7,556 matches
-
Acasa > Versuri > Omagiu > PENTRU TINE Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 237 din 25 august 2011 Toate Articolele Autorului Gândește, iubește, privește acum O lume de haos durere și scrum Din ceruri veghează lumea de jos Dă-ne speranța de vis luminos. Nu vrem disperare, durere și chin Dorim soare și-un strop de senin. Să simți, să speri, să fii, să exiști S-alungi suferința ochilor triști. Ai fost, ești, vei trăi
PENTRU TINE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Pentru_tine.html [Corola-blog/BlogPost/360729_a_362058]
-
dorurile toate s-au unit Iar neputința inima ne-o frânge. Și vânturile bat cu-nverșunare Gonind căldura altui început Iar tot ce-a fost se pierde în uitare Lăsând în urmă doar un gest durut... La capăt de-așternut veghează chipul Din poza-ngălbenită și tăcută Când șoaptele iubirii doar nisipul Clepsidrelor, încet le mai ascultă... Mai cântă trist un greiere în tindă Povestea unui simplu "a fost o dată" Iar nostalgia încet o să cuprindă Neprihanirea gândului deodată... Căci numai roza scutură
ÎN UMBRA CUVÂNTULUI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1473561656.html [Corola-blog/BlogPost/379578_a_380907]
-
un vers Și cu pana ei măiastră Mișcă-ntregul univers. Țese versu-n haina albă Flori de astre și de dor Sufletul îi este salbă Și are steag multicolor. Vers cu vers se-mbrățișează Și se țese poezia Iar poetul doar veghează Să se vadă-n ea iubirea. Pânza ei e înălbită Prin Iubirea cea curată Veșnic e îndrăgostită. De lumina ce-o îmbracă Cluj Napoca 27 august 2015 Referință Bibliografică: Netăcerea sufletului / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1705, Anul
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1441091397.html [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
intervale regulate de un corp sacerdotal profesionist. Cetățenii sunt chemați, pe de o parte, să își îndrepte privirile spre centru, cu tot ce înseamnă asta, rituri, obiceiuri și norme sociale și, pe de altă parte, să își apere centrul iradiant, veghind pe zidurile cetății la eventuala intruziune a unor agenți de disoluție. Zidurile cetății poartă în ele însele metafora fundamentală a separării dintre forța ordonatoare atribuită zeului la care participă comunitatea și forțele dezordinii care presează fără încetare. Cu alte cuvinte
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
PRIN LUMI... Autor: Shanti Nilaya Publicat în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cât mi-ar fi dor de nu Te-aș mai afla Prin degete, pe marginile firii, Cu ochi de răsărit de n-ai veghea Tactil, geometriile gândirii Și cât aș fi-n tăceri de neînvins, Cât aș ofta, dacă-n oricare stare Nu Te-aș simți motivul meu de vis, Albit de dor ca mările de sare! Știu, ai să spui că mă copilăresc
PRIN LUMI... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/shanti_nilaya_1478698775.html [Corola-blog/BlogPost/384293_a_385622]
-
găsindu-și odihna, se ostenește în rugăciune pentru oameni”. I se mai spunea și “duhovnicul Bucureștilor”. Neîndoielnic, Părintele Sofian Boghiu a făcut parte din acel șir neîntrerupt de stareți ai Bisericii Ortodoxe Române care, asemenea bătrânilor înțelepți ai Patericului, a vegheat la transmiterea învățăturii și căilor îndumnezeirii omului. Pentru un tânăr de azi, căruia „civilizația“ (post) modernă îi impune să caute permanent noutatea, schimbarea, diferența, viața călugărească, cu repetițiile ei, îi poate apărea extrem de monotonă. Dar, dacă ar avea un pic
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
