96 matches
-
Drumuri comerciale importante erau astfel curățate de trupele inamicului, principalii beneficiari, fiind orașele italiene. La 15 iulie 1099 a căzut Ierusalimul. Numeroasele principate ale cruciaților din nordul Siriei, a căror situație, în încercuirea posesiunilor Islamului, rămânea precară, s-au declarat vasale ale Bizanțului. Numai vechiul dușman al Imperiului, Bohemond, principe de Antiochia, a refuzat. După ce Bohemond a fost făcut prizonier de către musulmani, iar armata lui a fost zdrobită lângă Harran (1104), Comnenul i-a răpit orașele ciliciene. Redobândindu-și libertatea, normandul
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
dar au fost înfrânți la Bătălia de la Nicopole. După victoria de la Nicopole, Baiazid a continuat să atace Valahia, Ungaria și Bosnia. El a reușit să cucerească cea mai mare parte a Albaniei, iar micile state din nordul Albaniei au devenit vasale ale otomanilor. Baiazid a asediat pentru scurtă vreme și Constantinopolul. Asediul a fost ridicat în 1397, după ce Manuel al II-lea a acceptat că, pe viitor, toți împărații bizantini să fie confirmați de sultan. După aceasta, Baiazid a fost obligat
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
primele două decade ale secolului XVI este o perioadă de acalmie. După 1538 este instaurata dominația otomană. Recunoașterea domninatiei otomane s-a făcut pentru principii din Țările Române în fața superiorității numerice militare și politice a statuluiu otoman. Țările Române deveneau vasale imperiului. Acceptarea dominației se făcea prin închinare. Țările Române accepta plata tributului și reglementarea relațiilor pentru succesiunea la tronul Wallahiei. Ceremonia de închinare presupunea inclinarea capului în fața sultanului, iar în tradiția bizantina mai era și prosternarea în fața împăratului. În secolul
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
devenit provincie a Imperiului Roman de Est. Răspândirea creștinismului a fost favorizată de domnitori și de aristocrația georgiană, deoarece noua religie constituia o barieră împotriva influenței persane, care tindea să impună zoroastrismul. Iberia devenise încă din secolul al III-lea vasală a Imperiului Sasanid și adoptase de timpuriu, datorită acestui raport de dependență, structurile tipice feudalismului. Regatul își va schimba des apartenența politică în decursul evului mediu timpuriu, pentru a-și menține integritatea statală. Un punct marcant în istoria conflictelor dintre
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
a chemat în 1118-1119 războinici turcici kipchaci din nordul Caucazului să se stabilească cu familiile lor în Georgia. Acest remarcabil rege a populat și Kartli cu alanii veniți din nordul Caucazului, din Alania (Oseția de azi) care era din 1120 vasală Georgiei. Oștirile regale includeau mercenari ruși din Kiev și occidentali recrutați din rândurile cruciaților, numiți în Georgia "franci", deși proveneau din diverse părți ale Europei. În 1121, sultanul selgiuc Mahmud a declarat Georgiei Jihadul și a trimis o armată numeroasă
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
Imperiul Habsburgic, Polonia lui Ioan Sobieski și Rusia lui Petru cel Mare, care aveau toate interese la Dunăre. În această situație, micile popoare din răsăritul Europei puteau să se mențină doar adoptând o politică „suplă și abilă”. Țara Românească era vasală a Imperiului Otoman, nu dispunea de armată sau de un tezaur pentru război și era prin situarea geografică foarte vulnerabilă la invazii străine. În acest context, Constantin Brâncoveanu a adoptat o politică a „neutralității veghetoare”. Pe plan intern, anii domniei
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
II-lea nu a reușit, astfel încât Arsaces și tribul Parni au avut sub stăpânire Pârtia în timpul vieții lui Arsaces. (Arsaces al II-lea a pierdut-o în 209 î.Hr. în fața lui Antiochus al III-lea, si Dinastia Arsaciadă a devenit vasala pentru următorii 25 de ani). Linia de succesiune este neclară, deoarece succesorii săi au adoptat numele de Arsaces de asemenea, ceea ce face dificil ca să fie diferențiați de fondatorul dinastiei. Din legende și relatări secundare, se pare că - cel puțin din
