teologului Nedici n-a vrut să sfinșească crucea și cele două icoane de la peșteră. Preotul Gheorghe Petrovici, din Ciclova-Română, sfințește crucea și icoanele pe riscul său. Ioan Izverniceanu vărnicer (lucrător de varnițe) a stăruit și a căpătat 400 stânjeni, pentru peșteră, loc, de la CF Ungarei, prin secretarul întreprinderii - Boitner, neamț. -//- 1860 se pictează icoanele principale, de pictorul Dumitrie Turcu, pentru peșteră și pentru biserică, sub comitetul lui Nedici. Se formează un comitet
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Se îngreuna, se făcea și geaba trăgea boii. A trebuit să ia inima din ea, că nu se mai putea altfel. S-au apucat, au luat cuțitul, i-a scos-o și au dus-o, de au aruncat-o în varniță. Era varnița pe sfârșite. Făcea lumină albăstruie. Și cum a intrat spurcăciunea în foc, s-a făcut focul galben și apoi roș. Și a bubuit o dată și a duhnit toată valea de duhoare"2. Liniștirea sufletului celui dispărut se obține
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
se făcea și geaba trăgea boii. A trebuit să ia inima din ea, că nu se mai putea altfel. S-au apucat, au luat cuțitul, i-a scos-o și au dus-o, de au aruncat-o în varniță. Era varnița pe sfârșite. Făcea lumină albăstruie. Și cum a intrat spurcăciunea în foc, s-a făcut focul galben și apoi roș. Și a bubuit o dată și a duhnit toată valea de duhoare"2. Liniștirea sufletului celui dispărut se obține printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]