193 matches
-
abate, Stelele se scurg în galben, unduind sclipiri te-alină, Zugrăvind un proaspăt farmec prin sculpturi de astre date. Unduiești argint în drumuri, vântul nopții-i rece, Doamnă, Stropi de apă-n rouă-ngheață brumărind în luciul verde, Plec petale veștejite, soarta lor e-n semn de toamnă, Scursă-n sălcii plângătoare, ruga-ți galbenă se pierde. Anii trec, se duc din cale, părul său vâlvoi pe creștet, Plini se numără prin nuferi, toamna ta, aniversară, Mișcă-n aer fructe coapte
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
Toți cei ce-și vor prăși poteca de iarba arsă și de pir. Ce de ciulini, și ce vigoare! rosti un galben trandafir. -Suntem din ce în ce mai mulți și vița, noi ne-am primenit Cu o mlădiță de scaiete...că era neamul veștejit... Acum suntem pe culmi înalte și câmpul, noi împărățim Scaieți, ciulini și alte ace, cu mare poftă ne-nmulțim... Referință Bibliografică: Ciulini - după fotografia Ciulinica - Sanda Nicucie / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie
SANDA NICUCIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341279_a_342608]
-
codrul și cerul când umblai hai-hui în noapte dând în stele cu arcerul, îngânând vorbele-n șoapte? când vorbeai cu stelele și intrai în hore mari și jucai cu ielele, în cântec de lăutari? codrul desfrunzit te cheamă, cade frunza veștejită, el ți-a fost tată și mamă în povestea ta vrăjită. luni, 17 septembrie 2012 Referință Bibliografică: unde ești copilărie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 629, Anul II, 20 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
UNDE EŞTI COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343835_a_345164]
-
scuture veșmântul. Numărând petale-n tihnă, Soarele la asfințit Se revarsă blând în zare, Șoptind toamnei: Bun venit! Seara îmbrăcată-n frunze Și-ntr-o haină bleomarină A atins creștet de munte Și izvorul ce suspină. Vântul bate-ncetișor Peste câmpul veștejit... Știu că vii și simt că zbor... Eu trăiesc un răsărit! Cluj Napoca 9 octombrie 2015 Dorință sacră Vreau să am pe față zâmbetul iubirii Să pot spune lumii tainele Jertfirii Să am torța vie ce să lumineze Și nicio clipită
IUBIREA CA UN CANTEC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344129_a_345458]
-
așa cum îl văzusem prin telescop. Iată și stânca, cea care îmi păruse mai luminată atunci când am plecat de la Observator! Părea o stâncă oarecare, căci mai fiecare colț era luminat un pic, doar că bradul de deasupra ei părea mult prea veștejit... Începusem să-mi pierd din entuziasm. Unde erau semnele pârjolului pe care ar fi trebuit să-l descopăr? Unde era cenușa, focul, craterul? Nici măcar nu mirosea a fum prin apropiere. - Și totuși, trebuia să fie ceva! Am văzut clar o
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]
-
sau mai pleacă înc-un tren. Pe unii-i plângi, alții te plâng pe tine, cu unii râzi, cu alții-mparți rutine. E-un echilibru fără doar și poate între-ncleștări și umbre deznodate, între tăceri și strigăte-ascuțite, între-nfloriri și vise veștejite. Cam ca-ntr-o gară, fluturăm batiste de gânduri ce-s când vesele, când triste... Referință Bibliografică: Gând reflexiv / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2276, Anul VII, 25 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aura Popa
GÂND REFLEXIV de AURA POPA în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380574_a_381903]
-
dragoste. „iubiți-vă,/ iubiți-vă, / mângâind depărtările dintre voi...” spune poetul care este conștient de trecerea nemiloasă a timpului: “Timpul vă e măsurat în vise,/ Speranțe,/ bucurii, / Iubire,/ Timpul vostru bate /în ritmul unui cântec de Toamnă/deschizâdu-vă ferestrele sufletului veștejit...” Poetul este cel care dă glas ( cu riscul de a se pierde pe sine) furtunilor ce te bântuie, pustiului ce te cutreieră în nopțile lungi de așteptare, de spaime și întrebări și un dor nestins de pereche. „ne pierdem în
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
chiar un motiv ca s-o termine cu viața; erau încă femei prin sat mult mai bătrâne decât ea și tot umblă ca fetele mari... Ileana lui Vasile, Parascheva de peste drum, Tanța lui Ghiță, Maricica lui Ilie...tot un leat ! Veștejite și uscate, cu picioarele strâmbe, unele fără dinți, altele aduse din spate... Ptiuuu! Își făcu semnul crucii, scuipă în sân și deschise ușa chilerului . Aici era locușorul ei, refugiul în ceasul greu al încercărilor, aici își petrecea puținul răgaz ori
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
zvonurilor, oferă iluzia glasului iubit: Prin vântul iute / Aud un glas” Prin nopți tăcute”) Este, de asemenea, înșelător: ” Ascultă cum vântu-nșală și cum undele îl mint...” (”Memento mori”) Într-o toamnă tristă vântul înseamnă pentru poet și moartea: Vântu-o foaie veștejită / Mi-a adus mișcând fereastra/ Este moartea ce-mi trimite/ Fără plic scrisoare-aceasta”. (”Foaia veștedă”) În poezia ”O, mamă...” vântul sporește dezolarea: Deasupra criptei negre, a sfântului mormânt/ Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt” Vântul este delirul
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
