243 matches
-
M-am trezit în sihăstrie, înconjurat de confrații mei. Mă priveau ca pe un ucigaș, iar abatele îmi vorbea cu asprime. M-am ridicat pe coate și am întrebat de băiat. Mi-au spus că murise. Și câinele murise, iar vechilul cerea satisfacție. Acu’... trebuie să știți că biserica mănăstirii o construise chiar stăpânul de la villa, în afară de asta, abatele venea dintr-o familie de rang, chiar familia unui senator. De altfel, și mulți alții dintre acei călugări proveneau din familii înstărite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
zis. Un surâs amar apăru pe chipul lui Metronius: — Te-au dat afară, așa e? Lăsând din nou privirea în jos, Divicone răspunse: — Nu chiar: abatele mi-a poruncit să mă duc a doua zi să-i ofer scuzele mele vechilului și să-l implor să mă ierte. Dar eu... Ridică iarăși capul și-i privi pe cei doi ofițeri cu o expresie exaltată. Eu, atunci... am fugit chiar în noaptea aceea. A început astfel pentru mine o perioadă cumplită, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
el mi-a spus despre visul său, care, de fapt, a fost întotdeauna visul bagauzilor: pământul să fie al celui care îl muncește, omul să nu mai aibă putere asupra altui om, să nu mai fie taxe, nici perceptori, nici vechili cu câini feroce. Ah! Omul ăla știe să vorbească, știți? Și are o lumină în ochi! O lumină care... în sfârșit, ca s-o scurtez, am devenit tovarăși, ba chiar prieteni. A doua zi, m-a dus la peșterile unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cu toții, nu insă și Divicone, care, trecând peste aluzia la responsabilitățile pe care le avusese el, continua cu fervoare: — Nu, ascultați: de obicei, gărzile care se aventurau în pădure ori gărzile proprietarilor se alegeau cu câte o ciomăgeală. Sigur că vechilul acela - cel cu câinele, vreau să zic, n-a scăpat așa ușor, însă, prin uciderea lui, Eudoxiu a făcut doar un act de dreptate. „Pentru că nu și-a adus aminte să facă milă și a prigonit pe cel sărman, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
principală - concepția ei de viață, moștenită de la părinți, o face și mai bătrână. Cât despre coana Anica, mătușa prin alianță, prin mezalianță, cum zice Adela, ea nu există, sau există preistoric. Trecută mult de șaizeci de ani. Fiică a unui vechil, ajuns proprietar mare. Măritată acum o jumătate de secol cu un frate al doamnei M..., iubitor de arginți. Văduvă din timpuri imemorabile. Păstrează, indelebilă, marca familiei de origine. La masă, își ajută furculița cu mâna stângă. (Adela își mușcă buzele
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
răspunse râzând Tudorița. Și așezându-se alăturea, pe divan, deodată își schimbă glasul și începu să-i spuie o taină mare. Vartolomei, tatăl lui Ștefan, era un vântură-țară și a colindat multe târguri și sate, ba ca notar, ba ca vechil, până ce, la urmă căzând tot mai tare în patima beției, a ajuns să nu-l mai primească nimeni; și s-a întors iar în târg aici... Cu un singur băiat a rămas, cu Ștefan, și pe acesta l-a bătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a apucat-o de gușă ș-a lovit-o încetinel cu palma peste obraji... Când s-a arătat prin odăile de dindos, Cristina, fata pândarului, cu fusta ei înfoiată și cu ciuboțele galbene, a băgat-o numaidecât în samă Alexa, vechilul cel bărbos al lui Canta. Și dintrodată a părut a o vedea pentru întăia oară și cucoana Aglaie. Ș-a făcut un fel de sfat furtunos între cucoană și boier, după care s-a înfățișat Alexa Grecu ș-a cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aștepta pe oameni să vină să se Împrumute de câte un sac de bucate, căci avea destule În hambare din recolta veche. A așteptat degeaba să pice vreun Înfometat de făină sau mălai ca să pună deștul pe Învoieli la muncă. Vechilul Îi adusese la cunoștință cum că, În loc de pâine și mămăligă, oamenii foloseau pește uscat. Înghițeau pește proaspăt și-l Însoțeau cu pește uscat. Boierul n-a avut ce face: a adus de pe alte moșii țigani și i-a așezat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care mi-am amintit și eu. La „Carte de judecată” dată de Divan, în care se spune: „S-au giudecat de-o parte breasla armenească de aice din Iași cu svințiia sa părintele Nicodim egumenul mănăstirii Golia, cari au ieșit vechil (apărător) din partea egumenului de la mănăstire Bărboiu pentru un loc de casă de pe Ulița Podului Vechiu, ce-l stăpînesc armenii”. Am povestit și călugărului gândurile ce mă frământă, iar el îmi atrage atenția asupra faptului că egumenul Bărboiului, deși nu deține
