92 matches
-
situat retroperitoneal, îndreptându-se pe marginea mediană a mușchiului psoas până la nivelul ligamentului inghinal de unde se continuă cu artera femurală comună (fig. 3.4.). Emite: ramuri musculare pentru mușchiul psoas; a. epigastrică inferioară (a. epigastica inferior) care se îndreaptă ascendent vascularizând peretele anterior abdominal pentru a se anastomoza cu artera epigastrică superioară (ram al arterei toracice interne). În cursul traseului său ascendent se anastomozează cu ramurile terminale ale unor artere intercostale și cu arterele lombare. a. circumflexă iliacă profundă (a. circumflexa
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
direcție medială între mușchii ilio-psoas și pectineu, apoi între mușchii scurt adductor și obturator extern, divizându-se într-o ramură acetabulară (r. acetabularis), un ram ascendent (r. ascendens), un ram transvers (r. transversus) și un ram profund (r. profundus) care vascularizează mușchii coapsei și se anastomozează cu arterele gluteale și cu artera obturatorie. 9 circumflexă femurală laterală (a. circumflexa femoris lateralis) cu direcție laterală, acoperită de mușchii sartorius și drept femural se divide într o ramură ascendentă (r. ascendens) îndreptată spre
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Se dezvoltă în general pe ficat normal, sunt unice sau pauciloculare, au demarcație netă, prezintă ecogenitate crescută (hemangioame, hiperplazie focală benignă) sau absentă, cu efect de întărire acustică posterioară (chistele), sunt delimitate net sau prezintă capsulă (chistul hidatic), nu sunt vascularizate sau prezintă model circulator caracteristic, sunt destul de elastice, dislocuiesc structurile hepatice proprii și chiar organele învecinate (în cazul dimensiunilor foarte mari) dar nu invadează vasele hepatice proprii. Starea generală a pacientului este bună, tumorile fiind adesea descoperite întâmplător. Cele mai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
rezultatul unor modificări structurale în vasele cerebrale: hipertofie vasculară și remodelarea peretelui vascular. Ocluzia arterei cerebrale poate uneori să producă un mic deficit neurologic sau chiar lipsa lui. De asemenea, mărimea unui infarct cerebral este mai mică decât dimensiunea teritoriului vascularizat de artera cerebrală ocluzionată, datorită aportului colateralelor meningeale, totdeauna marginile infarctului cerebral fiind hiperemice. Țesutul cerebral infarctizat se edemațiază, datorită conținutului mare de apă intra și extracelular. La fel, anoxia produce edemațierea țesutului cerebral, lipsa oxigenului fiind factor comun în
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
colangiocarcinoamele extrahepatice, dar semnificația prognostică a icterului în colangiocarcinoamele intrahepatice este mai rezervată [22]. Uneori, o palpare atentă depistează „complexul atrofie-hipertrofie”, cu proeminența evidentă a unui lob hepatic. Se datorează obstrucției biliare unilobare și trombozei vasculare portale ipsilaterale (atrofia lobului vascularizat de ramura portală trombozată cu hipertrofia compensatorie a lobului contralateral) [5]. MANIFESTĂRILE PARANEOPLAZICE Sunt foarte rare și există doar câteva comunicări în literatură: diabetul zaharat, hipoglicemia, hipercalcemia, porfiria cutanată tardivă, tromboflebita migratorie și acantosis nigricans [5]. Spre deosebire de asocierea binecunoscută dintre
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
conducere sau țesutul nodal. De regulăele formează fascicule (când sunt separate de țesutul muscular printr-o teacă conjunctivă), dar pot fi întâlnite și izolat (când se găsesc în continuitate cu celulele musculare). Epicardul este un țesut conjunctiv fibroelastic și adipos, vascularizat de către vasele coronare și inervat de către plexuri nervoase vegetative. Epicardul este limitat la exterior de mezoteliu (strat unic de celule aplatizate) care permite filtrarea unui lichid seros. Acest lichid lubrefiază și facilitează mișcările epicardului pe fața parietală a pericardului. Epicardul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
întâlnită la sexul masculin. Acest model de distribuție coronară este cunoscut sub numele de dominanță coronară stângă. Termenul de dominanță coronară se referă la supleerea vasculară a septului interventricular. În majoritatea cazurilor ramul descendent anterior stâng al arterei coronare stângi vascularizează 2/3 anterioare ale septului interventricular (Fig. 10). În cazul în care ramul decendent posterior, care vascularizează 1/3 posterioară a septului interventricular, are originea în artera coronară dreaptă, există posibilitatea dezvoltării unor vaste conexiuni Ramuri arteriale Șanț și arteră
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Termenul de dominanță coronară se referă la supleerea vasculară a septului interventricular. În majoritatea cazurilor ramul descendent anterior stâng al arterei coronare stângi vascularizează 2/3 anterioare ale septului interventricular (Fig. 10). În cazul în care ramul decendent posterior, care vascularizează 1/3 posterioară a septului interventricular, are originea în artera coronară dreaptă, există posibilitatea dezvoltării unor vaste conexiuni Ramuri arteriale Șanț și arteră Interventriculară anterioară Ram marginal stâng anastomotice intraseptale între arterele coronară dreaptă și stângă, anastomoze care pot asigura
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
