247 matches
-
conceadă "Curierul intereselor generale" că nici o lege nu-i oprește până acuma de la aceasta. Legea avocaților {EminescuOpIX 150} zice: nime nu poate fi avocat de nu e român sau naturalizat român; nu se zice însă nicăiri: nime nu poate fi vechil de nu e român sau naturalizat român. Unii judecători au respins pe evrei sub cuvânt ca, art. 7 din Const. împiedicîndu-i de a fi naturalizați, ei nu pot exercita avocatura, prin urmare nu pot nici să apere înaintea instanței de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
generale) prin mai multe circulare au esplicat judecătorilor de pace spiritul articolului 18. Una din aceste circulări, sub No. 9174, spune anume că nu este a se face vreo distincțiune de religiunea ce ar avea persoanele ce se prezintă ca vechili înaintea judecătorilor de pace. Nedemnă mi se pare asemenea apucătura "Curierului int[ereselor] gen[erale]" de a cita o persoană onorabilă într-un articol intitulat "Escrocherii jidovești". Poate fi cineva dușman cât de mare al evreilor ca atari, poate să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Redactorul "Curierului intereselor generale", numai spre a fi consecuent, se jertfește cu mare abnegațiune pe altarul logicei. La reflectarea noastră, pe care d-lui o numește rectificare (cînd noi n-am avut de a rectifica nimică), d-sa răspunde că vechil (espresie rămasă din legislațiunele vechi) este ecuivalent cu advocat. În faptă însă cuvântul vechil și-a schimbat senzul, ceea ce dovedim prin următorul silogism. Toți advocații au dreptul de a pleda înaintea tribunalelor. Toți vechilii sunt advocați. Toți vechilii au dreptul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe altarul logicei. La reflectarea noastră, pe care d-lui o numește rectificare (cînd noi n-am avut de a rectifica nimică), d-sa răspunde că vechil (espresie rămasă din legislațiunele vechi) este ecuivalent cu advocat. În faptă însă cuvântul vechil și-a schimbat senzul, ceea ce dovedim prin următorul silogism. Toți advocații au dreptul de a pleda înaintea tribunalelor. Toți vechilii sunt advocați. Toți vechilii au dreptul de-a pleda înaintea tribunalelor. Concluzia e falsă, pentru că realitatea dovedește contrariul. Deci a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rectifica nimică), d-sa răspunde că vechil (espresie rămasă din legislațiunele vechi) este ecuivalent cu advocat. În faptă însă cuvântul vechil și-a schimbat senzul, ceea ce dovedim prin următorul silogism. Toți advocații au dreptul de a pleda înaintea tribunalelor. Toți vechilii sunt advocați. Toți vechilii au dreptul de-a pleda înaintea tribunalelor. Concluzia e falsă, pentru că realitatea dovedește contrariul. Deci a doua premisă susținută de "Curierul int. gen. " e falsă. Iată dar că espresia vechil ș-au schimbat înțelesul și are
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
răspunde că vechil (espresie rămasă din legislațiunele vechi) este ecuivalent cu advocat. În faptă însă cuvântul vechil și-a schimbat senzul, ceea ce dovedim prin următorul silogism. Toți advocații au dreptul de a pleda înaintea tribunalelor. Toți vechilii sunt advocați. Toți vechilii au dreptul de-a pleda înaintea tribunalelor. Concluzia e falsă, pentru că realitatea dovedește contrariul. Deci a doua premisă susținută de "Curierul int. gen. " e falsă. Iată dar că espresia vechil ș-au schimbat înțelesul și are astăzi un cuprins cel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de a pleda înaintea tribunalelor. Toți vechilii sunt advocați. Toți vechilii au dreptul de-a pleda înaintea tribunalelor. Concluzia e falsă, pentru că realitatea dovedește contrariul. Deci a doua premisă susținută de "Curierul int. gen. " e falsă. Iată dar că espresia vechil ș-au schimbat înțelesul și are astăzi un cuprins cel puțin controvers. Al doilea act de jertfire de sine îl comite redactorul numind espunerea noastră o apărare a evreilor, pe când ea desfășură numai adevărul gol, arătând că îndreptățirea lor în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
albie. Negustorul vrea să fie boier, țăranul - fecior boieresc, boierul mic - boier mare, boierul mare - domn. Și boierii mici cum se formeaza? Prin meritele personale ce le au pentru stăpânii lor, nu prin slujbe făcute țărei. Camerdinerii, comișii de la grajduri, vechilii de moșii, vătajii, se boieresc toți și au o progenitură foarte bogată. Această progenitură umple cancelariile și aleargă la fiecare suplicant ca să-i toarne cenușă sau năsip pe hârtie. Mulți de acei care au început astfel cariera încarcă astăzi casa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
