471,565 matches
-
administrativ, dar, mai ales, criteriului economic li s-au acordat un rol marginal, deși cele trei criterii se intercondiționează și interelaționează reciproc, fiind într-o relație strictă de interdependenta. Lucrarea de față își dorește, așadar, să clarifice din punct de vedere științific mai multe aserțiuni care s-au propagat în opinia publică și care și-au făcut chiar loc și în mediul științific, cu privire la managementul restructurărilor economice din România din perioada post-decembristă. De pildă, lucrarea de față dorește să infirme ipoteza
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
disputelor academice sau mai putin academice cu referire la prezența statului în economie, mai ales în calitate de agent economic, încă sunt încorsetate în argumentele care țin mai degrabă de epocă industrializării și imediat după aceasta. Ceea ce se pierde cu totul din vedere este faptul că actualul context economic este cu totul diferit de cel în care liberalii clasici anticipau statul cu funcții și implicații minimale în economie, dar și de cel din perioada post New Deal, în care prescripțiile lui J.M. Keynes
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
redresat și chiar depășit numărul de angajați pe care i-au avut inițial (Automobile Dacia cu peste 17 mii angajați în prezent). Valurile succesive de concedieri colective de la sfârșitul anilor '90 a reprezentat cauza principală a crizelor sociale, având în vedere formarea profesională extrem de restrânsă a angajaților disponibilizați și lipsa de soluții furnizate de piața muncii și sistemul național de formare profesională continuă. Este drept că tranziția de la economia planificată la economia liberă a reprezentat o necunoscută chiar și pentru experții
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
un al treilea model cultural - modelul cultural englez - mediază între influență franceză "modelatoare" și cea germană "catalizatoare"5 se sprijină pe cercetările unor istorici precum Valeriu Florin Dobrinescu, Dumitru Vitcu, Constantin Ardeleanu sau Paul Cernovodeanu 6, care au avut în vedere o inventariere arhivistica a interacțiunilor economice și diplomatice dintre cele două culturi. Precum dovedește bibliografia de specialitate, o atenție deosebită a fost îndreptată spre relațiile româno-britanice dintre cele două state în jurul celui de-l Doilea Razboi Mondial 7. Totuși, cercetarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Rusiei se arătă a fi uneori neconvingătoare, așa că referințele la Anglia sau America par să vizeze dezamorsarea unor tensiuni geopolitice imediate. Modelul anglo-american apare în discursurile unor oratori că o soluție salvatoare, o cale de mijloc atât din punct de vedere cultural, cât și din punct de vedere ideologic. Pe de altă parte, din pricina distanței culturale, anglofilia/ americanofilia se manifestă, de cele mai multe ori, ca un efect retoric, de unde și proiecția utopica asupra climatului politic insular sau asupra "lumii noi". Supărat pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
așa că referințele la Anglia sau America par să vizeze dezamorsarea unor tensiuni geopolitice imediate. Modelul anglo-american apare în discursurile unor oratori că o soluție salvatoare, o cale de mijloc atât din punct de vedere cultural, cât și din punct de vedere ideologic. Pe de altă parte, din pricina distanței culturale, anglofilia/ americanofilia se manifestă, de cele mai multe ori, ca un efect retoric, de unde și proiecția utopica asupra climatului politic insular sau asupra "lumii noi". Supărat pe adversarii literări și politici, însuși Maiorescu declară
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de 35 de oratori consacrați în secolul al XIX-lea) pe care l-am constituit în vederea publicării 20, referințele la protocolul parlamentar westminsterian și la Parlamentul englez ca instituție de prestigiu sunt mult mai frecvente decât cele care au în vedere Adunarea națională franceză. De asemenea, precizam că ocurentele cuvintelor "Francia/ Franța", "francez" și, respectiv, ocurentele cuvintelor "Englitera/ Anglia", "englez" se află într-o situație de aproximativa paritate. Astfel, "Francia" apare de 47 de ori, "Franța" de 21 de ori "francez
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
p. 317-352. 13 Virgil Nemoianu, Micro-armonia. Dezvoltarea și utilizarea modelului idilic în literatura, traducere de Manuela Cazan și Gabriela Gavril. Iași: Polirom, 1996. 14 Radu Rosetti, op. cît., p. 450. 15 Manolache Costache Epureanu, Chestiunea locuitorilor privită din punctul de vedere al Regulamentului Organic și al Convenției, Tipografia Albinei, Iași, 1860, pp. 6-20. 16 Mihail Kogălniceanu, Apărarea ministerului din 30 aprilie 1860 înaintea Adunării Elective din Iași (16-17 februarie 1861), în Discursuri parlamentare din epoca Unirii. 22 septembrie 1857-14 decembrie 1861