2 ani de când ne aflam, muncind și vară și iarnă în această câmpie fără dealuri, acoperite de bolta uriasă a cerului. Aici, ca și în viața de celulă, afară de ochii necruțători ai temnicerilor, care ne urmăreau plini de dușmănie, ne veghea zi si noapte, Ochiul cel atoate văzător și inima plină de bunătate ale Părintelui ceresc. De la El ne venea răbdarea și pacea, care ne-a însoțit de-a lungul celor mai bine de șase ani de închisoare. Plecam acasă, eliberați
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
au fost puține. Mi-a spus: „Să nu uiți: Iisus Hristos, Dumnezeu și Om este taina tainelor - Acest Iisus Hristos ... “ Aceștia sunt părinții noștri. Cu toate că ne-au părăsit, din punct de vedere fizic, ei rămân în sufletele noastre și ne veghează în chip nevăzut. Nu trebuie să-i uităm. Pentru că ne-am uita rădăcinile. Iar cine nu are rădăcini, poate fi smuls la prima adiere de vânt. Ucenic al Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, Părintele Constantin Galeriu avea preocuparea constantă pentru dialogul
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august by http://confluente.ro/In_memoriam_noua_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1344406657.html [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
semn de respect și omagiu, Covoare de candele și flori Fac sa lăcrimeze cortegiu, De ale istoriei erori. În zi de vară însorită, România-n doliu suspină, Că soarta-i e pecetluită, Anei cu rangul de regină. La catafalc regesc veghează Soldați și fețe-ncoronate, Ce spre rămas-bun priveghează, Pe ce-a dusă-n etenitate. Pe altar de candele e scris, Mesaj ce nu poate fi uitat, Spre omagiu celei ce s-a stins: „VĂ MULȚUMIM CĂ AȚI EXISTAT!" Ceremonie funerară Poartă
MONARHIA-FILE DE ISTORIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1471110433.html [Corola-blog/BlogPost/362565_a_363894]
-
iară-n eternele adâncuri Mă vei găsi în triste versuri dintr-o vară. E vara-aceea-n care două universuri S-au contopit aievea-n sufletele noastre, Redând iubirii dreptul, în nerostite versuri, Să fie ea stăpâna mirificelor astre Ce ne-au vegheat din ceruri în noapte luminând, Puștiul întunecat al vieții trecătoare Și o clipă am simțit la unison bătând, În inimile noastre a dragostei splendoare. Trecută vară-n care ne-a răscolit iubirea. O strofă-a fost mai ieri cu rime-ncrucisate
POVEȘTILE IUBIRII … TRECUTA VARĂ de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/caprar_florin_1441042195.html [Corola-blog/BlogPost/379358_a_380687]
-
de ani. Pentru frumoasa vârstă, marcată de o cifră alcătuită din două numere creionate numai din rotunjimi nu e meritul meu, ci mai de grabă al părinților și Divinității, cărora le aduc cuvinte de caldă mulțumire; eu, doar am mai vegheat să nu cumva să se deterioreze darul cu care m-au înzestrat. Întâmpin această vârstă cu bucurie și străduindu-mă, atâta cât îmi stă în putință, să nu renunț la urcuș, oricât de lent ar fi el. Toată lumea știe că
2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_in_prag_de_anul_nou_2_elena_buica_1356810052.html [Corola-blog/BlogPost/341509_a_342838]
-
Glorie limbii române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
ai sufletelor explorează infinitul, prin ochi avizi de navigator pământean, neosteniți de înaintarea prin timp și oboseala învingerii istovitoare a greutății lor lăsate tot mai apăsătoare în ceața densă împletită în nuanțe diferite ale provocărilor. Viața devine în ochii eului veghind mereu meditator un dans cu sine însăși, repetat la nesfârșit în ritmuri diferite, în fața propriului destin și a nemuririi esenței divine. Partea sinelui cel ancorat adânc în existența lumească e martoră a renașterii permanente a sufletului, a înălțării continue a