la tine că ți-e frig E iarnă grea în toiul primăverii Și de atâta iarnă-n ceruri strig: Deschideți porți, lumina să învie Că vine mama și-a orbit subit! De-atâta întuneric...Cine-i scrie Pomelnicul uitat și veștejit? Și urlă câinii-a moarte și mă doare Că nu pot să-nțeleg de ce mai sunt, Când altă zi începe?... Și răsare Un soare peste-al mamei drag mormânt... Referință Bibliografică: Mama a plecat la cer / Violetta Petre : Confluențe Literare
MAMA A PLECAT LA CER de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345907_a_347236]
-
fi deținătorii căii unice? Exemplu asfaltării străzilor din satul maramureșean în care autorul și-a stabilit gospodăria după șapte ani de superbă aclimatizare spune multe. Ceea ce pentru el e un dezastru, pare a fi o binecuvântare pentru toți ceilalți. Expresia veștejită „neted ca-n palmă” e înlocuită cu entuziasm de „neted ca safaltul”. „Copiii nu vor mai putea să se joace pe stradă”, argumentează William. „Nu-i nimic, se vor juca în altă parte”, îi răspund vecinii. „E drept, dar atunci
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
de literatură care nu îl interesează, îl lasă deoparte, neidentificat. Criticii complexați sunt adunătorii obsedați de obiecții, împiedicați în definirea corectă a sensului de a evalua lucrarea și nicidecum autorul. Sunt pierduții în expresii fără sens, neajutorații cu diplome, pseudointelectualii veștejiți, mărginiți și răi: Numai un prost poate să critice, să condamne și să se plângă - și majoriatea proștilor o fac(Dale Carnegie). Sunt cei care caută nume pe care să le împroaște cu noroi, cu cuvinte căutate în dicționare însă
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
transmit colegii lor, experți în alte subteme. La final grupele prezintă rezultatele întregii clase.Cadrul didactic pune întrebări, poate aplica o fișă de evaluare. Model de subtemă-Fișa „expert “cu conținut pentru grupa 1. Se dă textul: „Bate vântul, frunza cade Veștejită de pe ram, Norii se întind pe ceruri, Ploaia-ncet lovește-n geam." a) Semnele caracteristice anotimpului de toamnă prezente în strofa. b) Imagini vizuale /auditive c) Cuvinte cu sens asemănător : ram, cer, geam, veștejită d) Explicarea unei sintagme : „norii se
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
martie 1880] ["APARȚINE TRADIȚIUNILOR... "] Aparține tradițiunilor partidului de la putere de-a întuneca adevărul, de-a-și atribui lauri nemeritați și de-a respinge solidaritatea faptelor acelora cari-l privesc numai pe el. Radicalii noștri, deși îmbrăcați pururea în haina compromisă pe veștejitele lor trupuri de "naționali", se preocupă înainte de toate de triumful intereselor partidului. Poftele lor nesățioase trebuiesc înainte de toate satisfăcute. Daca va mai prisosi vreo firimitură și pentru biata țară, cu atât mai bine; daca nu, "après moi le deluge". Amintim
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
martie 1880] ["APARȚINE TRADIȚIUNILOR... "] Aparține tradițiunilor partidului de la putere de-a întuneca adevărul, de-a-și atribui lauri nemeritați și de-a respinge solidaritatea faptelor acelora cari-l privesc numai pe el. Radicalii noștri, deși îmbrăcați pururea în haina compromisă pe veștejitele lor trupuri de "naționali", se preocupă înainte de toate de triumful intereselor partidului. Poftele lor nesățioase trebuiesc înainte de toate satisfăcute. Daca va mai prisosi vreo firimitură și pentru biata țară, cu atât mai bine; daca nu, "après moi le deluge". Amintim
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atribuie însușiri deosebite obiectelor pentru a-și exprima sentimentele, iar elevii învață intuitiv valoarea artistică a epitetelor. Fără a defini epitetul, elevii remarcă însușirile deosebite exprimate prin adjective sau adverbe: Ce te legeni... de M. Eminescu: „Și mă lasă pustiit, Veștejit și amorțit...” Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu: „Și, prin crângul adormit...” „Stol bălai...”, „nor sihastru...”, „cerul albastru...” Acceleratul de George Topîrceanu: „Peste fagi cu vârfuri sure A căzut amurgul rece Înserarea mută trece...” „Păsările ciufulite, Alarmate Și-ngrozite...” Epitetele
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
în 1908 era căpitan), D. a fost, în lumea literelor, un diletant perseverent și cu veleități. A colaborat cu versuri la „Oltul”, „Războiul”, „Amicul familiei”, „Recreațiuni literare”, „Curierul Olteniei”, „Independentul”, adunându-le apoi în volumele Flori singuratice (1887) și Flori veștejite (1908). Sentimentale și romanțioase sau fals meditative, în spiritul liricii minore de la sfârșitul secolului al XIX-lea, poeziile mimează, uneori până la pastișă, atitudini lirice pașoptiste (Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu) sau eminesciene. Legendele lui Bolintineanu sunt și modelul poemelor dramatice închinate
DRAGHICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286849_a_288178]
-
române (cu date foarte sumare), este însoțit de o selecție de texte din proza și poezia românească. SCRIERI: Flori singuratice, București, 1887; Tratat de literatură, București, 1887; Bătălia de la Călugăreni, București 1892; Moartea lui Mihai Vodă Viteazul, București, 1908; Flori veștejite, București, 1908. Traduceri: Corneille, Cidul, București, 1883; Lamartine, Hugo, [Versuri], în Flori veștejite, București, 1908. Repere bibliografice: Sasu, Retorica, 173-180; Dicț. lit. 1900, 303. L.V.
DRAGHICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286849_a_288178]
-
proza și poezia românească. SCRIERI: Flori singuratice, București, 1887; Tratat de literatură, București, 1887; Bătălia de la Călugăreni, București 1892; Moartea lui Mihai Vodă Viteazul, București, 1908; Flori veștejite, București, 1908. Traduceri: Corneille, Cidul, București, 1883; Lamartine, Hugo, [Versuri], în Flori veștejite, București, 1908. Repere bibliografice: Sasu, Retorica, 173-180; Dicț. lit. 1900, 303. L.V.
DRAGHICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286849_a_288178]
-
mîni) O, daca n-ar fi reamintirea, daca n-ar fi, atunci aș visa mai puțin în felul acesta și n-aș fi nemica alta decât aceea ce sunt; și totuși e o plăcere deosebită de a privi la laurul veștejit și, după atâtea vijelii de aplaude de mult uitate, a întreba pe martorul uscat însă unic daca mai merit a-l purta. (ia cununa din perete) Din ce în ce mai gol, din ce în ce mai uscat; te rog mai ține încă puțin, prea puțin, căci în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rom. exil, 163-182, passim; Dicț. analitic, III, 193-194, 346-350; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 169-175; Manolescu, Enciclopedia, 480-483; Ion Bogdan Lefter, Prima carte/ prima întoarcere din exil, OC, 2003, 185; Ovidiu Șimonca, Strania revanșă a celui care nu așteaptă laurii noștri veștejiți, OC, 2003, 185. E.M., M.I.
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
ieri Simțire minunată, Dar ca-n aceste zile mari Ea n-a fost niciodată. Când roșul steag desfășurat La lupte aspre cheamă, O știm, alăturea de noi: Un luptător de seamă. Cine-a spus că toamna-i tristă Cadă frunza veștejită, Bată ploi și vânt, Cine-a spus că toamna-i tristă Nu-i om de cuvânt. Cât ar fi de toamnă, Iarna cât de grea, Vesel sunt de când e omul Om, în țara mea! Ședințarul Din ședință în ședință (Socialism
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fantasmelor. A debutat ca poet, în „Jurnalul” (1895), cu versuri simboliste (Cântec de toamnă) aflate sub zodia citadinismului și a evadării. Aglomerarea citadină îl neurastenizează pe poet, care vede, „prin ceață”, „copaci goi” luminați de felinare anemice. Câte o fată veștejită cântă la clavir, iar poetul o admiră cum stă așezată pe o bancă într-un parc. Percepe lumea impresionist, culorile sunt impure, amestecate, de regulă luate de pe marginea paletei. El era, la 1895-1900, un prebacovian, în strofele publicate de „Jurnalul
BOTEZ-GORDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285834_a_287163]
-
și rupeau legămîntul cel veșnic! 6. De aceea mănîncă blestemul țara, și suferă locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sunt prăpădiți locuitorii țării, și nu mai rămîne decît un mic număr din ei. 7. Mustul stă trist, via este veștejită; toți cei ce erau cu inima veselă, suspină. 8. A încetat desfătarea timpanelor, s-a sfîrșit veselia gălăgioasă, s-a dus bucuria arfei. 9. Nu se mai cîntă cînd se bea vin și băuturile tari li se par amare celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
cea mare și atunci se vor întoarce cei surghiuniți din țara Asiriei și fugarii din țara Egiptului. Ei se vor închina înaintea Domnului, pe muntele cel sfînt, Ierusalim. $28 1. Vai de cununa îngîmfată a bețivilor lui Efraim, de floarea veștejită, care este strălucirea podoabei sale, pe culmea văii mănoase a celor ce se îmbată! 2. Iată că vine de la Domnul, un om tare și puternic ca o furtună de piatră, ca o vijelie nimicitoare, ca o rupere de nori cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]