11,633 matches
-
ce motive. Ce rost ar avea - se spune, de exemplu - ca bietul țăran român să muncească mai mult decît e nevoie pentru a-și hrăni familia, cînd știe că mîine, poimîine vor veni hoarde și armate străine, războinice, din țările vecine, să-i nimicească averea, să-i fure grîul și vitele, să-i ardă casa, să-l constrîngă să fugă cu ai săi în păduri și munți. Experiența tatălui și a strămoșilor săi i-a dat lecția că nu merită să
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
care implică o devoțiune aproape senzorială, pentru viața Fecioarei în chip de născătoare, de mamă a lumii. De la reprezentare la teologie Rămase strict înlăuntrul propriilor programe administrativo-confesionale (Răsăritul cu viața lui interioară, cu sobornicia și cu grija, de multe ori vecină cu ipocrizia, de a croi chiar de aici, din inima vremelniciei, veșmintele gingașe ale eternității de dincolo, iar Apusul cu pragmatismul său cotidian, cu turismul civilizator, cu războaiele duse în numele Domnului și cu grija trează de a regla în vremelnicie
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
legendele evului mediu și ale epocii moderne, nici una nu a avut parte de o atît de vastă difuzare de-a lungul secolelor în mai toate țările Europei, în Asia Mică și în America de Nord.“. Analiza lui Avram Rotenberg e una comparativă, vecină deseori cu studiile de imagologie etnică și de istorie a mentalităților. Dar cartea e , în mare măsură, și un discurs identitar, fie și numai prin faptul că pornește, oarecum proustian - dar amintirea are gustul dureros al Holocaustului -, cu evocarea unui
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
Marina Constantinescu Au dispărut precum cîrtițele E tîrziu în noapte. Mestec într-o oală o fiertură oarecare. Mă uit pe geamul de la bucătărie și văd frînturi din casele vecine, cărămizi netencuite, cabluri suspendate, luminițe chioare, ici, colo, fumul care iese, drept (el), pe coșuri. Sînt orele cînd pot să plîng. Liniștea din jur mă lasă să dau filmul înapoi. Ca în fiecare decembrie. Filmul vieții mele. Acesta și nu
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
a luminat orașul cu prilejul morții misterioase a țarului Alexandru I. Apoi, portul a recăzut în uitare. Golful s-a umplut cu nisip, iar navele de mare tonaj au fost nevoite să ancoreze în larg. În același timp, aglomerarea urbană vecină, Rostov-pe-Don, extinzîndu-se și modernizîndu-se, a acaparat tot comerțul din regiune. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Taganrogul nu mai era decît un tîrg fantomă, Anton Cehov îi denunța somnolența, dar se lăsa cuprins de vraja lui morbidă. Alături de străinii care încă
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
unor imense panouri publicitare, ci dorința de a face contemporan textul introducînd o zgomotoasă muzică actuală și spectaculoase numere de rapp. Atunci am înțeles: modernitatea nu interesează decît dacă teatrul o produce el însuși și nu o recuperează din domenii vecine. Modernitatea de împrumut nu e decît o expresie a panicii de a nu fi modern. Și cel care o adoptă nu-și poate camufla neliniștea de a nu fi conectat cu vremea sa. Dacă această teamă e legitimă, ea reclamă
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
-ul companiei, un anglofon corpolent și vorbăreț. Am fost cu nevasta. În stânga mea stătea conaționalul meu Dorel, urmat de cei doi bulgari, Tsvetan și Zahari. În dreapta Cristinei stăteau italianul Pino și nevasta lui, În ordine inversă, adică nevestele ne erau vecine. Pino este șeful lui Dorel, iar nevasta lui este o anglofonă fără origine italiană vizibilă. Șeful meu, Luis, un salvadorian, era așezat la stânga VP-ului. În mijlocul mesei era plasată o uriașă vază cu flori. În jurul vazei erau aranjate cutii de
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]
-
la Campionatul European, o expunere de motive pe tema " De ce ar trebui să fim noi înaintea bulgarilor, dar nu suntem". Intelectualul cu preocupări zonale a avut, recunoștea, niște experiențe neplăcute cu poliția din Bulgaria. Trecînd în scopuri turistice prin țara vecină, cu automobilul, l-au amendat bulgarii de la rutieră pentru cele mai fanteziste infracțiuni șoferești. Întors în patrie, intelectualul meu a început să contabilizeze păcatele Bulgariei față de standardele europene, cu tăieturi din ziare. În discuția noastră a început să mi le
Bulgarii și noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12746_a_14071]
-