PĂȘIND SPRE O LUME INFINITĂ A RENAȘTERII... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1488764634.html [Corola-blog/BlogPost/383526_a_384855]
-
meu drum spre stele, Șovăind pașii mă purau încet, În ai tăi ochi,scăldați de lacrimi grele Citeam durerea din suflet,discret. Un mic îngeraș ce-L ruga-i pe Domnul, Să nu mă smulgă de lângă tine, Adesea mi-ai vegheat în vise somnul, Ajutând ca să mă-ntorc la tine. Fetița mea zglobie și frumoasă , Cu sufletul plin de iubire, Ești raza mea de soare luminoasă, Ești a vieții mele fericire. Tu azi,ești o mămică fericită, Ce-n brațe-și
RAZA MEA DE SOARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1460993144.html [Corola-blog/BlogPost/381933_a_383262]
-
pruncul adormit, Privirea ta senină-i mulțumită, Căci visu-ți de iubire s-a-mplinit. Acum admir familia ta frumoasă Și-n inima mea e fericire, Iar Matti cu privirea-i luminoasă E a vieții mele mulțumire. Fiul tău Mattia,va crește mare Vegheat de iubirea ta de mamă, Ca și lumina razelor de soare, Ești în ochii lui,sfântă icoană. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: RAZA MEA DE SOARE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1935, Anul VI, 18 aprilie 2016. Drepturi
RAZA MEA DE SOARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1460993144.html [Corola-blog/BlogPost/381933_a_383262]
-
locaș dumnezeiesc spre slava Sfinției Sale. Este tocmai locul pe care avea să se ridice mai târziu Schitul Românesc Prodromu, în a cărui parte de apus, lângă clopotnița de 23 de metri, se afla un paraclis închinat adormirii Maicii Domnului, care veghează, așadar, intrarea principală în oaza spiritualității românești. Nu m-am înșelat, nici de această dată, cand am constatat că cei mai mulți monahi, în Sfântul Munte, după greci sunt românii - ostenitori la schiturile românești Prodromu, Lacu, Chiliile Sfântul Gheorghe - Colciu, Sfântul Ipatie
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
ACASĂ) Autor: Dumitru K Negoiță Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Actul I, Tabloul (scena)1 Acțiunea se începe într-o clădire c-o sală spațioasă, cu pereți albi și înalți, mobilată cu canapele, vegheate de-o masă cât o catedră. Cu trei scaune ocupate, asemenea unui complet de judecată. În sală tăcere...tăcere...tăcere. Călătoru, plin de-o bucurie tulbure, intră-n sală, ia loc pe o canapea și cu o privire încurcată, ascultă
MONUMENTUL DE LA...URSOAIA (LUMINA DE LA CERNICA VA STRĂLUCI ŞI ACASĂ) de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1462986403.html [Corola-blog/BlogPost/378507_a_379836]
-
înmânează aprobările. Justițiarul: Te văd foarte relaxat Călătorule... Călătoru: Da, Domnule Justițiar. Mai ales că în vârful acestui, cum l-am răsfățat, Monument, se afă o cruce. Este o cruce, Domnule Justițiar. O mare cruce, Domnule Justițiar. O cruce care veghează satul. Pentru respectul viteazului erou-monah Iorgu Cosma care, după lupte, nu s-a dus după glorie. S-a dus la Mănăstire, Domnule Justițiar. Satul și comuna aveau nevoie de un reper și, iată, Domnule Justițiar, astăzi satul găzduiește fostul locuitor
MONUMENTUL DE LA...URSOAIA (LUMINA DE LA CERNICA VA STRĂLUCI ŞI ACASĂ) de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1462986403.html [Corola-blog/BlogPost/378507_a_379836]
-
câteva versuri care mă definesc, intitulate sugestiv „Autoportret”: Sunt... așa cum sunt..., Mugur pe un ram, În inimă, balsam, Simțire și cuvânt..., O umbră sunt, pământ ... Lut nevinovat, Suflet cald și pur, Destin ... alb sau sur ... , În lacrimi scăldat, De îngeri vegheat... Spirit călător Pe al sorții cer, Tăcut, efemer, Etern visător, Cu viața dator ... Referință Bibliografică: LANSAREA CĂRȚII LACRIMI DE SUFLET / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1380, Anul IV, 11 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia
LANSAREA CĂRŢII LACRIMI DE SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1413056154.html [Corola-blog/BlogPost/383720_a_385049]
-
de seamă Suntem cei mai bogați c-avem o așa mamă! O frumusețe-aparte, nufăr imaculat, Cu dragostea-ți de mamă în taină ne-ai legat. Ți-ai luat în brațe pruncii, ne-ai strâns la pieptul tău Și ne-ai vegheat întruna - la bine și la rău. Ne-ai îndrumat în viață, trăind în stăruință, Ușor să îl parcurgem cu inima-n credință. Nicicând averi imense, căci nu ne-ai dat palate, Însă, doar pentru noi, tu le-ai lăsat pe
COMOARA NOASTRĂ,MAMA! de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/paula_diana_handra_1455900118.html [Corola-blog/BlogPost/362302_a_363631]
-
de vicii amăgitoare, și să înceapă să vadă prin întuneric lumina scânteietoare: Ascultă, tu, bine, iubito, după care încheie prin a-i spune că teama va fi și mai mare atunci când ea știe și nu se rupe de răul pătrunzător: Veghează, și întărește ce rămâne, care e pe moarte, căci n-am găsit faptele tale desăvârșite înaintea Dumnezeului Meu (Apocalipsa), să aibă puterea: Și s-asculți pustiul (Rar). Mitul singurătății veșnice este mitul eliberării de fiind, al unei gândiri elevate profund
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
lumilor a căror vieți le-a tot strâns în zborul înmiit al deplasărilor în timp. Este prima pasăre căreia Noe îi dă libertatea să zboare peste pământul înecat de ape. În literatura populară corbul este cel ce inițiază voinicul, îl veghează și îl apără de răul care se abate asupra lui. Este pasărea sufletelor ce le poartă încă prin lume, cea care nu le eliberează decât atunci când dau semn de învrednicire a iscusinței și a purificării pe drumul înaltului ceresc, de unde
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
sumedenie de păsări călătoare. Dacă aș fi o pasăre Căreia i s-ar fi dat Destinul de pictor, Ți-aș mai picta și pădurile, Îmbrăcate în rochii tomnatice. Lumina cerului ți-aș picta-o - Mai ales pe cea a Asfințitului Veghind lângă o lotcă Rămasă captivă între stufărișuri. Ți-aș picta un tablou de vis... Dar, până când voi afla Pasărea al cărei destin secret Este acela de a fi pictor, Îți promit Că nu voi lăsa timpul Să întârzie lângă șevalet
SONATA TIMPULUI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1447858049.html [Corola-blog/BlogPost/373757_a_375086]
-
pe ierarh ca, în final, să aleagă locul de veci în Mănăstirea "Radu Vodă" din centrul capitalei, pe care cu greu a salvat-o din ghearele comuniste și a transformat-o în strălucitul seminar care funcționează și astăzi. Personal a vegheat la restaurarea strălucitului complex arhitectural și tot el este cel care a rânduit ca Biserica "Radu Vodă" să fie paraclisul Seminarului Teologic, iar reședința Episcopului-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor să se afle în incinta mănăstirii. Îngroparea sa acolo a însemnat simbolic
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
apleacă, Pe loc i-a ruinat, c-au sperat oleacă, Cheltuind avutul, făr' să chibzuiască; Cumpăna nu poate fi mană cerească Pentru cel ce vrea, fără să muncească, Să trăiască bine și să-mi huzurească. Stă proptită-n zare, singură veghează Peste valea-adâncă și încununează Legături cu cerul și cu apa vie; Viața-n echilibru este-a ei simbrie. „Fără apă cine ar putea trăi?...” Zise înțeleptul...,și se sprijini În toiagul sfânt, de Moise purtat; Care-odată-n piatră, atunci când a dat
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Nonecumpana.html [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]