Arsaces I () [Corola-website/Science/319658_a_320987]
-
epocii bronzului, au apărut state-orașe Canaanite independente, identice în limbă și cultură cu Fenicia aflată la nord, influențate de civilizațiile înconjurătoare ale Egiptului antic, Mesopotamiei, hittiților, Cretei minoice, ale arameilor din Siria, etc. Între 1550-1400 î.Hr., orașele canaanite au ajuns vasale noului regat egiptean care și-a menținut supremația până în 1178 î.Hr, când, deși a câștigat Bătălia de la Djahy împotriva popoarelor mării, regatul egiptean a intrat în colaps. Potrivit tradiției religioase antice a Bibliei, țara (atunci numită Canaan) a fost
Istoria Palestinei () [Corola-website/Science/324938_a_326267]
-
sau în 1031, însă cele mai de încredere surse indică limpede 1027. În timpul guvernării sale, Salerno a avut parte de o perioadă de prosperitate. Pe mondele emise era inscripționată expresia "Opulenta Salernum". Guaimar a transformat Amalfi, Gaeta și Sorrento în vasale ale sale și totodată a anexat părți importante din Apulia și Calabria bizantine. Guaimar a fost al doilea fiu al ducelui Ioan al II-lea de Salerno. Fratele său mai mare, Guy, a guvernat alături de tatăl lor din ianuarie 984
Guaimar al III-lea de Salerno () [Corola-website/Science/324495_a_325824]
-
balcanic care a fost complet ocupat de otomani. După victoria de la Nicopole, Baiazid a continuat să atace Valahia, Ungaria și Bosnia. El a reușit să cucerească cea mai mare parte a Albaniei, iar micile state din nordul Albaniei au devenit vasale ale otomanilor. Baiazid a asediat pentru scurtă vreme și Constantinopolul. Asediul a fost ridicat în 1397, după ce Manuel al II-lea a acceptat ca, pe viitor, toți împărații bizantini să fie confirmați de sultan. După această, Baiazid a fost obligat
Ascensiunea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/323805_a_325134]
-
porturilor controlate de venețieni (Methoni, Koroni șI Pylos), era în acel moment sub controlul otoman. Cu un an mai înainte de cucerirea Moreii, Mahomed și-a îndreptat atenția spre nord, pretinzând dreptul la succesiune la tronul Serbiei. Ultimele regiuni ale Serbiei vasale au fost ocupate de forțele lui Mahomed. În acea perioadă, fiul lui Iancu de Hunedoara, Matei Corvinul, era mai interesat de ceea ce se întâmpla în Europa Centrală decât de Balcani și nu a acordat o atenție deosebită ocupării teritoriilor de la
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
ci a părăsit Italia. În schimb, sarazinii s-au instalat la Agropoli în 881, de unde constituiau o amenințare constantă pentru Salerno însuși. Pe lângă sarazini, Guaimar trebuia să facă față și ducelui-episcop Athanasie de Neapole, care domina Capua, care nominal era vasală a Ducatului de Salerno. În 886, el s-a deplasat la Constantinopol alături de principele Lando al II-lea de Capua, unde a prestat omagiu, revenind în 887 cu titlul de "patrikios", primit de la împăratul bizantin Leon al VI-lea. De
Guaimar I de Salerno () [Corola-website/Science/324738_a_326067]
-
cultelor practicate. În contextul existent după 1241, existența în proximitate a episcopiei ortodoxe la Vicina (ridicată ulterior la rangul de mitropolie în timpul domniei lui Mihail al VIII-lea Paleologul (1258-1282) a consolidat autoritatea religioasă răsăriteană.În această perioadă teritoriile respective (vasale ale regatului ungar până la bătălia de la Posada din 1330), erau păstorite de Patriarhia Constantinopolului prin intermediul Episcopiei de la Vicina, aflată într-o cetate - port dobrogeană al cărui amplasament este încă discutat de arheologi. Intre anii 1346-1371 s-a făcut simțită în
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
incursiuni au avut loc într 1257-1258, 1284-1285 și respectiv 1287-1288. Mongolii au fost învinși de statul Dayvet și au fost nevoiți să-și retragă trupele din Dayveta și Champa. Ca parte a acordului, cele două țări au convenit să devină vasale ale imperiului Imperiul Mongol și să-i plătească tribut. Incursiunile au avut loc în 1220-1224. Acestea au fost determinate de dorința lui Gehnghis Han de a-l înfrânge pe sultanul Khorezm Ala ad-Din Muhammad al II-lea. După moartea acestuia