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Muzeul?! Mè strèduiesc sè fiu atent la cuvintele ei, dar acestea, neascultètoare, i se evaporè de pe buze că într-un abur cețos ce mè învèluie cu fiorii dulci ai unei promisiuni deșarte, Grigorescu, culorile blânde de varè calmè, portretul unui vechil, nu-i rețin numele, controversă din jurul acestui tablou, eforturile pe care Muzeul le-a fècut că sè-l achiziționeze, Matei e departe, urmèrind-o vrèjit, felul în care alunecè în el însuși, conștient de riscul la care se supune, tulburându-l profund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
fie angajată ca sclavă pe domeniul moșierului fioros din conacul de la marginea pădurii. Noua sclavă cu zulufi blonzi, atât de nefirești pentru emisfera respectivă, reușea în cele din urmă să evadeze, după ce acceptase să fie violată de trei ori de vechilul cu favoriți imenși al moșiei - însă doar din pure rațiuni comerciale. Fără să-și dea seama, evadase în coloana sonoră de la Clona, unde vocea ei aurie, cu influențe șiite, asigura succesul de casă al serialului aproape infinit. Ulterior, a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
că mănăstirile noastre se aflau sub stăpânirea deplină a egumenilor și suita lor trimiși de la mănăstirile locurilor sfinte cărora le erau închinate. Ca atare, aceștia se comportau ca și cum s-ar fi aflat pe propriile lor moșii. ― De fapt, erau niște vechili cărora trebuia să le dea ascultare călugării, țiganii robi, poslușnicii, precum și țăranii din satele ce se găseau pe moșiile mănăstirești. ― Fiindcă veni vorba de poslușnici, părinte, mi-am adus aminte de o poruncă a lui Grigore Ioan Calimah voievod din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Eu cred că ar fi bine s-o și faci, nu numai să încerci. ― Să-l luăm martor pe Alexandru Ioan Mavrocordat voievod, domn al Țării Moldovei, care la 7 decembrie 1786 scrie în hrisovul său că Ilinca păharniceasa cu vechilul ei Costandin, “prin jalobă au cerut giudecată cu... arhimandritul Dorothei... egumenul și epitropul a mănăstirilor Sinaii pentru biserica Sfântul Lazăr de lângă vama gospod (domnească)”. ― Și ce cerea ea prin “jalobă”? ― Ea voia ca biserica Sfântul Lazăr să fie nu numai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și s-au aflat protocălit (semnat) de răpăosatul Radul Racoviță vel logofăt, părintele dum(isale) păh(ărnicesei) Ilincăi, scriind... că locul bisericii Sfântului Lazăr este din locul domnesc al vămii... Pentru aceea... domniia me împreună cu... veliții boieri... dăm rămas pe vechilul... păh(ărnicesei)... și hotărâm ca părinții sinaiți, după afierosirea ctitorului aceștii biserici... se aibă a-și ține biserica aceasta Svete Lazar cu toate acareturile și cu tot locul cât este cuprins în semne”... ― Și uite-așa, sfințite, cei de la “locurile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
făcuse dovezile. Pe la conac insă nu se ducea decit rar. Frumoasa moșiereasă țipa că-i trădător și dezertor, și Lică îngălbenea la gândul pedepselor ce-i pândesc pe dezertori. Acolo, la logo-feție îsă, Lică ținea bine locul lui Ștefan, primul vechil. Hallipa făcuse cu conștiința lui o tranzacție: ,,De-i vinovat, se va răfui la timp cu cei în drept". Până atunci obținuse de la comandament să-i fie lăsat la dispoziție. Lică fusese deci nevoit să descopere farmecul satelor. Printre săteni
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
văzu pe Otilia, care îl privea îngrijorată, își dădu numai-decît seama că ar fi umilit-o, scoțând în evidență micile escrocherii pe care le îngăduia din cauza ei. Scoase portmoneul și dădu comisionarului banii, iar scrisoarea o vîrî în buzunar. - Este vechilul de la moșie, minți el celorlalți, care a venitși-mi cere să cumpere niște materiale. Evident, Stănică nu se sinucise, dar nu disprețui să apeleze și la "părinții denaturați", în numele "fiului" său de o lună. Simion refuza casa și se uita urât
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