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Relații economice româno-britanice (1919-1939), Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013. CONVERSE, Philip E., The nature of belief systems în mass publics, în David E. Apter (ed.), Ideology and Discontent, Freepress, Glencoe, 1964. COSTACHE EPUREANU, Manolache, Chestiunea locuitorilor privită din punctul de vedere al Regulamentului Organic și al Convenției, Tipografia Albinei, Iași, 1860. CRICK REPORT: Education for Citizenship and the teaching of democracy în schools. Final Report on the Advisory Group on Citizenship, Qualification and Curriculum authority, Londra, 1998; Bernard Crick, Essays on
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
șine la scară istorică, într-un orizont temporal indefinit. De aceea, intelectului hegelian îi este indiferență o astfel de metafizica, foarte îndepărtată de aspirațiile sale imediate; pentru el, forma lumii reprezintă realitatea lumii, și doar pe această o are în vedere atunci cand abstrage, adică atunci cand ierarhizează elementele realității în funcție de scopurile în baza cărora acționează. La fel, atunci când separă accidentalul, sau accidentul că particularizare a acestuia, "un ce real care, în același timp, este determinat numai ca posibil, un real al carui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dreptului", o nouă interpretare. Aici, susține Hegel, existanța sclavului nu este una "pe masura conceptului sau"58. Extinzând această constatare, fiecare om, în măsura în care nu își dezvoltă și nu se lasă dezvoltat de către propriul său concept este, din acest punct de vedere, mai mult sau mai putin sclav, supus mai degrabă necesității decât libertății. Destinul individului este conceptul sau, universalitatea să subiectivă, așa cum destinul realului este, mai întâi, conceptul spiritului, spiritul ființând în sine, si de abia mai apoi spiritul în sine
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al lumii", ținându-se cont de conformarea ei graduală la conceptul realității, la ideea rațională și la împăcarea popoarelor cu propriile idei și cu ideile celorlalte: reciprocitatea identităților colective apare astfel că universal 72. Nu trebuie să avem însă în vedere la Hegel vreo finalitatea cosmopolita a istoriei, așa cum apare ea la Kant: popoarele își păstrează particularitățile culturale și instituționale fără a alcătui o comunitate globală utopica, neavând la baza decât iluzia abstractă a unui bine golit de orice sens - ci
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe jurnaliștii care, de asemenea, se află, în virtutea meseriei lor, în diferite zone expuse conflictelor, violențelor, care sunt martori la violente, agresiuni, situații traumatizante de toate genurile și care privesc oameni aflați în situații traumatizante. Având toate aceste aspecte în vedere, ar fi de remarcat, în opinia noastră, să se consacre, la nivel internațional (eventual sub egida ONU, printr-o rezoluție AG.ONU sau printr-o declarație a statelor membre ONU, alături de recunoașterea dreptului omului de a fi protejat de stresul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nivelul de protecție a drepturilor omului cu provocările și stilul de viata postmodern, o Carta a protecției drepturilor omului metropolitan (trăitor în marile aglomerații urbane) față de situațiile și condițiile generatoare de stres specific stilului de viață metropolitan. Aici, avem în vedere configurația specifică a metropolelor atât din Nordul dezvoltat, cât și din Sudul subdezvoltat, dar și diferențele de nivel de trai și, în consecință, ai parametrilor de stres, dintre cartierele sărace -confruntate cu un nivel de stres ridicat, datorită ratei crescute
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
situații generatoare de conflicte de stradă între periferie și forțele de ordine etc.). Această Carta ar realiza o enumerare a drepturilor omului pe baza exclusiv, a calității sale specifice de "om trăitor în mari aglomerații urbane" (metropole, megalopolisuri), având în vedere fenomenul de universalizare al urbanizării 16, ca fenomen specific al epocii globalizării, la începutul secolului XXI. Calitatea de "om trăitor în mari aglomerații urbane" ar trebui, în opinia noastră, luată în considerare cu mare atenție de juriștii secolului XXI, devenind
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
natură"18. De asemenea, printre drepturile omului urban ar trebui înscrise și dreptul la muncă, la odihnă, la timp liber, specific adaptate, ca nivel de protecție juridică, față de condițiile vieții omului metropolitan al sec. XXI, unde legislatorul să aibă în vedere posibilitățile reduse de divertisment și condițiile de muncă ale omului urban în raport cu condiția să de ființă intrinseca legată de natură și cu posibilitățile reale, existente ale orașelor de a răspunde acestei nevoi fundamentale, direct conectată la beneficiul real al dreptului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pricinuite de sărăcie, de degradarea mediului înconjurător și de tiparele dezvoltării ne-durabile". În acest paragraf observăm că se face referire directă la "copiii de azi" (care sunt de fapt, "generațiile viitoare", "generațiile de