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
au apărut tătarii bugeaceni, cunoscuți mai târziu sub numele de Tătari dunăreni. Între principatul Moldovei, Creștin pe de-o parte și nogaii musulmani pe de alta au existat un număr mare de conflicte de frontieră, în ciuda faptului că ambele erau vasale ai Imperiului Otoman. Hoarda cutreiera stepele din sudul Moldovei între gurile Nistrului și Dunării, având o populație estimată la 20,000 - 30,000 de persoane. Principala activitate economică a nogailor constituia creșterea vitelor. Profituri mari le aducea comerțul cu prizonieri
Hoarda Bugeacului () [Corola-website/Science/328691_a_330020]
-
romană ( Arabia Petraea ). Partea sud-vestică a fost cucerită în anul 525 de abisinieni, iar în 570 de persani. Dinastiile Ġassanizilor din Siria, Palestina și deșertul sirian, precum și aceea a Lahmizilor din Hīra au fost între 400 și 600 d.Hr. vasale celor două imperii. Despre secolele al VI-lea și al VII-lea d.Hr. s-au păstrat mai multe informații datorită poeziei arabe arhaice"', „arhivă” care permite "reconstituirea evenimentelor politice, a situației sociale și religioase dinaintea apariției islamului". Cele două
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
cel cu putere" și a fost folosit pentru o varietate largă de titluri și poziții. A fost utilizat pentru a descrie puterea nelimitată a faraonilor din Egipt, a fost adoptat de curtea bizantină ca titlu nobiliar, folosit de conducătorii statelor vasale Bizanțului și adoptat ca titlu al împăraților bizantini. Prin urmare, cuvântul "despot" are înțelesuri și interpretări diferite în anumite perioade istorice și nu poate fi incorporat într-o singură definiție. Acesta este similar cu titlurile grecești "basileus" și "autokrator" care
Despotism () [Corola-website/Science/333098_a_334427]
-
din două motive. Pe de o parte, după succesele repurtate contra Austriei, turcii și-au mărit pretențiile, și pe de altă parte Münnich reușise să o convingă pe țarină să-i accepte „planul oriental”, acela de a invada Principatele Dunărene, vasale otomanilor, și de a le folosi apoi ca bază pentru atacarea Constantinopolului. Münnich și-a dus în 1739 o mare armată pe Prut, ca și Petru cel Mare în Războiul Ruso-Turc din 1711. Ca și înainte, Münnich a înaintat prea
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
mai mult decât necesar armatei însetate. Rezultatul a fost dezastruos pentru armata otomană. Baiazid se văzu repede părăsit de trupele tătare (participante ca aliate la luptă), de detașamentele principilor anatolieni, de propriii săi fii. Deși excelentele trupe sârbești, aflate ca vasale în oastea sa, s-au oferit să-i acopere retragerea, sultanul refuză să fugă și se retrase cu garda sa de ieniceri pe o colină, unde se bătu ca un leu toată ziua. Spre seară, văzând că totul e pierdut
Captivitatea și moartea lui Baiazid Fulgerul - Prima parte - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102222_a_103514]
-
Deși rațiunea exactă a fabricării unor asemenea piese este necunoscută, se crede că ele erau așa pentru ușurința stivuirii lor. La sfârșitul Imperiului, cele mai multe piese aflate în circulație erau de origine venețiană, dovadă a dependenței sale economice față de fosta sa vasală.
Monedă bizantină () [Corola-website/Science/337662_a_338991]
-
a predat mongolilor, care l-au decapitat pe loc. După moartea lui Kuchlug, Imperiul Mongol și-a asigurat controlul asupra qara kitailor. Un alt segment al familiei domnitoare a qara kitailor, dintr-o dinastie întemeiată de , a rezistat în ca vasală a mongolilor, dar a încetat să existe ca entitate în timpul domniei căpeteniei mongole . Mongolii aveau acum un avanpost solid în Asia Centrală exact la granița Imperiului Khwarazm. Relațiile cu khwarazmii s-au deteriorat rapid, ceea ce a dus la .
Cucerirea mongolă a Hanatului Qara Kitai () [Corola-website/Science/335975_a_337304]