642 matches
-
A. pericaloasă stg. cu calibrul crescut ce irigă un meningiom de convexitate parasagital. Angiografia digitală poate stabili sursa pediculului vascular, din experiența autorilor, în aproape toate cazurile de meningioame de convexitate. Noi am constatat că, deși rolul A.M.M. în vascularizația meningioamelor de convexitate este predominant, nu este și exclusiv, după cum vom vedea mai jos. A. La meningioamele parasagitale, pediculul arterial are originea, de obicei, în: A.I. A.M.M. (ram din A.Maxilară Internă, al doilea ram terminal din A.C.E.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
femei (raportul femei/bărbați este ~2/1). I.2. O parte dintre meningioamele benigne pot degenera malign. I.3. Meningioamele maligne cerebrale nu dau metastaze decât rarisim. II. Caracteristici ale meningioamelor: II.1. Aspectul tumorii: meningioamele sunt tumori solide, cu vascularizație foarte bogată. II.2. Calcificările prezente în masa tumorală (Fig. 38, 39). Acestea pot fi situate: - central, - marginal (având aspect de „coajă de ou”), - diseminate la întâmplare în masa tumorală (psamoame, Fig. 11). II.3. Hemoragiile din interiorul meningiomului (apar
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
are limite, cel mai adesea, imprecise (sunt tumori de tip infiltrativ). II.6. Localizarea: poate fi unică sau multiplă (fig. 39). Fig. 39 Fig. 39. Meningiomatoză calcificări intratumorale ( ), invazia osului din vecinătate (săgeata neagră), necroză intratumorală (săgeata albă). II.7. Vascularizația: un aport arterial important (care generează priza de contrast puternică și care durează până în fazele tardive ale investigației CT) și pediculi de inserție, venele de drenaj, blush vascular (mai ales în cazul meningioamelor maligne). II.8. Efecte de masă (Fig
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Transportul sanguin al oxigenului 179 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon 182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188 21.1. Funcțiile rinichiului 188 22. Rinichii 189 23. Vascularizația renală 190 23.1. Microvascularizația 190 24. Microanatomia nefronului 191 24.1. Corpusculul renal 192 24.2. Membrana filtrantă 192 24.3. Celulele și matricea mezangială 194 24.4.Aparatul juxtaglomerular 194 24.5. Tubul urinifer 195 24.5.1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și H+2 , fiind mai importante în controlul respirației. In controlul funcției cardiovasculare activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, prin fenomenul de hiperpnee de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a forma un calice mare. Urina apoi coboară în bazinetul renal (pelvis). Din pelvis, ureterele coboară până la vezica urinară. 23. Vascularizația renală La cea mai mare parte dintre organe, dispunerea arterelor, venelor și capilarelor servește la distribuirea uniformă a sângelui prin organ. La nivel renal însă, aranjamentul vaselor de sânge are o semnificație funcțională aparte, de aceea trebuie prezentată într-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Transportul sanguin al oxigenului 179 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon 182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188 21.1. Funcțiile rinichiului 188 22. Rinichii 189 23. Vascularizația renală 190 23.1. Microvascularizația 190 24. Microanatomia nefronului 191 24.1. Corpusculul renal 192 24.2. Membrana filtrantă 192 24.3. Celulele și matricea mezangială 194 24.4.Aparatul juxtaglomerular 194 24.5. Tubul urinifer 195 24.5.1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și H+2 , fiind mai importante în controlul respirației. In controlul funcției cardiovasculare activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, prin fenomenul de hiperpnee de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a forma un calice mare. Urina apoi coboară în bazinetul renal (pelvis). Din pelvis, ureterele coboară până la vezica urinară. 23. Vascularizația renală La cea mai mare parte dintre organe, dispunerea arterelor, venelor și capilarelor servește la distribuirea uniformă a sângelui prin organ. La nivel renal însă, aranjamentul vaselor de sânge are o semnificație funcțională aparte, de aceea trebuie prezentată într-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Transportul sanguin al oxigenului 179 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon 182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188 21.1. Funcțiile rinichiului 188 22. Rinichii 189 23. Vascularizația renală 190 23.1. Microvascularizația 190 24. Microanatomia nefronului 191 24.1. Corpusculul renal 192 24.2. Membrana filtrantă 192 24.3. Celulele și matricea mezangială 194 24.4.Aparatul juxtaglomerular 194 24.5. Tubul urinifer 195 24.5.1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și H+2 , fiind mai importante în controlul respirației. In controlul funcției cardiovasculare activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, prin fenomenul de hiperpnee de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a forma un calice mare. Urina apoi coboară în bazinetul renal (pelvis). Din pelvis, ureterele coboară până la vezica urinară. 