6,807 matches
-
din țară, cum este cazul și cu acest interviu. (va urma) N.B.: Acum, când publicăm continuarea acestui interviu, marele meu prieten Claudiu Mătasa nu mai este printre noi. Sunt trist, parcă nu-mi vine să cred că a plecat spre veșnicie, că nu-l voi mai vedea niciodată, că nu ii voi mai putea asculta vorbele pline de Înțelepciune, uimit și surprins de fiecare dată de câte știa, de memoria lui fabuloasă. Îl iubeam enorm și dragostea era reciprocă. Mă simt
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
îngerii nu cutează să fâlfâie. D: Sunt Punctul Unic în infinit. Suspinul meu e cutremur. Mie de mine însumi mi-e teamă prin oglinzi se întrevăd fragmentele timpului fost. înainte de-a fi n-am fost niciodată. Sunt prieten cu veșnicia. Neființa voastră lumească îmi aparține - ea reaprinde tot întunericul. Oh cât de dureros este să nu ai umbră niciodată! N: Ce noapte lungă mi-acoperă tâmpla? Singur în mine însumi lucrez precum norul își fabrică ninsoarea. D: Voi înmulți apele
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
ta mă alăptează și mă cheamă Copil, matur, bătrân, Încă mă iei în brațe și îmi dai copilăria toată, de la sân Mama, Când toată lumea va să râdă, vă să geamă, Tu, pas cu pas, Mă vei caută prin infinit, o veșnicie, și mă vei află doar dupa glas... Mama, Cu carnea ta mă aperi de întreaga lume, fără teama Și nu e vama În care să nu dai, cu sufletul și viața ta, de mine, seama Mama, Adorm și azi, în
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
le sărut iasca de sub umbră miezii-noapte și-o alint cu palma că pe-un scut ce le-ascunde murmurul de șoapte. Neclintirea lor, atât de goi, Le descântă-n aer măreția Și-mi alunga gândul Înapoi Unde-și arde steaua veșnicia” (Sărut copacii) Amintirea merge Înainte ca un nesfârșit asfințit, În urma căruia cerul se Înfioară de mister. Inima tremura de atingerea moale a degetelor, timpul privește Înapoi, căutând o stea sub aripile trecerii, pentru că În sufletul Poetul am gasit icoana Mamei
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
În pace. Iar pe meșterul Cronos l-aș aresta și nu l-aș mai lăsa să tic... ticăie, să nu-mi mai roada timpul, fuiorul anilor, precum viermele lui Dante. Fiindcă, vedeți dumneavoastră, boieri mari : nu moartea mă Înspăimânta ci veșnicia ei... George Filip din Pontul Euxin. Volumul de versuri pe care Poetul l-a promis pentru a șaptezecea să aniversare este În mâna mea. Abia am terminat de citit ultimul vers. Miroase Încă a tus proaspăt. Mă gândeam că poate
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
aceea a și fost înzestrat cu viață, cu rațiune, cu înțelepciune și cu toate bunătățile pe care numai firea dumnezeiască le are, pentru ca fiecare din acestea să trezească în el dorul după Dumnezeu cu care se știe înrudit. Dar, întrucât veșnicia este una din bunătățile cu care e înzestrată firea dumnezeiască, trebuia din capul locului ca să nu fie lipsită de acest dar nici firea omenească, ci să aibă în sine nemurirea, pentru ca această putere înnăscută să-l ajute să cunoască ceea ce
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
nu fie lipsită de acest dar nici firea omenească, ci să aibă în sine nemurirea, pentru ca această putere înnăscută să-l ajute să cunoască ceea ce trece și dincolo de această lume (ὑπερκείμενον) și pentru ca astfel să trăiască cu dorul continuu după veșnicia divină”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvântul catehetic, 5, în PSB 30, p. 294. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
dorința de cunoaștere absolută precipită ajungerea la credință, așa cum relevă episodul În care protagonistul trăiește o experiență similară morții, În care vede chipul lui Hristos. Finalul cărții se concentrează pe sensul dragostei ca singurul termen care ar putea traduce cuvântul “veșnicie”, despre care se vorbește În incipit, dar care apare aici mai mult ca sinonim pentru identitatea divină. Romanul impresionează și prin utilizarea cu rafinament a unor tehnici narative și artificii compoziționale, retrospecția având un rol important, dar mai ales printrun
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
nesângeros. Această jertfire reală a Lui În Sfânta Euharistie nu Înseamnă că El Se răstignește a doua oară, vărsându-Și iar sângele; prezența lui Hristos În Sfânta Liturghie ca jertfă reală se realizează prin faptul că El ÎȘi retrăiește, În veșnicia Sa, ca un prezent continuu, frângerea trupului Și vărsarea sângelui pe cruce pentru noi: „Înfățișarea prezentă a morții lui Hristos ÎȘi are temeiul Într-o retrăire continuă de către Hristos Cel viu Și transfigurat a dispoziției Sale din momentul jertfei pe
