120 matches
-
și complexă și depinde în cea mai mare măsură de influența psiho-socială și pedagogică care dirijează formarea și dezvoltarea vorbirii. Ea este extrem de expusă influențelor din afară, ceea ce argumentează importanța și necesitatea educației fonetice. Fenomenul de deperdiție este specific insuficienței velare și componenta principală a rhinolaliei. Ea culminează, cum era și de așteptat, în emisia consoanelor bilabiale p, b, dento-labiale f, v și linguo-dentale t, d, care cer un puternic suflu bucal cu explozie în partea anterioară a tractului vocal (Grafic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
deducem unele indicații terapeutice extrem de valoroase. Erorile de emisie ale siflantelor marchează valori procentuale ridicate în despicăturile totale, păstrând aceeași ordine a frecvenței în ambele forme (grafic 19). Procentele oarecum moderate explică faptul că acest fenomen nu este specific insuficienței velare ci tulburărilor de echilibru ocluzal pe care le întâlnim de fapt în despicătura de buză și de maxilar în care sigmatismul are o frecvență mai mare. De asemeni, pentru siflante există și alte posibilități de eroare, în cazul despicăturilor, deoarece
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
progres” prin formula Gh. Zapan. Conform teoriei informației extinsă pentru sistemele cu evenimente preferențiale evolutive biologice, psihologice, pedagogice, sociale (Schannon, 1948, 165; p. 121 și Zapan Gh. 1971, 213; p.2032), am considerat procesul învățării limbii materne în condițiile defectelor velare ca un sistem evolutiv cu evenimente preferențiale și am aplicat la datele statistice obținute din analiza cantitativă a erorilor și abaterilor de la pronunția normală, formula „gradului de organizare și progres” H’(H) a lui Gh. Zapan în scopul evaluării statistice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
despicătură de cerul gurii? Despicătura de buză incriminează pe plan uman o problemă de estetică care afectează la nașterea copilului, în primul rând părinții, dar care rămâne fără importanță în fața progreselor făcute de chirurgie. Esențial rămâne aspectul funcțional al despicăturii velare deoarece în acest sens nu sau înregistrat încă rezultate perfecte. Chirurgul, cel mai exigent și experimentat, rămâne de multe ori nesatisfăcut de rezultatele operațiilor sale, în comparație cu posibilitățile vaste ale medicinii profilactice. El participă deopotrivă la disperarea părinților, la succesele și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
chirurgicale ori prea devreme, ori prea târziu, determinând situații anatomice inapte vorbirii cu tulburări fonetice dificile. Obținerea unui palat funcțional în aceste cazuri necesită o activitate prelungită de reeducare în colaborare cu chirurgul care trebuie să reintervină pentru îmbunătățirea funcției velare. Investigațiile făcute asupra subiecților din a doua etapă pentru care au fost luate în considerație aceleași criterii mai sus menționate determină pentru această perioadă următoarele caracteristici: - Intervențiile chirurgicale sunt efectuate între 18-36 luni, înaintea achiziției limbajului articulat, perioadă în care
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și 8 luni și 2 ani, putându-se amâna însă intervenția numai în cazurile în care starea generală a corpului este deficitară. 2. În analiza cazurilor noastre am raportat rezultatele funcționale la condițiile anatomice ale palatului operat. Rezultă că insuficiența velară poate fi compensată prin alți factori ca: terapia intensivă, studiu susținut în familie, inteligență, perseverență. În grupa I din 113 cazuri, 22% au prezentat palate nefuncționale dar care au obținut o vorbire foarte bună, ceea ce demonstrează eficiența muncii logopedice. În legătură cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
primesc instructajul logopedic preoperator, 51% conduc un tratament continuu și în 82% colaborează familia. Convergența tuturor acestor factori a determinat obținerea unor rezultate funcționale excepționale (am înglobat toate defectele postoperatorii într-o condiție generală care a definit gradul de insuficiență velară cu „palat funcțional-nefuncțional”. Este foarte elocventă diferența procentuală între cele două grupe de rezultate extreme, vorbire normală și vorbire neinteligibilă. În grupa II, din 111 copii 33,2% se operează între 1,6 ani și 3 ani, 72% efectuează tratament
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
literatura de specialitate noi am găsit că este mult mai eficace efectuarea reeducării fonetice odată cu activitatea de achiziție și dezvoltare a limbajului la copil, învățarea limbii prin activitate dirijată, adaptându-se extrem de ușor la condițiile improprii fonetismului determinate de insuficiența velară. Apariția și dezvoltarea vorbirii care înscrie de obicei un retard esențial cu consecințe pe plan psiho-afectiv și intelectual, poate fi astfel dirijată încă de la vârsta plastiei de buză - 6-8 luni - când mama primește primele indicații logopedice în scopul formării corecte
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