23. Vascularizația renală La cea mai mare parte dintre organe, dispunerea arterelor, venelor și capilarelor servește la distribuirea uniformă a sângelui prin organ. La nivel renal însă, aranjamentul vaselor de sânge are o semnificație funcțională aparte, de aceea trebuie prezentată într-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
simpatică crește eficacitatea motopompei cardiace necesară efortului fizic susținut, predominența vagală diminuează funcția de pompă a inimii, permițând recuperarea funcțională a cordului între perioadele de activitate ritmică intensă. La rândul lor, vasele sanguine sistemice se contractă mai ales în cazul vascularizației abdominale și tegumentare sub influența predominenței simpatice. Stimularea parasimpatică nu are efect direct asupra vaselor, cu excepția acțiunii dilatatoare din anumite arii restrânse, cum sunt cele din regiunea feței. Asupra presiunii arteriale determinată de funcția de pompă a inimii și rezistența
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se unesc cu regiunea superioară a nodulului. Nodulul atrio-ventricular este format din celule asemănătoare celor din nodulul sinusal (celule P, celule tranziționale, fibre miocardice), la care se adaugă și celule de tip Purkinje mult alungite, ramificate, cu rol de conducere. Vascularizația este asigurată de artera coronară dreaptă, iar inervația din fibre parasimpatice din vagul stâng. S-a descris existența unor căi preferențiale de conducere a impulsurilor de la nodulul sino-atrial la cel atrio-ventricular. Deși nu au fost identificate histologic, aceste căi internodale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mmHg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO2 și H+, fiind mai importante în controlul respirației. În controlul funcției cardio-vasculare activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, datorită fenomenului de hiperpnee de cauză
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul patului vascular arterial (fig. 84). În timp ce endotelinele reduc activitatea nitroxid-sintazei constitutive prin intermediul ET-A și ET-B deprimând sinteza de NO, acesta inhibă efectele lor vasoconstrictoare la nivelul musculaturii netede arteriale. II.2.7.5. Reglarea circulației pulmonare Organ cu vascularizație dublă nutritivă și funcțională, plămânul aparține atât circulației sistemice cu regim de presiune înaltă, cât și circulației cu regim de presiune joasă. Deși aparțin unor compartimente diferite, cele două circuite vasculare stabilesc comunicări între ele prin anastomoze de diferite tipuri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Kohn (1893) în teritoriul alveolar și capilar al barierei aer-sânge. La exterior, plămânii sunt tapetați de foița viscerală a seroasei pleurale, care împreună cu cea parietală formează spațiul pleural lubrifiat, cu presiune negativă, indispensabil proceselor de ventilație pulmonară. II.3.2. Vascularizația plămânului Plămânul este un organ de vascularizație dublă, nutritivă, asigurată de vasele bronșice aparținând circulației sistemice cu regim de presiune înaltă, și funcțională, realizată de circulația pulmonară sau mica circulație, cu regim de presiune joasă. Deși aparțin unor compartimente diferite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al barierei aer-sânge. La exterior, plămânii sunt tapetați de foița viscerală a seroasei pleurale, care împreună cu cea parietală formează spațiul pleural lubrifiat, cu presiune negativă, indispensabil proceselor de ventilație pulmonară. II.3.2. Vascularizația plămânului Plămânul este un organ de vascularizație dublă, nutritivă, asigurată de vasele bronșice aparținând circulației sistemice cu regim de presiune înaltă, și funcțională, realizată de circulația pulmonară sau mica circulație, cu regim de presiune joasă. Deși aparțin unor compartimente diferite, cele două circuite sanguine stabilesc între ele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