albie. Negustorul vrea să fie boier, țăranul - fecior boieresc, boierul mic - boier mare, boierul mare - domn. Și boierii mici cum se formează? Prin meritele personale ce le au pentru stăpânii lor, nu prin slujbe făcute țărei. Camardinerii, comișii de la grajdiuri, vechilii de moșii, vătajii, se boieresc toți și au o progenitură foarte bogată. Această progenitură împle {EminescuOpIX 464} cancelariile și aleargă la fiecare suplicant, ca să-i toarne cenușă sau năsip pe hârtie. Mulți din acei cari au început astfel cariera încarcă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aștepta pe oameni să vină să se Împrumute de câte un sac de bucate, căci avea destule În hambare din recolta veche. A așteptat degeaba să pice vreun Înfometat de făină sau mălai ca să pună deștul pe Învoieli la muncă. Vechilul Îi adusese la cunoștință cum că, În loc de pâine și mămăligă, oamenii foloseau pește uscat. Înghițeau pește proaspăt și-l Însoțeau cu pește uscat. Boierul n-a avut ce face: a adus de pe alte moșii țigani și i-a așezat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ilie Vasilisa, Gheghe fierarul, Gheorghe Buliga, „rotarul”, „tâmplarul”, „grăjdarii”, tineri și mai vârstnici combatanți reveniți de pe front, foști membri ai celulelor de partid, acum secretari de județeană, voluntari la Salva-Vișeu, ingineri, directori ș.a.m.d. Personajele negative, schematice, sunt Lela vechilul, colonelul moșier Vindieru, Alfred Schlechter, neamțul odios azvârlit fără milă în prăpastie de Gheorghe Buliga, Domițian Cojoc, fost ofițer de jandarmi ajuns pontator, dar și Șoriciu, activist de partid provenit dintr-un țăran sărăcit din propria-i nechibzuință și bucuros
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
și pedepse.87 Pentru a-l surmonta, face eforturi de voință supraomenești în ordinea emancipării sale spirituale. Minuțiozitatea cu care descrie, pe foarte multe pagini ale romanului Un om între oameni, dările și clăcile țăranilor, caznele la care îi supuneau vechilii, traiul în bordeie, laolaltă cu animalele, ține nu numai de clișeele realismului socialist specifice deceniului al șaselea, ci și de determinismul social care îl exaspera pe autor. Pe această linie, Eugen Simion amintește de o "temă a rădăcinilor care dor
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
au determinat să aleagă și să traducă nuvele de Bret Harte (1870) și de P.A. de Alarcón (1881). Fără a o prețui în mod deosebit, a tradus și una dintre dramele lui H. Ibsen, Copilul Eyolf (1895), dar și romanul Vechilul moșiei Siekala de suedezul H.S. Greth ori povestirea La moartea unui cățeluș de Maurice Maeterlinck. T. Maiorescu este, prin urmare, omul a două revoluții: cea dintâi împotriva formei fără fond; cea de-a doua în slujba eliberării fenomenului estetic din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
ma nuscris, se află o serie de articole referitoare la familie și la bunele moravuri. Judecătorii ecleziastici s-au inspirat cu siguranță și din acestea atunci când aveau spre instruire un caz. Unele articole din Pra vilniceasca Condică, referitoare la judecători, vechil, pârâți, zapcii, treapăd, martori, jurământ etc., sunt însă valabile și pentru organizarea și funcționarea soborului ecleziastic. Pravila este deseori invocată și, atunci când este cazul, copiată în anaforaua finală. Ea are rol de îndreptar, propu ne o soluție pe care membrii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu toate acestea, femeia se poate apăra liber în fața instanței. Uneori ea este însoțită în sala de judecată de către una din rudele sale - tată, mamă, frate, unchi -, dar ei constituie de cele mai multe ori partea păgubită care își apără drepturile. Apariția vechilului la sfârșitul secolului al XVIII-lea nu în seamnă și micșorarea capacității juridice a femeii. El reprezintă interesele femeii mai ales în pricinile legate de zestre și proprietate. III A fi și a părea: comportament, discurs și mărturii Jalba Arhiva
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lumea provin ciei și unii, și alții își rezolvă problemele prin in terpuși: fe cio rii care duc co res pon den ța, mătușa Bica, fe ri ci ta proprieta ră a unei case în București, negustorul Hris to dor, vechilul. Ve ni rea în capitală se face pe fugă și legată de re zol va rea unor probleme ur gente, nu se poate sta mai mult, căci nu-și pot lasă gos po dă ri i le ne su pra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și „parte dintr-ale bărbată-său, fiindcă au făcut amândoi copii“, dar acesta a alungat-o ca și atunci când a scos-o din casă. Când are loc procesul, cei doi sunt puși față în față (femeia este reprezentată de un vechil) dinaintea arhiereului Dositei și a protopopilor de Mușcel, Costandin și Ghinea. Foaia de zestre este prețuită de „socotitori“ și, cum socoteala se potrivește cu cea făcută deja de socru, se decide restituirea lucrurilor lipsă sub formă de bani, plus darurile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dă-mi mâna și taci; așa; dă mi mâna. Privește curtea, porcii, și, râcâind țărâna, cocoșii albi. Privește: sufletul meu e trist. O, Taliarh, acuma, ca și-n trecut, exist, și beau din vinul ăsta, și beau din cupa asta . Vechilul tot nu știe ce albă-i e nevasta, Ileana tot nu știe decât să mulgă vaci — și via să-și înnoade azurul pe araci. Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ține vrerea ; ca mâne, peste inimi, va izbuti
