9,893 matches
-
în alta ca într-o somnambulă uimire încerci să aprinzi focul cu un manuscris care îți tocește zilele și duce o parte din tine ce n-ai s-o mai întâlnești vreodată în plăsmuirea lungului exod dar focul lunecă din vatră rămânând în loc o suire cu nașteri și eșafod Semințe prin vorbe și spleen lume ca un imens vas de lut gata să plesnească în care se vântură semințe la un loc cu ispite sfâșieri și răsfățuri întinse pe lujere palide
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
închis ochii să nu văd să n-aud vîltoarea din Numele tău e seară mereu lîngă tine, sîngele meu, o altă materie crește, de sub tine, suavă și dură, pînă-n ziua a 8-a din urmă și dorm pe viscol, în vatra de andezit, mă strîng și mă aduc în sine învelită în gheața subțire și în memoria din tot sanctuarul și dorm, în lume, numai cu tîmpla pe tine, sîngele meu eu una cu tine.
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
Calciu. În primăvară anului următor a murit Însă de un cancer netratat pe care i l-a cauzat detenția. Cu episcopul Trifa am avut o relație cordială din momentul În care s-a convins că nu vin din partea Securității. La Vatra fiind, mi-a prezentat un călugăr ce mi s-a părut Înalt și slab, arătându-mi că acesta Îi va fi succesorul: nu avea altă alegere, deoarece era singurul născut În SUA. Cum membra congresului SUA Elisabeth Holtzman denunțase Vatra
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Vatra fiind, mi-a prezentat un călugăr ce mi s-a părut Înalt și slab, arătându-mi că acesta Îi va fi succesorul: nu avea altă alegere, deoarece era singurul născut În SUA. Cum membra congresului SUA Elisabeth Holtzman denunțase Vatra ca pe un focar nazist, continuatorul lui Trifa trebuia să fie În afară de orice bănuială. Calomnia a fost transpusa și În filmul ”Descending Angel” cu marele actor George C. Scott În rolul principal. Călugărul menționat mai sus era considerat aparte deoarece
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
s-a lăsat Peste această mare scenă-a lumii, După ce morții fost-au numărați Și ridicați pe marginea genunii, Temutele armate-n solzi de pește Și-au strâns rămașii lor, pe cai gonind, Iar cei de-aici aprins-au iarăși vatra Să țină piept puhoiului venind. METOPĂ III Ce steag de luptă fost-a mai faimos Ca steagul «draco» fluturând În vânt, Balaur dac cu cap de lup flămând, De toți prădalnicii rămas nenfrânt ?! Purtat deasupra pletelor vânjoase Cu capul gol
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
primite, sfat ținu cu-ai săi Și oștilor dădu cucernic veste Că drumu-i liber : peste munți și văi. METOPĂ VI Căruțele cu bruma de avere Turme de oi, cirezi cu ochiul blând, Femei cu prunci, bătrâni și copilandri Lăsându-și vetrele de piatră fumegând, În codrii deși din munți prăpăstioși Ca-n casă strămoșească, se Întorc Sub bolta de-ntuneric, legănând Pruncu-nțelept de-a dăinui pe loc, De-a aștepta tăriile să tacă Și volburi spumegând să se ridice Din apele
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
maică, ușoară, C-ai putea să mergi călcând Pe semințele ce zboară Între ceruri și pământ. În priviri c-un fel de teamă, Fericită totuși ești Iarba știe cum te cheamă, Steaua știe ce gândești. LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ Sărut vatra și-al ei nume Care veșnic ne adună, Vatra ce-a născut În lume Limba noastră cea română. Cânt a Patriei ființă Și-a ei rodnică țărână Ce-a născut În suferință Limba noastră cea română. Pre pământ străvechi și
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Science/76_a_346]
-
semințele ce zboară Între ceruri și pământ. În priviri c-un fel de teamă, Fericită totuși ești Iarba știe cum te cheamă, Steaua știe ce gândești. LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ Sărut vatra și-al ei nume Care veșnic ne adună, Vatra ce-a născut În lume Limba noastră cea română. Cânt a Patriei ființă Și-a ei rodnică țărână Ce-a născut În suferință Limba noastră cea română. Pre pământ străvechi și magic Numai dânsa ni-e stăpână: Limba noastră cea
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Science/76_a_346]
-
în 2001, se află un articol al lui Eliade din care a fost omisă o pagină incendiară. Este vorba de Elogiu Transilvaniei, apărut prima oară în Vremea la 28 noiembrie 1936. Finalul ultranaționalist nu figurează nici în paginile reproduse în Vatra, nr. 6-7/2000. Am transcris acest fragment reprobabil în Jurnalul literar, oct.-decembrie 2005 și în interviul pe care i l-am dat lui Gabriel Stănescu (Viața Românească, nr. 4-5, aprilie-mai 2006). Dacă pretindem de la alții precizie, corectitudine și responsabilitate