de cartofi și de ceapă, câte-un cocoloș de hârtie, două-trei pene (din perne, nu de gâscă!) ș.a., toate condimentate în final cu un strat de praf protector de la scuturatul covorului. Iar dacă momentul este acompaniat muzical de televizorul aceleiași vecine "dat la maxim" și fixat cu "Super glue" pe frecvența "manele", ne cuprinde o reală stare de fericire... Devenim dintr-odată mărinimoși hotărând pe loc să ne împrumutăm la C.A.R. și să-i cumpărăm un aspirator sau măcar
Cvartet de candidați by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12820_a_14145]
-
fi un gest "rece și calculat", trăsătură a unui "parvenitism" fie și într-o accepție sublimată, ilustrînd, morfologic, revolta părții ce, descoperindu-se pe sine, se vrea detașată de întregul căreia i-a fost consubstanțială. Altfel spus e o atitudine vecină cu "răzvrătirea" argheziană, o căutare a unor "cuvinte potrivite", care să justifice "numele adunat pe-o carte", ca un mod de a ieși pe cont propriu din colectivitatea uniformizatoare, schimbînd "acum, întîia oară/ Sapa-n condei și brazda-n călimară
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
au format, fără a renunța la unele nuanțe critice răsfrînte în prețuire, sporindu-i verosimilitatea, dar fără a încălca o prudență mondenă. Portretele se țin lanț, cu gustul lor de moralități dulceag-amărui. Liviu Petrescu "lăsa impresia unei rigidități academice Ťfundamentalisteť, vecină cu infatuarea. De o eleganță rece și precisă, îl simțeai că joacă un rol și că exersează un stil. Impunea prin maturitatea ostentativă și luciditatea spiritului său disociativ, însetat de claritate. Avea o pedanterie analitică de halucinat și a fost
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
forma unui flash-back. "Un eveniment dătător de speranță a fost venirea lui Gorbaciov în Germania, în luna mai. Asta după ce ungurii au ridicat Cortina de Fier și i-au lăsat pe nemții care se năpusteau tot mai numeroși din țările vecine să-și ia valea spre Occident. În șase luni 220 000 de cetățeni RDG trecuseră în Vest. La începutul lui septembrie, ungurii au deschis complet granița spre Austria. Tot în zilele acelui început de toamnă au loc manifestații uriașe la
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
fetii și auzul, și vorbirea, nu numai c-a aruncat-o departe de tot, la țară, - uite-acilea! făcu, și de enervare zbârni toată" Și că un vraci zice că fata și-ar reveni în firea ei numa dacă fiul împăratului vecin cu ăl de Roșu, împăratul de Verde, ar vedea-o și i-ar adresa o vorbire" Da' băiatul n-are timp! Că traduce cică o carte de istorioare pă care trebuie s-o termine neapărat până ce cade zăpada" (urmare)
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
trecut. Oglindă spartă în cioburile căreia, privind prea insistent, risc să pun în pericol întregul. Câtă vreme voi putea gândi ca acum, nu știu. Și nici nu vreau să fac vreo presupunere. Deocamdată, cerul e senin, iar oțetarii din curtea vecină abia se clatină. Și nu am nimic de cerut destinului - dacă destinul este propriul nostru caracter - decât puterea de a crede că gândurile din această dimineață explică, în sfârșit, ceva.(p. 302-303) Metafora memoriei, care dă titlul cărții, este, doar
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
o dată spuza pe turta Banatului, revendicîndu-i pe o parte din cerchiști). A doua prelecțiune complementară n-a mai fost rostită, în lipsa (motivată în ceasul al doisprezecelea) a dlui Petru Poantă. Un recital de poezie și muzică, un turneu prin Maramureșul vecin (la Rohia lui N. Steinhardt), acordarea premiilor anuale au completat programul unei manifestări devenită tradițională și care-și datorează vigoarea poeților George Vulturescu, de ani buni în fruntea Direcției Județene de Cultură, și D. Păcuraru, redactor-șef al INFORMA}IEI
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
Constantin Țoiu El locuia sub un rond de petunii, din ale căror rădăcini gustase o dată, rozându-le un pic. Niciodată nu le văzuse de afară, neavând cum. Decât dacă ar fi ieșit la suprafață, unde cei doi dulăi din curtea vecină l-ar fi sfâșiat. Auzise și cum îi chema. Fără să-i fi văzut vreodată. Pe unul, Hector, pe celălalt, fată fiind, Desdemona... Nu auzise, de când se știa, câini să latre mai urât. Căsuța..., mă rog... vizuina,... gaura lui, destul de
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
El reprezintă "dulceața vieții", puterea salvatoare și protectoare în împrejurări dramatice. Nucleul romanului îl alcătuiesc straniile întâmplări, databile prin 1980, din satul Bahuseni, situat la marginea codrilor, bântuit de proliferarea onirică a coarnelor de cerb (anomalie răspândită și în orașul vecin, Călărași), ce pot apărea imprevizibil crescând chiar din pereții caselor. Protipendada zonei petrece la vânătoare de turturele sau la vânătoare de mistreți. Satul are o fermă mare de porci corciți cu sălbăticiunile, iar un regizor cabotin pripășit pe acolo imaginează