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în 4 noiembrie 1848 N. Râșcanu, spătar și ispravnic de Vaslui, poruncește privighetorului ocolului Mijlocu că, „deoarece pe Andrei Kogălniceanu l-a însărcinat cu alte predmeturi n-are a-l mai supăra cu alte havalele". După care, privighetorul îi scrie vechilului de mazili și zapciilor din Dănești la 29 noiembrie 1848 ca „să scutească pe Andrei Kogălniceanu de orice alte havalele". Când munca de privighetor era făcută bine, domnitorul putea acorda funcționarului său carte de privilegiat, „apărat despre tot felul de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
măsuratul pământului ori cu cercetarea neînțelegerilor între locuitori. Mazilii, când erau împuterniciți să execute ordine ale autorităților, se numeau zapcii. Când, prin alegerea locuitorilor satului, cineva era desemnat să reprezinte răzeșii în fața autorităților satului, ocolului sau isprăvniciei, purtau numele de vechil de mazili. A fi mazil era un privilegiu, se înțelege. Chiar și fii de mazili erau favorizați la plata dăjdiilor. Adesea plăteau dajdea stabilită pentru tatăl lor, mazil sau fost mazil. S-a înțeles, credem, că atât birul cât și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
siguranția d-sale, am întărit acest zapis și cu pecetea satului nostru Mărgineni. 1839 Mai 12 Urmează numele a 12 săteni, cari iscălesc prin punere de deget, cu adaosul: „răspunzător platnic răzăș din sat Ungurii Măgineni"; doi dintre ei iscălesc: „vechil răzăș tij platnic răspunzător", iar cel de la urmă: „vernic răzăș tij răspunzător platnic". Sub iscăliturile tuturora se zise: „Și suntem chezăși platnici răspunzători unul pentru altul". Actul este întărit cu pecetea satului, astfel alcătuită: „Ținutul Bacău, Satul Mărgineni Unguri, 1834
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
turist] shop "idem" (shop "magazin, prăvălie"); magh. dial. szpuma "țuică făcută din borhot" < rom. spumă [de drojdie] "idem"; rom. teșcherea "pașaport, permis de călătorie" < tc. [seyyahat] tezkere[si] "idem" (seyyahat "călătorie", tezkere "act, certificat, autorizație" + sufixul de aparteneță -si); rom. vechil (înv.) "avocat" < tc. [dava] vekil[i] "idem" (dava "proces, judecată", vekil "locțiitor, reprezentant, împuternicit" + sufixul de apartenență -i); rom. vodă "domnitor, principe, voievod" < sl. [voje]voda "conducător de oști, comandant de oaste, căpetenie; guvernator" (voj "oaste", voda "conducător"). De regulă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
24 țal, 130, 187, 198 țigaret(ă), 149 unt, 85, 131 ustuacic, 139 vatir, 130, 156 văr, vară, 9, 23, 138, 155, 168-169, 171, 203, 207 vânătă, 12, 23, 24, 30, 85, 95, 96, 101, 102, 119, 120, 138, 174 vechil, 128 verc, 187, 207 verc (verg), 187 vice, 148 Victoriei, 130, 201 vindereu, 138, 188, 191, 199 vodă, 107, 122, 128, 188 volei, 162 zodiac, 122 Sardă ermanu (germanu), 169 Spaniolă agua, 177, 200 coche, 77, 92, 93, 177, 200
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
esă ferul ce să numește crud", în maximum 20 de zile de la data încheierii raportului, deci la jumătatea lunii iunie același an, urma a fi pusă în funcțiune 4. Informațiilor de mai sus li se adaugă și cea furnizată de vechilul lui Conachi, paharnicul D. Burduja, potrivit căreia logofătul intenționa să valorifice, în cadrul procesului de exploatare a fabricii, forța apei râului Neagra Mică5. Fără a-și reproșa vreo vină în legătură cu nefinalizarea unui proiect până la ultimele detalii tehnologice și gândindu-se, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de gospodărie (lemn, porumb). În anul 1864, tărnicenii au fost împroprietăriți ca urmare a secularizării averilor mănăstirești, iar o parte din moșia satului a rămas ca rezervă de stat, fiind dată în arendă. Arendaș a fost Lupașcu, care avea ca vechil pe unul Galeru, care a ținut moșia până în 1896, când restul moșiei s-a împărțit locuitorilor contra cost, cu această ocazie fiind împroprietăriți și unii locuitori din comunele învecinate. În iunie 1866, Tarnița aparținea de comuna Oțelești, plasa Berheci, județul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]