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
nouă, An XI, nr. 2 (42), aprilie - iunie 2000, pp. 139 - 153; footnote> și Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte, a cărui personalitate și activitate au făcut obiectul mai multor materiale, cel mai extins fiind publicat în perioada centenarului morții sale, în vatra muzicală din care a descins<footnote Vasile, Vasile Nectarie Hușianul - Protopsaltul Prodromului, Centenar (+1899 - 1999); în: Cronica Episcopiei Hușilor, vol. III, 1997, pp. 457 - 571; footnote> și în prefața Cântărilor Sfintei Liturghii<footnote Vasile, Vasile Studiu introductiv, alcătuire, îngrijire și
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
el găzduiește creații reprezentative ale școlii muzicale ieșene: Gheorghe Paraschiade, arhidiaconul Antiohiei, Nichifor, trăitor într-o vreme, la Iași, la Golia, Nectarie Frimu etc; prezența creațiilor psalților Iosif și Visarion confirmă legăturile lui Anton Pann și a școlii sale cu vatra muzicală nemțeană, psaltul bucureștean fiind cel care a pus în circulație creații ale primului eminent psalt descendent din școala lui Paisie Velicicovschi, așa cum am mai arătat<footnote Vasile, Vasile Iosif Protopsaltul; în: Muzica, București, An XII, nr. 3 (47), iulie
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Petru Efesiu și Macarie Ieromonahul reprezintă valori ce reflectă puternicele legături ale mănăstirii cu așezăminte monahale ca cele din Athos, unde au ajuns prețioase documente muzicale sau Mănăstirea Neamț, de unde au ajuns la Sinaia creații ale iluștrilor psalți ai acestei vetre muzicale, dovezi ale iradierii concomitente cu curentul paisian a elementelor muzicale specifice. Investigarea lor va aduce elemente noi și prețioase pentru istoria muzicii românești.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de ani în Siberia și desprind un fragment din acea stare groaznică de tensiune, panică și haos, iscată la așa-zisa plecare: le-au luat sapa și tot ce-au avut pe lângă case, pe mulți înstrăinându-i pentru totdeauna de vetrele străbune”; 3. Un val uriaș de disperare desprindem din tragedia neputinței profesorului Teodor Bălan, directorul Arhivei Istorice din Cernăuți, de a salva materialul arhivistic tezaurizat în această instituție; 4. Incomensurabile au fost pierderile istoricului Ion Nistor: ,,Ultimatumul lui Molotov l-
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Eminescu este autorul traducerii din Mark Twain. În acest caz, trebuie să ne reamintim alți posibili traducători, contemporani cu Mihai Eminescu: T. Maiorescu 19 și fiica acestuia, respectiv I.L. Caragiale (”Broasca minunată”, ”schiță americană de Mark Twain”), apărută în revista ”Vatra”20. La rândul ei, Livia Maiorescu-Dimsza, domnișoară de onoare la curtea Reginei Elisabeta, a tradus de timpuriu din același autor american, creațiile sale fiind găzduite de paginile revistei ”Convorbiri Literare”. Titus și Livia Maiorescu, fac să apară, în 1896, un
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
părți egale dintr-o ceapă, cojile astfel obținute fiind botezate cu numele lunilor din an. Urma punerea sării pisate în cantități egale în fiecare coaja și așezarea acestora în rând, ca în succesiunea lunilor din an, pe masa sau pe vatra sobei. Aprecierea lunilor ploioase se făcea în dimineața de 1 ianuarie după cantitatea de apă acumulată în cupele foilor de ceapă. Tot în noaptea din ajunul Anului Nou se făcea și calendarul din cărbuni pentru aprecierea rodului la culturile din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
alegeau cărbuni aprinși, egali ca mărime, proveniți din aceeași esență lemnoasa, câte unul pentru fiecare cultură ce urma a fi semănata în anul care începea (grâu, porumb, sfecla, mazăre, cartofi etc). Cărbunii, botezați cu numele plantelor, erau puși pe marginea vetrei sau pe o tavă și erau lăsați până a doua zi (1 ianuarie). Prognozarea culturii se baza pe principiul echivalentei, cantitatea de cenușă rezultată în urmă arderii complete și a stingerii cărbunilor indicând rodul recoltei. În funcție de aceasta, se decidea care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
Cei dintâi „străini” invocați de Mihai Eminescu sunt rușii: „Din Hotin și pân’ la mare/ Vin muscalii de-a călare,/ De la mare la Hotin/ Mereu calea ne-o ațin”. Următorii „străini” sunt nenumiți, dar sunt aceia situați „Din Boian la Vatra Dornii”, adică în Bucovina. Nu este greu de ghicit că poetul se referea la austrieci (nemți) și la cei colonizați de aceștia printre românii din Țara de Sus. Alți străini sunt cei aflați „Din Sătmar pân’ în Săcele”, adică din