intraseptale între arterele coronară dreaptă și stângă, anastomoze care pot asigura o supleere colaterală potențial critică în caz de afecțiuni coronare. Această formă de distribuție coronară poartă numele de dominanță coronară dreaptă. În cazul în care ramul descendent posterior care vascularizează septul are originea în artera circumflexă stângă (dominanță coronară stângă) poate lipsi o comunicare importantă potențială intraseptală între arterele coronare dreaptă și stângă. În cazul ocluziilor progresive ale ramului descendent anterior sau ale arterei coronare stângi septul interventricular poate fi
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
septul are originea în artera circumflexă stângă (dominanță coronară stângă) poate lipsi o comunicare importantă potențială intraseptală între arterele coronare dreaptă și stângă. În cazul ocluziilor progresive ale ramului descendent anterior sau ale arterei coronare stângi septul interventricular poate fi vascularizat de ramuri din artera descendentă posterioară. * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) Artera coronară dreaptă are originea în sinusul coronar drept a lui Valsalva și vascularizează atriul drept, nodulul sinoatrial și ventriculul drept (Fig. 11). Ramurile arterei coronare stângi vasculare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
progresive ale ramului descendent anterior sau ale arterei coronare stângi septul interventricular poate fi vascularizat de ramuri din artera descendentă posterioară. * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) Artera coronară dreaptă are originea în sinusul coronar drept a lui Valsalva și vascularizează atriul drept, nodulul sinoatrial și ventriculul drept (Fig. 11). Ramurile arterei coronare stângi vasculare pentru aortă și pulmonară (r. coni arteriosi); arterele atriale stângi pentru atriul și auricula sinistră (rr. atriales și r.atrialis intermedius); artera grăsoasă stângă (care nu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
interventricularis anterior), din care pornesc ramuri pentru ventriculele drept și stâng și pentru septul interventricular, în 2/3 anterioare ale acestuia. Dominanța arterială coronară dreaptă apare în cazul în care artera coronară dreaptă dă naștere arterei descendente posterioare care va vasculariza concomitent fața posterioară a atriului stâng, un segment al feței posterioare a ventriculului stâng, mușchiul papilar posterior al ventriculului stâng și nodulul atrioventricular. Ramul cel mai important al arterei coronare drepte este artera conului care trece în sens invers acelor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
origine aortică este esențială în stabilirea procedeelor chirurgicale. Artera sinoatrială este următorul ram al arterei coronare drepte care are originea pe fața profundă a arterei coronare drepte. De la origine se orientează pe peretele anterior al atriului drept pe care îl vascularizează și pătrunde în nodulul sinoatrial. În 40% din cazuri artera are originea din ramul atrial stâng anterior al arterei coronare stângi. Artera coronară dreaptă trece posterior de șanțul atrioventricular și dă mai multe ramuri pentru fața anterioară a ventriculului drept
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
arterei coronare stângi. Artera coronară dreaptă trece posterior de șanțul atrioventricular și dă mai multe ramuri pentru fața anterioară a ventriculului drept și ramul marginal drept (arteria margo acutus) înainte de a atinge suprafața diafragmatică a ventriculului drept pe care o vascularizează (Fig. 12). În majoritatea cazurilor artera coronară dreaptă încrucișează crux cordis în apropierea căruia dă naștere la artera descendentă posterioară, artera nodală atrioventriculară și un ram terminal spre suprafața diafragmatică a ventriculului stâng. Ramurile arterei coronare drepte vasculare pentru aortă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
atrioventriculară și un ram terminal spre suprafața diafragmatică a ventriculului stâng. Ramurile arterei coronare drepte vasculare pentru aortă și pulmonară; ramuri atriale și artera septului interatrial; artera grăsoasă dreaptă; ramuri atrioventriculare; artera marginii drepte a inimii; ramus interventricularis posterior care vascularizează și 1/3posterioară a septului interventricular. Datorită incidenței crescute a aterosclerozei arteriale coronare și a mortalității asociate una din cele mai frecvente procedee chirurgicale o constituie by-passul arterial. Abordul chirurgical are ca obiectiv reducerea zonei de infarctizare miocardică sau ameliorarea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
remit durerea cardiacă. Rezultate similare pot fi obținute prin secționarea ramurilor comunicante a primilor 5 nervi spinali. * Distribuția coronară și anastomoze De la nivelul arterelor subepicardice pornesc ramuri perforante care pătrund în miocard. Ramuri mici din arterele perforante se arborizează și vascularizează 2/3 externe ale miocardului, fiind numite vase de clasa A. Arterele perforante continuă fără ramificări ulterioare și se termină într-un plex subendocardic formând vasele de clasa B. Anastomozele homocoronare și intercoronare între ramurile arterelor coronare dreaptă și stângă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
etc.). O particularitate a evaluării PESS la nivelul membrelor inferioare este aceea că pot detecta leziuni ischemice ale măduvei anterioare prin afectarea arterei spinale anterioare (deoarece PESS de la nivelul membrelor inferioare sunt transportate în special prin fascicolul dorso-lateral care este vascularizat prin artera spinală anterioară). Caracteristicile PESS care pun în evidență o leziune: 1. scăderea amplitudinii undelor > 50%; 2. creșterea latenței undelor > 10%; 3. dispariția completă a undelor. Limitările acestei metode: - evaluarea doar a sistemului senzorial, astfel că leziunile sistemului motor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]