170 matches
-
l sol./ pl.) (t.p. 7 z.). Mai nou se recomandă:Benomil 50 WP -0,050,1%(0,5 l soluție pe plantă) sau Topsin Al 70 PU -0,05-0,1%(0,5 l soluție pe plantă) 8.4.12. Veștejirea verticiliană a cucurbitaceelor (verticiloza) Verticillium dahliae Boala a fost descrisă în 1918 în Olanda și din 1969 și în România în culturile din spațiile protejate. Simptome. În prima parte a evoluției sale, această boală prezintă simptome asemănătoare fuzariozei, produce o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de Elena Bucur (1957). Pagubele cantitative și calitative înregistrate, se cifrează la procente însemnate din recolte, putând ajunge uneori la 50-100 %. Simptome. Încă din primele faze de vegetație, pe primele frunzulițe apare o decolorare sau brunificare a acestora, urmată de veștejirea plantulelor și căderea lor. Pe frunzele plantelor infectate, apar pete mari neregulate, galbene, în dreptul cărora nervurile sunt brunificate și apoi înnegrite. Țesuturile din dreptul petelor devin pergamentoase, subțiate și se usucă (fig. 120). Uneori, din cauza zonelor afectate, frunza în urma creșterii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
umede și cu soluri acide. Cercul de plante gazdă al acestei ciuperci cuprinde foarte multe specii de crucifere cultivate și spontane. Simptome. Boala poate fi întâlnită în toate fazele de vegetație ale plantelor, fiind ușor de semnalat datorită simptomelor aeriene veștejiri sau îngălbeniri, cât mai ales a simptomelor prezente pe rădăcini. Acestea suferă îngroșări care pot fi de 15-30 ori mai mari ca diametrul rădăcinii. Rădăcina hipertrofiată (mărită) prezintă ștrangulări așa încât, denumirea de "hernie" este foarte corectă (fig. 122). Atacul poate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ce rețin apa, ciuperca produce la suprafață, un miceliu pâslos alb-cenușiu care, la maturitate capătă culoarea brună și se observă greu. Atacul pe părțile subterane ale plantelor este greu de văzut și poate fi sesizat doar după simptomele exterioare de veștejire și îngălbenire a frunzișului. Pe țesuturile putrezite și apoi uscate, ciuperca formează cruste de scleroți prin care se va asigura transmiterea în anii următori. Transmitere răspândire. Ciuperca trăiește în sol pe resturile vegetale, rămânând de la un an la altul sub
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1943 de Tr. Săvulescu și col. Simptome. Boala se instalează numai pe rădăcini, bulbii sau frunzele ce au fost rănite în timpul lucrărilor de întreținere, sau au fost atacate de dăunători. Atacul în câmp se depistează greu, deoarece apare doar o veștejire și o ușoară îngălbenire a vârfului frunzelor. În bulbii bolnavi se observă o înmuiere a foilor de la bază și uneori în condiții de umiditate se formează și un puf alb. Pe vreme secetoasă, solzii externi crapă și cad. Rădăcinile afectate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dar de formă eliptică, alungite. În cazul unei evoluții rapide a bolii, lanurile iau aspectul de arsuri, care pot fi confundate cu uscările produse de îngheț sau de tratamente cu substanțe în concentrații mari. La plantele semincere, se observă o veștejire a tulpinilor însoțită de o descompunere negricioasă a rădăcinilor. Pe rădăcini, atacul are loc numai dacă acestea prezintă răni. Zonele atacate devin negre, tari și ușor cufundate. Transmitere-răspândire. Ciuperca produce infecții numai dacă temperatura este peste 12șC cu optim de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de sporii ce rămân în fructificațiile ciupercii din resturile vegetale. Prevenire și combatere. Rotația culturii de minim trei ani, recoltarea de sămânță sănătoasă, îngrășarea echilibrată ca și tratamentele preventive executate pentru mană, feresc cultura de atacul ciupercii. 8.8.5. Veștejirea fuzariană a spanacului Fusarium oxysporum f.sp. spinaciae Boala a fost descrisă încă din 1919 în S.U.A., însă acum se semnalează în toate țările cultivatoare ca producând pagube în special în culturile semincere. Simptome. Plantele atacate manifestă o îngălbenire progresivă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