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Humanitas, București, 1999, p. 307. footnote>, Sfântul Maxim confirmând și întărind astfel cuvântul Sfântului Pavel, care spune că Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine Însuși. (II Cor., 5, 19). Este interesant de remarcat că, Întruparea Fiului, rânduită din veșnicie, ar fi avut loc independent de căderea lui Adam. Astfel, Taina Întrupării e privită în scrierile patristice și mai ales la Sfântul Maxim Mărturisitorul ca una care dinainte de veacuri a fost cugetată și rânduită, anume a fost rânduită unirea hotarului
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Humanitas, București, 1999, p. 307. footnote>, Sfântul Maxim confirmând și întărind astfel cuvântul Sfântului Pavel, care spune că Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine Însuși. (II Cor., 5, 19). Este interesant de remarcat că, Întruparea Fiului, rânduită din veșnicie, ar fi avut loc independent de căderea lui Adam. Astfel, Taina Întrupării e privită în scrierile patristice și mai ales la Sfântul Maxim Mărturisitorul ca una care dinainte de veacuri a fost cugetată și rânduită, anume a fost rânduită unirea hotarului
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
frumos decât să dai cele mai frumoase conotații cuvântului, să tânjesti după cer șlefuind sufletul pentru întâlnirea supremă? Acum, să lăsăm povestea Manuelei Cerasela să curgă lin, frumos precum sufletul ei, un suflet mereu pregătit să-și ducă menirea în veșnicie, demn, răbdător, resemnat, învăluit în aura protectoare a divinei pronii. M-am întrebat mereu, ce culoare are Lumina? Astăzi mă întreb ce culoare are Poezia? Mâine sau mai devreme, o să găzduiesc în casa sufletului meu, alte și alte întrebări. Rămasă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
latură comportamentală cu mine. Mă declar fericită. În ascensiunea mea către Lumină, pot spune în versuri asa: Lumea este minunată/ Am și mamă am și tată, Dar pe orișiunde sunt/Am pe Tatăl meu cel Sfânt. Sunt cu El din veșnicie,/ Dud și Pace - Armonie,/ Dar acum pe-acest pământ, /Port cu Tatăl legământ./ Tatăl meu mă ocrotește/ Și nimic nu-mi poruncește/ Ci m-ajută să dezleg/ Calea pe care azi merg. Sunt câteva din versurile poeziei: Lumea este minunată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
și cinci de zile. Sunt convinsă că atât cât am scris ăi eu și Doamna Cezarina, a fost atât cât Tatăl a voit dar și ce a voit. Voi lăsa liber să vorbească versurile poeziei: El m-a scris din veșnicie.Scrisă-n cartea vieții mele./ Este cerul plin cu stele/ Scris e și cerul cu îngeri,/ Dar și zidulul marii plângeri./ Scris cu literele-albastre,/Sunt cuvintele măiastre/ Și în roșu foc aprins/ Drumul vieții dinadins./ Fiindcă El nemăsurate/ Viețile le-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
zidulul marii plângeri./ Scris cu literele-albastre,/Sunt cuvintele măiastre/ Și în roșu foc aprins/ Drumul vieții dinadins./ Fiindcă El nemăsurate/ Viețile le-a scris pe toate/Și cu verde Paradis/ Pentru cel mai pașnic vis./ El m-a scris din veșnicie/ Cu a vieții armonie/ Și m-a trimis pe pământ/ Să descopăr cine sunt./ Că sunt om pe jumătate,/ Dar cu Tatăl sunt de toate/Sunt și înger pe pământ,/ Dar și-n ceruri în Cuvânt./ El m-a scris
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
de toate/Sunt și înger pe pământ,/ Dar și-n ceruri în Cuvânt./ El m-a scris, El mă citește/ Și cu inima cinstește/Lutul meu ca legământ/ Făcând Pace pe pământ. Eu sunt aici acum și gust din darul veșniciei care are un parfum minunat. Sunt fericită că exist prin această lume care trece. DOMNUL ARE GRIJĂ DE NOI TOȚI, DOMNUL ESTE CU NOI CU TOȚI. El ne-a dat viață pentru că El este viață. Cât de trist trebuie să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
de acasă pe termen nelimitat! Mă gândesc câtă tristețe a adunat Tatăl nostru de la toți copiii Lui care au pleacat în lume și au uitat de scânteia din pieptul lor, care îi ajută să ducă pașii pe cărările pământului. DUMNEZEU, Tatăl veșniciei, nu ne uită pe niciunul, trist este că această aducere aminte de Părintele nostru, nu o avem toți, deși așa trebuie să fie, pentru că toți suntem veniți aici prin voia Sa. Mă bucur să fiu aici pe pământ, însă mărturisesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