mâine", deci care, din punct de vedere al categoriei V de drepturi ale omului, se transformă în subiect juridic distinct, cu drepturi distincte și dătător de obligații juridice distincte pentru generațiile actuale). Mai precis, generațiile viitoare sunt deja tratate, în acest Preambul extrem de vizionar din Declarația de la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a V-a de drepturi ale omului, pe care le propunem a fi explorate de juriștii secolului XXI. În fine, ca să extindem linia de explorare asupra drepturilor omului și dezvoltării sale în viitor, considerăm că ar trebui să avem în vedere și propunerea unei așa-numite " Generația a VI-a de drepturi ale omului". Această, în opinia noastră, privește, printre altele, "lanțul uman de generatii" ca subiect juridic distinct de drept global ("generațiile viitoare care trebuie să transmită generațiilor viitoare" un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de o îmbunătățire considerabilă a materiei drepturilor omului, ca sfera de cuprindere). Or, revenind la dreptul omului din viitor de a fi la adăpost de stres (dar și la dreptul generațiilor viitoare în acest sens -întrucât se poate avea în vedere și dezvolta juridic, un conținut juridic corespunzător), considerăm că situațiile de stres negativ excesiv incidente în viitor, cu rădăcini în situația globală contemporană, cărora statele lumii secolului XXI ar trebui să le ofere o gestionare adecvată prin politicile și măsurile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în apartenența națională o diferență specifică pozitivă suficient de puternică pentru a-i motiva, ci au devenit musulmani mai radicali decât părinții lor. Procesul a fost amplificat și încurajat pe fondul unui fenomen global de resurgența a Islamului, având în vedere că acesta proclama superioritatea absolută a oricărui "drept credincios" și mai ales a unui "martir" față de "necredincioși", si ajutat de comunicațiile prin Internet să se dezvolte în rețele și grupări structurate. Așadar, putem identifica un fenomen de indigenizare cu anumite
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
gândire magică". Spre exemplu, Fethullah Gülen, considerat un promotor al dialogului interconfesional, al educației, al toleranței și al democrației, a spus-o direct: "Poate rezolva Islamul toate problemele? Răspunsul acestei întrebări este Da"32. Când e vorba de islamiștii cu vederi radicale, nici în cazul celor care trăiesc în statele musulmane nu s-a găsit o legătură directă între sărăcie și fenomenul de radicalizare. Un studiu cuprinzător, constând într-o serie de sondaje efectuate de Gallup, între 2001 și 2007, în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dintre cei clasificați că radicali aveau venituri peste medie, proveneau inclusiv din rândul persoanelor cu nivel înalt de educație și din clasa superioară, iar rata de ocupare și standardul de viață nu erau deloc mai scăzute în rândul populației cu vederi radicale. Aproximativ jumătate erau între 18 și 29 de ani, 62% bărbați și 67% cu studii liceale sau superioare 33. La întrebarea cum ar putea Occidentul să-și îmbunătățească relațiile cu țările musulmane, cele mai multe răspunsuri au indicat: mai mult respect
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a fost aceea a unei lucrări serioase, care se sprijină pe analiza unor fonduri de documente arhivate la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Arhiva Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. Din acest punct de vedere, surpriză a fost plăcută deoarece o absolventa a studiilor de stiinte ale comunicării și jurnalism a reușit să realizeze o lucrare serioasă, fondată pe o cercetare de tip arhivistic. Una dintre explicații ar fi că natura profesiei de jurnalist de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
umană, a concepțiilor referitoare la relația dintre individ și societate și să impună noi modele de relații sociale" (p. 31). Observația pe care Șercan o prezintă la începutul subcapitolului intitulat: "Controlul social în statele comuniste" este din punctul meu de vedere corect. Regimurile comuniste în general și cel din România în particular, au impus prin intermediul instituțiilor de forță o înregimentare care a vizat atât fizicul, cât și spiritul, cu scopul final de a crea "omul nou". Am preferat să preluăm acest
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pentru femei, controlate de la nivel central aucontribuit la modelarea acestor imagini"1. Al treilea capitol deschide seria tematica rezervată "Controlului" ce se desfășoară pe parcursul următoarelor șase articole. "Controlul" impus de regim este, așa cum am prezentat anterior din următoarele puncte de vedere: ideologic, instituțional, informațional, juridic și economic. Pentru a lăsa cititorului plăcerea de a lectură această lucrare mă voi opri doar la un subcapitol intitulat: "Influență "tezelor din iulie" asupra politicilor editoriale". Conform acestora se dorea, și aici selectez din multitudinea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]