8.10.8. Ofilirea ciupercilor cultivateFusarium agaricorum, F. oxysporum și F. martii E. Docea și col., au depistat fusarii în 1961, în ciupercăriile din București. Simptome. Încă din fața de butoni a ciupercilor, patogenul dezvoltă un miceliu foarte fin, care produce veștejirea corpilor fructiferi, urmată de zbârcire și mumifiere. Transmitere-răspândire. Ciupercile patogene sunt aduse în cultură odată cu substratul insuficient dezinfectat. Transmiterea patogenului, a sporilor, se face prin intermediul nematozilor, insectelor, curenților de aer sau apa de ploaie. Prevenire și combatere. Măsurile prevăzute pentru
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Prevenire și combatere. Se recomandă stropiri cu insecticide organofosforice, plantare de butași sănătoși și dezinfectarea instrumentarului. În vederea limitării atacului de viroze, în plantații se recomandă supravegherea atentă și la semnalarea simptomelor, scoaterea și arderea materialului virozat. Bacterioze 11.1.5. Veștejirea bacteriană a garoafelor Pseudomonas caryophylli Boala este prezentă în numeroase țări din Europa și deși pe teritoriul României nu a fost semnalată o prezentăm deoarece simptomele se aseamănă foarte mult cu cele produse de fusarioză Simptome. Plantele bolnave prezintă frunze
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a vaselor conducătoare, iar rădăcinile putrezesc. La plantele mature se observă și o crăpare a tulpinii însoțită de prezența unui mucilagiu (fig. 194). Transmitere-răspândire. Bacteria invadează vasele din tulpini, formează pungi de mucilagiu ce duc la crăparea tulpinii și ulterior veștejirea și uscarea frunzelor. Transmiterea bacteriei se realizează prin butași și prin resturile infectate rămase în sol. Prevenire și combatere. Se recomandă folosirea butașilor sănătoși care, înainte de a se pune la înrădăcinat, se țin 10 minute în soluție de permanganat de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau fungicide sistemice: Benomyl 50 WP-0,06 %; Topsin M 70 WP-0,1 % etc. 11.1.10. Fuzariozele plantelor floricole Fusarium oxysporum Simptome. Indiferent de forma specializată a ciupercii, boala se manifestă prin decolorarea frunzelor din vârful plantelor și o ușoară veștejire a lor. Odată cu avansarea bolii, se observă îngălbenirea totală a frunzelor, veștejirea și apoi uscarea plantelor. La soiurile tolerante (soiuri rezistente nu există) se observă îngălbenirea parțială a frunzelor și o încetinire a creșterii. În secțiunile practicate în tulpinile plantelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
etc. 11.1.10. Fuzariozele plantelor floricole Fusarium oxysporum Simptome. Indiferent de forma specializată a ciupercii, boala se manifestă prin decolorarea frunzelor din vârful plantelor și o ușoară veștejire a lor. Odată cu avansarea bolii, se observă îngălbenirea totală a frunzelor, veștejirea și apoi uscarea plantelor. La soiurile tolerante (soiuri rezistente nu există) se observă îngălbenirea parțială a frunzelor și o încetinire a creșterii. În secțiunile practicate în tulpinile plantelor bolnave, se observă o brunificare a vaselor conducătoare. În condiții de umiditate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