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
împreună - în viziunea poetului - să reconstituie unitatea națională. Ca urmare, trebuie să observăm că Eminescu îi urăște, în primul rând pe „străinii” care ocupaseră partea de răsărit a Țării Moldovei la 1812, apoi pe „străinii” care ocupaseră, în 1775, Bucovina, vatra Țării Moldovei, locul de unde pornise țara, unde erau situate vechile capitale Baia, Siret și Suceava și unde se aflau gropnițele domnești cele mai slăvite și, în primul rând, Putna lui Ștefan cel Mare; în fine, scriitorul îi „urăște” și pe
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
noi, cei de la „Cuvântul liber”, naționaliști, în acel sens tradițional-ardelenesc, suntem! Extremiști nu! Naționaliști suntem, cum sunt, și francezii, și nemții, și grecii, și spaniolii, și americanii, și ungurii. A-ți iubi țara, pământul moșilor și al strămoșilor, casa și vatra părintească, tradițiile, credința strămoșească și memoria identitară înseamnă patriotism, o calitate a românului, nu extremism! Am luptat (și luptăm) cu hungaromania, cu hungaro-secuimea și cu lăcomia ei, ca să nu se lățească, precum o obrăznicie de neiertat, în numele așa-zisului Ținut
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
Tinere odrasle domnești, pe cai arăbești au aruncat sulițele-ascuțitele - de-au șuierat și și-au înfipt cuțitele în vrăbiile gureșe din copaci, în peștii prostănaci, din apele pînă-n fund tulburatele. Cît ai clipi, focuri s-au aprins sub pirostrii, pe vetre. Ca bete, boieroaicele rîdeau, chicoteau. Și nu știu... Cu mîna pe inimă, mărturisesc, nu știu, Să fi ținut mai puțin... mai mult... Era în mine - un tumult! (...) ...Cu sfîșietoare părere de rău că drumul meu era prin Valahia doar de
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
de stil. Nu o posibilitate a devenirii lumii, ci un instrument de lucru al scriitorului, mai preocupat de imaginarul său mântuitor decât de soluțiile socialismului științific. Cornel Ungureanu Post scriptum. Paginile de mai sus erau scrise, când am primit revista "Vatra", nr. 9-10/2004 cu frumosul articol al lui Dumitru Ungureanu consacrat Desfășurării. Câteva dintre observațiile dsale trebuie reținute. Prima, că a trăit în spațiul în care putea recunoaște personajele lui Preda. A doua, că "negativii" își au îndreptățirea lor: sunt
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
La malul marin unde lacrima se zbate. Ai fost numai tăcere și rebut. Venirea ta a fost moartă în toate Lucrările terestre și divine. Se povestește că ești mereu frumoasă, Trăind în vraja din cercul hiperborean. Arde un foc în vatra fără casă în insula domnind sub străvechiul ocean. Se povestește că ești mereu frumoasă în lucrările terestre și divine, Dar încă nu ai întrupare, Haos marin ce vine și dispare. Deasupra lui se poartă rana mea Și ceea ce din mine
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
Și prins de neguri mai spui că nu știi Sortit pieirii de ce te chinui Și te întuneci și te învinui... Oprește! Trage zăvorul cuștii! Dă drumul fiarei! Vezi ce seninu-i! Și prins de neguri mai spui că nu știi!... O vatră ...o vatră-n care n-a mai ars un foc de cine știe câte veacuri, descoperită ca din întâmplare dins-s de drum, într-un răzor, sub coastă. Cenușa-i păturită-n strat subțire sub lutul galben, parcă înviind o flacără sub grinzile-afumate
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
de neguri mai spui că nu știi Sortit pieirii de ce te chinui Și te întuneci și te învinui... Oprește! Trage zăvorul cuștii! Dă drumul fiarei! Vezi ce seninu-i! Și prins de neguri mai spui că nu știi!... O vatră ...o vatră-n care n-a mai ars un foc de cine știe câte veacuri, descoperită ca din întâmplare dins-s de drum, într-un răzor, sub coastă. Cenușa-i păturită-n strat subțire sub lutul galben, parcă înviind o flacără sub grinzile-afumate. Din cioburi
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
dins-s de drum, într-un răzor, sub coastă. Cenușa-i păturită-n strat subțire sub lutul galben, parcă înviind o flacără sub grinzile-afumate. Din cioburi de-ar mai fi să mai închipui un blid, o oală, umbra unei mâini deasupra vetrei mestecând, și parcă pământu-i noaptea dinspre care vine în pâlpâirea vetrei altă umbră și-o alta-n urma ei și se așază pe un podmol, tăcute, așteptând în stinsele zăranii, răsturnarea ceaunului cu mămăligă-n abur sub grinzi, pe-o
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]