vieții în tulburi și trecătoare preocupări. Demni sânt aceia ce își închină darul vieții Celui Prea Înalt, slujind Lui și semenilor contribuind astfel, călăuziți de Duhul Sfînt, la marea operă de mântuire. Cât de măreață și plină de sens este veșnicia comparativ cu limita unei vieți pământești numărată pe parcursul câtorva ani buni, decenii-trăind mereu cu speranțe; ani parcurși alături de bucurii ori completați de dureri fizice sau de ordin sufletesc. Înțelepții lumii grăiesc vrute și nevrute promițând bunăstare și belșug,uneori aducând încercări și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
uitare? Poate la un loc toate acestea ne umbresc idealul propriei mântuiri peste care tronează eu-l personal, orbitor și nimicitor. Cât mai avem în preajmă ,,luminători” să-i purtăm pe brațele inimii noastre făcând loc mesajului lor aducător de veșnicie. Mărturia acestora ne obligă mereu. „Luminători””la marginea unui veac prăbușit, în disperare, sunt printre noi făcându-și datoria pe care o avem fiecare de fapt. Trebuie să le facem loc aproape de noi încercând să le înțelegem grija cu care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
istorice se poate scrie nu doar evadând în secolii trecuți, ci și ,,rămânând acasă”, în timpul tău, trăit și mărturisit, în prezent -, Maria Toacă scrie Istoria unei secunde, cum ar afirma Adrian Păunescu, secundă căreia îi induce sentimentul de trăinicie, de veșnicie, aievea marelui poet și tribun nepereche, cu obârșii la Bălți (în România Mare), dar și la Bârca (Dolj), născut dintr-o iubire mijită în Transilvania, desăvârșită în Moldova de peste Prut, apoi răsădită în Oltenia bunicului său patern și a tatălui
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și ouăle încondeiate, din alte pavilioane, având, de asemenea, ceva afinități (s.n.) cu cele ale pictorilor populari din sudul Bucovinei.”. Paragraful de încheiere nu este deloc cruțător, dimpotrivă, pune ...cireașa/ bomboana pe colivă: Am căutat, în acest fascinant arbore al veșniciei populare, o crenguță sau măcar o frunzuliță apropiată sufletului meu, un prosop, o trăistuță dintre cele admirate în copilărie, în casa mare a satului natal. N-am găsit nici un capăt de ață, în afară de ecoul melodiei cu <frunză verde>, auzită cu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
toată claritatea Maria Toacă -, a dovedit lumii că, în orice împrejurări, există o alegere, că Dumnezeu întotdeauna îi dă omului șansa de nu se transforma în fiară”. Comemorarea universitarului Grigore Bostan - care ,,a cules comori folclorice, tezaurizându-le în analele veșniciei” - îi prilejuiește autoarei punerea în lumină a uneia dintre calitățile distincte ale acestuia: ,,îi erau nesuferite lauda de sine, grandoarea (n.n. grandomania), înălțarea proprie-i persoane pe piedestalul gloriei efemere”. În circumstanțele suitei de manifestări evocatoare, Gheorghe Jernovei, șef al
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Blaga: ,,Eminescu este marele copac din care toți ne tragem” -, Maria Toacă dă glas unei noi efuziuni lirice: În trecerea sa peste nemărginirea timpului, Mihai Eminescu a poposit o clipă și la Cernăuți, sădind în sufletele noastre acel copac al veșniciei”. De-a dreptul cutremurătoare este povestea pătimirilor suportate în anii copilăriei de Aurora Bujeniță, în exilul siberian: Mama ne cânta, după rugăciunea de seară, De ce nu-mi vii, Mai am un singur dor... și alte poezii de Eminescu. Cânta și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
care ne „măsoară destrămarea” a sunat mult prea devreme pentru omul MIRCEA IONESCU, la „casa amintirii” e liniște. „Ce straniu lucru: vremea!...” ne șoptește o altă voce-a umbrelor (Ion Pillat). Așadar, ne mulțumim cu-acest sincer omagiu. Din „tăcerea veșniciei”, „susură carapacea gândului răzleț”, ne mângâie în literă de carte Mircea Ionescu. Blândă și duioasă fie-i amintirea! Livia Ciupercă membru U.Z.P.R. Trudnicia vânătorii Se bate subtilă monedă privind plăcerea vânătorii, dar - să-mi fie cu iertare - plăcere
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
două ,,toți ne-mpărțim viața între /Vechiul Testament, Noul Testament /și vârsta Bisericii până la Parusie / Tatăl, Fiul și Sfântul Duh”. Concluzia este că între cele două posibilități, (Semnul Isar zodiacal ocult vs. Parusia) ceea ce va veni va fi oricum ,,urmat de-o veșnicie” (53). Între aceste două variante unice, Theodor Damian ne-o propune, cu o deosebită sensibilitate, pe cea de a treia inspirată și ca muzicalitate din folclorul românesc, balada Miorița. Iisus Christos cel divin și fiul omului se întristează și suferă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]