manieră încât să descurajeze controversa. Theodor Codreanu și-a construit un stil hermeneutic ușor de recunoscut ca atare, numai al său, definit prin angajament moral (patos reținut, tensiune a ideilor) și intelectual (informație pe cât posibil exhaustivă, siguranța judecăților de valoare, veștejirea clișeelor culturale). Spiritului combativ îi corespunde, cumulativ, o viziune totalizantă, discursul nefiind lipsit de inflexiuni justițiare. Drama lui Grigore Vieru, aceea a înstrăinării, a rătăcirii drumului spre Ithaca este drama întregii Basarabii, iar pe acest plan Theodor Codreanu adoptă adesea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de dedesubtul ei". Spre deosebire de mulți Desperado, nu porți mască atunci când scrii poezie. Ești dezarmant de deschisă și firescul nemodificat de convenții poetice devine o artă. Emoția ta esențială nu e teama, ci nevoia de supraviețuire. Cu forța ironiei scrii despre veștejirea feminității. Ai putea spune că ești feministă? Mie mi se pare că nu ești deloc, dar aștept declarația ta. RF. Din copilărie sunt feministă, în sensul că am fost convinsă că femeile sunt egale cu bărbații, că trebuie să aibă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Dumnezeu. Situând-o astfel în spiritul ierarhic al doctrinei creștine, înțelegem mult mai limpede vorba lui Dante că „Arta e nepoata lui Dumnezeu”. Dar această nepoată nu s-a putut naște în raiul frumuseții celei dintîi, ci din mizeria și veștejirea căderii, ca floarea de nufăr din adâncul mlaștinii. Și precum nufărul înflorește nămolul adâncului în candoarea corolei, ridicată cu un deget mai sus de mlaștină, spre soare, arta sorbindu-și puterea din mizeria firii omenești, se ridică mai presus de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu bastonul în cap și apoi lumea ce a alergat l-a dezarmat. Brătianu s-a ales cu contuziuni ușoare la cap și la obraz. A doua zi la Cameră a fost semnată și votată cu aclamațiuni o moțiune de veștejire a atentatului, moțiunea erea semnată și de P. Carp și T. Maiorescu. La Senat, cel dintâi care a luat cuvântul spre a dezaproba atentatul a fost generalul I.Em. Florescu. Aceste protestări ereau impuse de împrejurări, fiindcă ziarele liberale, în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fost la Suceava, grija domnitorilor pentru ținuturile bucovinene era una foarte mare, dar când acestea s-au mutat la Iași, în zilele voievodului Ieremia Movilă (1595 - 1606), interesul pentru această zonă a scăzut. La aceasta s-a adăugat și o veștejire economică datorită faptului că importantul drum care lega Apusul cu Răsăritul trecea inițial prin Suceava, iar acum, începu să ocolească vechea capitală a Moldovei, îndreptându-se direct spre Iași. De asemenea, Bucovina pierdea și din moștenirea culturală în urma necontenitelor
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și altădată colții mușcători ai unui naționalism șovin incompatibil cu aspirațiile poporului român și, în aceeași măsură, incompatibil cu principiile declarate ale Partidului Comunist Român. în cadrul acestor emisiuni radiodifuzate, domnul Eugen Barbu a deschis și o campanie de așa-zisă veștejire a prestigiului unor organizații străine și internaționale bine cunoscute. De pildă, vineri, 22 aprilie a.c., domnul Eugen Barbu s-a oprit la Amnesty International și mai cu seamă la Federația Internațională a PEN Club-urilor. În ceea ce mă privește, m-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
evitându-se prelevarea de țesut nevascular în exces. b) După scoatere, conurile trebuie: prelucrate în maxim 24 de ore (v. paragraful 3) sau păstrate timp de maxim două săptămâni, la o temperatură de -20° C. ... 2. Examinarea vizuală a simptomelor veștejirii bacteriene. După scoaterea conurilor, se secționează fiecare tubercul și se caută prezența simptomelor de putregai inelar. Se storc tuberculi și se urmărește dacă din țesutul vascular exudează țesuturi macerate. Simptomele timpurii se prezintă sub forma unui aspect ușor sticlos sau
ANEXE din 5 februarie 2003 la Ordinul nr. 89/2003 *), privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]
-