trebuie să se instaleze prin intermediul familiei încă înainte de a începe terapia vorbirii propriuzise, care în general este o lecție cu conținut logopedic și în care se cere copilului să colaboreze cu toată ființa lui pentru a depăși dificultățile fiziologice specific velare. Atingerea acestor performanțe, angajează ajutorul afectiv al părinților pentru a întări energia de care copilul are nevoie să continue exercițiile acasă, după indicații. Influența psiho-afectivă pozitivă exercitată de mediul familial asupra învățării limbii devine indispensabilă în condițiile copilului rhinolalic, pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
finale decât a celor inițiale, precum și un retard la nivelul dezvoltării lingvistice. În aceste cazuri defectul este descris ca o dislalie funcțională, omisiunea consoanelor finale și mediale producându-se chiar când ele pot fi corect articulate în poziție inițială. Insuficiența velară postoperatorie în cazul subiecților întârziați mintal, creează mari dificultăți în munca de terapie logopedică deoarece sunt lipsiți de posibilitatea de înțelegere a sarcinilor de rezolvat, precum și de hotărârea și voința necesară pentru a compensa incapacitatea fiziologică a vălului operat. De
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
excitații electrice simultane pentru a provoca mișcări active. Masajul electric simultan pentru a provoca mișcări active. Masajul electric pe care l-am efectuat cu ajutorul aparatului de vibromasaj gingival (autor Filipovici) cu accesorii adaptate masajului velar, a condus la creșterea sensibilității velare, la senzațiile tactile prin activarea circulației sanguine și a inervației periferice. Borel-Maisonny a obținut o bună mobilitate a vălului palatin prin atingeri (lovituri) fine ale luetei care răspunde la stimulul aplicat, oferind prin aplicare un exercițiu important în creșterea funcționalității
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la senzațiile tactile prin activarea circulației sanguine și a inervației periferice. Borel-Maisonny a obținut o bună mobilitate a vălului palatin prin atingeri (lovituri) fine ale luetei care răspunde la stimulul aplicat, oferind prin aplicare un exercițiu important în creșterea funcționalității velare. Exercițiile de suflu pe care le-am descris mai înainte contribuie de asemeni la antrenarea vălului în formarea închiderii nasofaringiene. Gargarismele, reflexul de vomă la care se poate adăuga un arsenal întreg de jocuri ale musculaturii, dezvoltă funcționalitatea sfincterului velo-faringian
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
înainte contribuie de asemeni la antrenarea vălului în formarea închiderii nasofaringiene. Gargarismele, reflexul de vomă la care se poate adăuga un arsenal întreg de jocuri ale musculaturii, dezvoltă funcționalitatea sfincterului velo-faringian prin hipertrofia plicii lui Passavant care compensează adesea insuficiența velară. Exercițiile pentru mișcarea conștientă a palatului moale, ținerea aerului în gură sub presiune umflând obrajii și aruncând aerul cu explozie printre buze, nu sunt decât manevre de stimulare și activare a funcționalității velare. În cazul în care în urma antrenamentului muscular
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
plicii lui Passavant care compensează adesea insuficiența velară. Exercițiile pentru mișcarea conștientă a palatului moale, ținerea aerului în gură sub presiune umflând obrajii și aruncând aerul cu explozie printre buze, nu sunt decât manevre de stimulare și activare a funcționalității velare. În cazul în care în urma antrenamentului muscular între peretele posterior al faringelui și marginea posterioară a vălului rămâne un spațiu de 5-6 mm în timpul fonației, cu menținerea vorbirii nasonate, se recomandă velo-faringo-plastia (Schönborn-Rosenthal). Pentru a se obține rezultate optime, trebuiesc
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
forma de manifestare a dezechilibrului funcțional dintre rezonatori, prin suflu nasal, deperdiție nasală, suflu laringian, nasonare, nasalizare, ”coup de glotte”, care impun o atentă precizare în scop terapeutic. Nasalizarea ca fenomen natural și indisponsabil formării vocii, devine patologică în insuficiența velară specifică despicăturilor congenitale și afectează pronunția monomorf sau polimorf, sub influența unor factori psihoindividuali și sociali. Defectele fizionomice și vorbirea rhinolalică tulbură adaptarea la viața normală, prin crearea unor situații conflictuale, dezechilibru emoțional și complexe de inferioritate cu reale implicații
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
limbajului sensibil egal cu grupul normal, deci superior grupului de oligofreni; b) nivel de utilizare a limbajului inferior grupului normal, dar superior grupului de oligofreni. Utilizarea limbajului se înscrie deci ca versantul cel mai precar, atât prin dificultățile de insuficiență velară, cât și prin rămânerea în urmă pe plan afectiv. Rezultatele obținute la probele verbale și neverbale de inteligență relevă faptul că subiecții cu despicături prezintă coeficienți de inteligență ceva mai mici (Q.I. med. 103,1) decât cei fără despicături