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
Mircea Mihăieș Virulența vecină cu linșajul cu care o pleiadă de jurnaliști s-au năpustit asupra a doi confrați - Cristian Tudor Popescu și Ion Cristoiu - reprezintă o nouă premieră în viața publică românească. Credeam că le-am văzut până acum pe toate: confruntări între
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
fost considerat de Nicolae Manolescu drept "cel mai cuminte dintre prozatorii generației �80", această cumințenie s-a ținut scai de autor. În majoritatea cronicilor pe care le-am citit, de oriunde s-ar pleca, se ajunge inevitabil la cumințenia prozatorului, vecină cu inocența. Dacă alți "optzeciști" dovedesc mari subtilități textuale și rafinamente narative, Cristian Teodorescu nu face decât să scrie o proză, cum să zicem mai bine?, cuminte... Numai într-o discuție asupra mijloacelor, procedeelor artistice este acceptabil un asemenea epitet
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
viață, și femeile frumoase, înșelate sau care înșală, plîngînd despletite, și unele, și altele, naiba știe de ce, la malul Dunării, și sonoritățile unei lumi încă misterioasă pentru mine. Dar extrem de dragă. Nu am ajuns, pînă acum puțin timp, în țara vecină, de peste ape. Mi se părea însă că o cunosc bine. La televizor urmăream, la Severin, programele sîrbești. Mi se părea că sînt înaintea noastră cu ani lumină, că sînt îndrăzneți, emancipați, că Occidentul a ajuns la ei și s-a
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
ani de peregrinări. Adevărate, sau doar voyages au bord de la nuit, scufundări într-o nepăsare fără aer, ca o noapte tropicală. între timp, cresc copiii de altădată, fetița fără nume care pîndea întoarcerea porumbeilor și schimbările de neînțeles din curtea vecină se mărită cu Abel, colegul de școală, acum solist în corul bisericii Sfîntul Nicolae. Au un copil, Abel al doilea. Studentă, apoi, la Facultatea de Aromate și corector la o revistă de literatură, refuză viața obișnuită cu superbia cu care
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
la televizor... Tot nu pricepi ? -Nu. -Bine, îți explic, fiindcă fenomenul e complex și prezintă inflamări în mai toate domeniile umaniste - filozofie, estetică, psihologie, filologie etc., etc., sau chiar în domeniul medicinii, la intersecția sociologiei cu patologia... Așadar: stimate domn vecin, trecând peste ignoranța ta într-ale interpretării corecte a imaginilor și comentariilor tv, nu voi intra prea mult în detalii ale stufosului fenomen. Mă voi limita la a-ți spune doar că Kierkegaard lansează ipoteza, care devine mai apoi certitudine
Existențialism kierkegaardian by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12940_a_14265]
-
cu copite de alama... s...ț Sub tic-tac-ul ceasului - maniacal -/ papilele-mi auditive vibrează, ca un recif de coral.../ La geamătul artriticei noptiere,/ paianjenii se chircesc,/ cu prazi cu tot, în unghere.../ Plutele papucilor tăi/ se-aud vâslind/ în camera vecină./ Apoi comutatorul./ Apoi explozia luminii,/ izbindu-ți-se de rețină...” (Tăcere) Majoritatea poemelor sunt statice, iar eu-l poetic surprinde stările cu mult rafinament plătind un binemeritat tribut ochiului de grafician. Cum spuneam, deși la nivel de idee nu avem
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
de față. Acest fapt diminuează caracterul original al lucrării. Per ansamblu, cartea Ataliei Ștefănescu-Onițiu reprezintă un studiu util pentru cei interesați de religia militarilor din Dacia romană. În același timp, este și un instrument pentru eventuale analogii cu provinciile romane vecine sau chiar cu structura religioasă din Imperiul Roman în vremea Principatului. Istoriografia română nu cunoaște până în momentul de față o sinteză dedicată exclusiv cultelor orientale din provincia romană Dacia. Din bibliografia subiectului, putem aminti articolul din 1935 al lui O.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
științific românesc, pentru a fi accesibilă tuturor celor interesați de studiul Antichității clasice. Sorin NEMETI Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca sorinnemeti@yahoo.com NICOLAE GUDEA, Christiana minora. Studii, articole și note în legătură cu creștinismul timpuriu din Dacia romană, Dacia postromană și unele provincii vecine. Studien, Aufsätze und Notizen betreffend die Geschichte des frühen Christentums in Dakien, in den dakischen Provinzen nach Aurelian’s Rückzug und in einigen Nachbarprovinzen, Editura Mega, ClujNapoca, 2011, 519 p., ISBN 978-606-543-126-3 În șase secțiuni distincte, tomul de față adună
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]