evitându-se prelevarea de țesut nevascular în exces. b) După scoatere, conurile trebuie: prelucrate în maxim 24 de ore (v. paragraful 3) sau păstrate timp de maxim două săptămâni, la o temperatură de -20° C. ... 2. Examinarea vizuală a simptomelor veștejirii bacteriene. După scoaterea conurilor, se secționează fiecare tubercul și se caută prezența simptomelor de putregai inelar. Se storc tuberculi și se urmărește dacă din țesutul vascular exudează țesuturi macerate. Simptomele timpurii se prezintă sub forma unui aspect ușor sticlos sau
ORDIN nr. 89 din 5 februarie 2003 privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantina dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
de analiză. Anexa II PROTOCOLUL DE TESTARE pentru diagnoza, detecția și identificarea bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. SCOPUL PROTOCOLULUI DE TESTARE Protocolul prezentat descrie diversele proceduri implicate în: (i) diagnoza putregaiului brun al tuberculilor de cartof și a veștejirii bacteriene la plantele de cartof, tomate, precum și la alte câteva plante-gazdă; (îi) detecția bacteriei Ralstonia solanacearum în probele de tuberculi de cartof, plante de cartof, tomate și în alte plante-gazdă, în apă sau în sol; (iii) identificarea bacteriei Ralstonia solanacearum
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]
-
fiind necontaminată cu Ralstonia solanacearum. Prezența confirmată menționată la art. 8 alin. (1) din ordin implică izolarea și identificarea unei culturi pure de Ralstonia solanacearum cu confirmarea patogenității. Secțiunea I Aplicarea protocolului de testare 1. Procedura de detecție pentru diagnoza veștejirii bacteriene (Ralstonia solanacearum) la tuberculi de cartof, plante de cartof, plante de tomate sau alte plante-gazdă care prezintă simptome de veștejire bacteriană Protocolul de testare este destinat tuberculilor de cartof și plantelor cu simptome tipice sau suspecte de veștejire bacteriană
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]
-
pure de Ralstonia solanacearum cu confirmarea patogenității. Secțiunea I Aplicarea protocolului de testare 1. Procedura de detecție pentru diagnoza veștejirii bacteriene (Ralstonia solanacearum) la tuberculi de cartof, plante de cartof, plante de tomate sau alte plante-gazdă care prezintă simptome de veștejire bacteriană Protocolul de testare este destinat tuberculilor de cartof și plantelor cu simptome tipice sau suspecte de veștejire bacteriană. Presupune un test de detecție rapidă, izolarea agentului patogen din țesutul vascular infectat pe un mediu (selectiv) și, în cazul unui
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]
-
diagnoza veștejirii bacteriene (Ralstonia solanacearum) la tuberculi de cartof, plante de cartof, plante de tomate sau alte plante-gazdă care prezintă simptome de veștejire bacteriană Protocolul de testare este destinat tuberculilor de cartof și plantelor cu simptome tipice sau suspecte de veștejire bacteriană. Presupune un test de detecție rapidă, izolarea agentului patogen din țesutul vascular infectat pe un mediu (selectiv) și, în cazul unui rezultat pozitiv, identificarea culturii ca fiind Ralstonia solanacearum. Prezentarea diagramei *1) Descrierea simptomelor este prevăzută la secțiunea II
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]
-
tomate sau la alte plante-gazdă cu simptome de vestejire bacteriană 1. Simptome (vezi website http://forum.europa.eu.int/ Public/irc/sanco/Home/main) 1.1. Simptome la cartof Pe plante. Stadiul incipient al infecției în câmp este reprezentat de veștejirea frunzelor înspre vârful plantei în timpul temperaturilor diurne ridicate și de revenirea la aspect normal în timpul nopții. În cursul primelor stadii de veștejire, frunzele rămân verzi, dar mai târziu apare o îngălbenire și o necroză brună. De asemenea, apare epinastia. Veștejirea
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]