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prezintă coeficienți de inteligență ceva mai mici (Q.I. med. 103,1) decât cei fără despicături (Q.I. med. 107,1) explicat prin handicapul dat de nedezvoltarea limbajului în primii ani de viață. Ca și subiecții normali, cei cu malformații velare cuprinși în zona Q.I. 79-90, se adaptează la procesul învățării. Ei manifestă numai unele forme de disritmii ale dezvoltării psiho-intelectuale și nu tulburări ale procesului de organizare mintală. Se poate afirma cu certitudine că incidența factorilor neurologici rămâne problematică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
reușită. În pofida unor indicații din literatura de specialitate noi am găsit că este mai eficace reeducarea fonetică o dată cu activitatea de achiziție și dezvoltare a limbajului, învățarea limbii prin activitatea dirijată, adaptându-se cu facilitate la condițiile improprii fonetismului specific insuficienței velare. 3) Există o corelație directă între reușita operatorie și eficacitatea muncii logopedice. 4) Există o corelație directă între gradul de participare afectivă a familiei și rezultatele psiho-logopedice, corelație care devine unul din factorii de succes în terapia logopedică. Astfel, cei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
posterioare (o și u) și obiectele greoaie, încete, posomorite și sumbre poate fi dovedită prin experiențe acustice. *14 216 Lucrările lui Carl Stumpf și ale lui Wolfgang Köhler demonstrează de asemenea că consoanele pot fi împărțite în întunecate (labialele și velarele) și luminoase (dentalete și palatalele). Nu este vorba nicidecum de simple metafore, ci de asociații bazate pe asemănări neîndoielnice între sunet și culoare care pot fi observate mai ales în structura sistemelor respective. *15 Există, așadar, o problemă lingvistică generală
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
zebră" f = consoană fricativă labiodentală surdă: norv. ferdig [΄fä:di] "gata", germ. Vater [΄fatər] "tată", dan. flag [fla:γ] "steag", pg. fechar [fi΄(ar] "a închide", sued. fysik [fü΄si:k] "fizică", engl. frog [fr(g] "broască" g = consoană oclusivă velară sonoră: sp. guerra [΄ger-ra] "război", germ. gern [gεrn] "cu plăcere", dan. god [go:ð] "bun", pg. garfo [΄garfu] "furculiță", rom. gafă [΄gafə], sued. dugga [΄dog:a] "a burnița", norv. gartner [΄gartnər] "grădinar", engl. green [gri:n] "verde" γ = consoană fricativă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sonoră: sp. guerra [΄ger-ra] "război", germ. gern [gεrn] "cu plăcere", dan. god [go:ð] "bun", pg. garfo [΄garfu] "furculiță", rom. gafă [΄gafə], sued. dugga [΄dog:a] "a burnița", norv. gartner [΄gartnər] "grădinar", engl. green [gri:n] "verde" γ = consoană fricativă velară sonoră: dan. bog [b(γ] "carte", neer. leggen [΄lεγə] "a explica", pg. agora [ə΄γ(rə] "acum" i = vocală anterioară nonlabială închisă: fr. auditeur [odi΄tör] "auditor", sp. habitación [abitaði΄on] "cameră", pg. pais [pə΄i(] "țară", sued. ingång [΄ing
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
domn", rom. iar-nă [΄jarnə], dan. hj(lp [jälp] "ajutor", sued. böja [΄böja] "a încovoia" ( = consoană fricativă prepalatală sonoră: neer. horlage [x(΄lo:(ə] "ceas", pg. janela [(ə΄nεlə] "fereastră", fr. juillet [(ü΄jε] "iulie", rom. javră [΄(avrə] k = consoană oclusivă velară surdă: dan. kold [k(l] "rece", neer. komen [΄kome] "a veni", germ. können [΄könən] "a putea", engl. duck [d(k] "rață", pg. carro [΄ka(u] "mașină", it. casa [΄kaza] "casă", norv. kart [kat] "hartă", sued. kust [k(s:t] "coastă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
modificată: 2 5. Parotidectomia totală sau segmentară: 2 6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare): 2 7. Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor: 2 8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale: 2 9. Faringoplastii în insuficiențe velare: 2 10. Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii: 2 11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție: 2 12. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
bulgare - Originea și dezvoltarea limbii bulgare. - Locul limbii bulgare în familia limbilor slave. Limba bulgară și celelalte limbi balcanice. ÎI. Fonetica și fonologie - Particularități fonetice ale limbii bulgare. - Sistemul vocalic. Alternante vocalice. - Sistemul consonantic. Consoane surde și sonore. Palatalizarea consoanelor velare. III. Morfologia - Obiectul morfologiei. Părțile de vorbire. - Substantivul - gen, număr, articulare. - Adjectivul - gen, număr, articulare, grade de comparație. - Pronumele. Categorii de pronume. - Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Articularea. - Verbul. Aspectul verbal. Moduri și timpuri verbale. Participii și gerunziu. - Adverbul. Clasificare și
ORDIN nr. 5.612 din 14 noiembrie 2006 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura bulgara - educatoare şi invatatori, Limba şi literatura maghiara materna - educatoare, invatatori şi profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184463_a_185792]
-
modificată: 2 5. Parotidectomia totală sau segmentară: 2 6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare): 2 7. Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor: 2 8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale: 2 9. Faringoplastii în insuficiențe velare: 2 10. Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii: 2 11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție: 2 12. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]