deși sărăciți, și s-ar fi simțit atinși dacă lucrurile mergeau altfel. Aproape de Rufă, în dreapta și-n stânga lui, ședea Vasile cu frumoasa sa nevastă, iară de amândouă lăturile mesei cei lungi ședeau deosebiți oameni, fiecare caracteristic în felul său. Vechilul moșiilor, un om cu fața arămie și cu barba castanie, își ațintea cu lăcomie ochii verzi la felurile de bucate ce le aducea sufragiul și-și ștergea degetele de surtuc or de vestă, nicicând de șervetul curat ce sta-naintea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Dacă autorul procedurei ar fi voit ca și înaintea judecătorilor de pace să pledeze numai avocați, ar fi zis: "Părțile se vor înfățoșa în persoană sau prin avocat". Însă în realitate zice: "Părțile se vor înfățoșa în persoana sau prin vechil". El evitează terminul de avocat, pe care-l cunoaște și pe care-l înscrie mai jos la art. 94, unde cere ca înaintea tribunalelor părțile să se înfățoșeze sau înșile sau prin avocați. Intenția legiuitorului a fost de a nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să se înfățoșeze sau înșile sau prin avocați. Intenția legiuitorului a fost de a nu sili pe justițiabili să cheltuiască cu avocați sume mai mari decât valoarea proceselor ce sunt de competința judecătorilor de pace. El întrebuințază deci cuvântul de vechil tocmai pentru că nu vrea să întrebuințeze cuvântul de avocat. Curierul intereselor generale nu e tocmai tare în deosebirea terminilor. La a doua întrebare: dacă evreii pot fi vechili? Trebuie să conceadă "Curierul intereselor generale" că nici o lege nu-i oprește
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce sunt de competința judecătorilor de pace. El întrebuințază deci cuvântul de vechil tocmai pentru că nu vrea să întrebuințeze cuvântul de avocat. Curierul intereselor generale nu e tocmai tare în deosebirea terminilor. La a doua întrebare: dacă evreii pot fi vechili? Trebuie să conceadă "Curierul intereselor generale" că nici o lege nu-i oprește până acuma de la aceasta. Legea avocaților {EminescuOpIX 150} zice: nime nu poate fi avocat de nu e român sau naturalizat român; nu se zice însă nicăiri: nime nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
conceadă "Curierul intereselor generale" că nici o lege nu-i oprește până acuma de la aceasta. Legea avocaților {EminescuOpIX 150} zice: nime nu poate fi avocat de nu e român sau naturalizat român; nu se zice însă nicăiri: nime nu poate fi vechil de nu e român sau naturalizat român. Unii judecători au respins pe evrei sub cuvânt ca, art. 7 din Const. împiedicîndu-i de a fi naturalizați, ei nu pot exercita avocatura, prin urmare nu pot nici să apere înaintea instanței de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
generale) prin mai multe circulare au esplicat judecătorilor de pace spiritul articolului 18. Una din aceste circulări, sub No. 9174, spune anume că nu este a se face vreo distincțiune de religiunea ce ar avea persoanele ce se prezintă ca vechili înaintea judecătorilor de pace. Nedemnă mi se pare asemenea apucătura "Curierului int[ereselor] gen[erale]" de a cita o persoană onorabilă într-un articol intitulat "Escrocherii jidovești". Poate fi cineva dușman cât de mare al evreilor ca atari, poate să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Redactorul "Curierului intereselor generale", numai spre a fi consecuent, se jertfește cu mare abnegațiune pe altarul logicei. La reflectarea noastră, pe care d-lui o numește rectificare (cînd noi n-am avut de a rectifica nimică), d-sa răspunde că vechil (espresie rămasă din legislațiunele vechi) este ecuivalent cu advocat. În faptă însă cuvântul vechil și-a schimbat senzul, ceea ce dovedim prin următorul silogism. Toți advocații au dreptul de a pleda înaintea tribunalelor. Toți vechilii sunt advocați. Toți vechilii au dreptul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe altarul logicei. La reflectarea noastră, pe care d-lui o numește rectificare (cînd noi n-am avut de a rectifica nimică), d-sa răspunde că vechil (espresie rămasă din legislațiunele vechi) este ecuivalent cu advocat. În faptă însă cuvântul vechil și-a schimbat senzul, ceea ce dovedim prin următorul silogism. Toți advocații au dreptul de a pleda înaintea tribunalelor. Toți vechilii sunt advocați. Toți vechilii au dreptul de-a pleda înaintea tribunalelor. Concluzia e falsă, pentru că realitatea dovedește contrariul. Deci a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rectifica nimică), d-sa răspunde că vechil (espresie rămasă din legislațiunele vechi) este ecuivalent cu advocat. În faptă însă cuvântul vechil și-a schimbat senzul, ceea ce dovedim prin următorul silogism. Toți advocații au dreptul de a pleda înaintea tribunalelor. Toți vechilii sunt advocați. Toți vechilii au dreptul de-a pleda înaintea tribunalelor. Concluzia e falsă, pentru că realitatea dovedește contrariul. Deci a doua premisă susținută de "Curierul int. gen. " e falsă. Iată dar că espresia vechil ș-au schimbat înțelesul și are
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]