regim de presiune înaltă, și funcțională, realizată de circulația pulmonară sau mica circulație, cu regim de presiune joasă. Deși aparțin unor compartimente diferite, cele două circuite sanguine stabilesc între ele comunicări prin anastomoze de diferite tipuri. II.3.2.1. Vascularizația nutritivă Vasele bronșice asigură vascularizația bronhiilor și a vaselor mari pulmonare, a septurilor fibroase, a pleurei viscerale și parietale mediastinale. Ramurile arteriale sunt satelite bronhiilor și merg până la bronhiolele terminale, dar nu ajung până la zona alveolizată. Rețeaua capilară care se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
funcțională, realizată de circulația pulmonară sau mica circulație, cu regim de presiune joasă. Deși aparțin unor compartimente diferite, cele două circuite sanguine stabilesc între ele comunicări prin anastomoze de diferite tipuri. II.3.2.1. Vascularizația nutritivă Vasele bronșice asigură vascularizația bronhiilor și a vaselor mari pulmonare, a septurilor fibroase, a pleurei viscerale și parietale mediastinale. Ramurile arteriale sunt satelite bronhiilor și merg până la bronhiolele terminale, dar nu ajung până la zona alveolizată. Rețeaua capilară care se formează din arteriolele bronșice se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte din rețeaua arterială pulmonară. În aceste condiții, debitul arterial bronșic poate crește, atingând valori până la 5-20% din debitul ventriculului stâng. Circulația pulmonară neadaptată valorilor tensionale crescute din teritoriul bronșic poate fi sediul unor hemoragii grave. II.3.2.2. Vascularizația funcțională Circulația pulmonară, sau mica circulație, este formată dintr-un sistem arterial pulmonar, care cuprinde artera pulmonară și ramurile sale divizionare până la capilarele pulmonare, și un sistem venos pulmonar, care constituie circulația de retur spre inima stângă. Vasele circulației pulmonare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pasiv (bazat pe legi fizice) și mai ales prin transport activ (bazat pe legi biologice), asigurând trecerea a peste 90-95% din substanțele ce intră pe cale digestivă în organism. Acest procent ridicat se datorește suprafeței mari a mucoasei intestinului subțire și vascularizației sanguine și limfatice bogate la acest nivel. Absorbția bucală și cea gastrică, deși prezente, asigură un procent insignifiant în aportul general digestiv. Absorbția în intestinul gros este limitată la apă, glucoză, săruri, ioni (Na+, Cl-), unii acizi aminați, săruri biliare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
USA). Acesta pătrunde în organism pe cale respiratorie, de unde trece foarte rapid în sânge, fiind transportat liber în plasmă, în mare parte, și doar o mică parte este “solvit” în plasma, apoi se distribuie în țesuturile lipidice și cu o bună vascularizație (ex. în creier). Nu se combină cu elementele figurate ale sângelui. Eliminarea se realizează foarte rapid, tot prin respirație, în forma nemodificată (în procent de 99%). În doze mari este asfixiant: elimină oxigenul din sânge, consecutiv dizolvării sale în plasmă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
suprasolicitarea dinților restanți) și diminuarea igienei buco-dentare (fig. 4.2), joacă rol predominant. Mobilitatea dinților (fig. 4.3) evoluează lent. Pulpa dentară își modifică structura deoarece vasele și fibrele nervoase sunt slab irigate prin obliterarea progresivă a foramenului apical. Diminuarea vascularizației și degenerescența fibro-calcaroasă pulpară scad rezistența pulpară la agresiunile ulterioare. Orice iritație pulpară provoaca formarea unei dentine terțiare amorfe. Este vorba de o dentina anormală, patologică, cel mai frecvent tolerată fără semne clinice. Dentina devine progresiv sediul unei degenerescențe scleroase
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
abraziuni sunt rar dureroase. Arcadele dentare prezintă edentații parțiale latero-terminale datorită și unei periodontopatii cronice. Adesea, frecvența și gravitatea leziunilor periodonțiului sunt direct proporționale cu stadiul bolii hipertensive. Astfel, diferite modificări ale periodonțiului pot apărea sau progresa ca urmare a vascularizației perturbate, generale sau locale, deoarece în hipertensiunea arterială avansată se întâlnesc modificări morfologice și la nivelul vaselor periodonțiului. Radiografiile arată prezența de modificări atrofice ale țesutului osos. Agravarea și complicarea bolii hipertensive se însoțește de cele mai multe ori de intensificarea periodontopatiei
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]