121 matches
-
aparatului fonator. Elementele aparatului fonator nelezate de malformație ca: laringele, limba, maxilarul și buzele în cazul unei despicături simple de văl, răspund de o serie de greșeli pe care le fac în articularea consoanelor și sunt antrenate fiziologic de insuficiența velară, în complicarea tulburărilor rhinodislalice. Insuficiența velară determină prin pierderea de aer nasal modificarea presiunii intraorale și antrenează consecutiv o serie de greșeli ale celorlalte elemente ale aparatului fonator așa fel încât apare o asinergie de contracție a vălului și a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de malformație ca: laringele, limba, maxilarul și buzele în cazul unei despicături simple de văl, răspund de o serie de greșeli pe care le fac în articularea consoanelor și sunt antrenate fiziologic de insuficiența velară, în complicarea tulburărilor rhinodislalice. Insuficiența velară determină prin pierderea de aer nasal modificarea presiunii intraorale și antrenează consecutiv o serie de greșeli ale celorlalte elemente ale aparatului fonator așa fel încât apare o asinergie de contracție a vălului și a limbii (o dischinezie linguo velară) care
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Insuficiența velară determină prin pierderea de aer nasal modificarea presiunii intraorale și antrenează consecutiv o serie de greșeli ale celorlalte elemente ale aparatului fonator așa fel încât apare o asinergie de contracție a vălului și a limbii (o dischinezie linguo velară) care ia în unele cazuri în mod compensator o poziție posterioară ducând la emisie dislalică a consoanelor: s, ș, t, z, j, ce, ci, je, ji. Astfel, poziția vicioasă a limbii deplasează punctul de articulație pentru consoanele linguo-dentale, linguo-palatale și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mai puțin intens, direct influențate de rezultatul operator și factorii psihosociali de influență. Nasonarea are dimpotrivă un timbru mai grav; vocea este răgușită, închisă, cu aspect de rhinolalie închisă, specifică vegetațiilor adenoide și care de fapt se adaugă adesea despicăturii velare în sens compensator. Această nasonare coexistă accidental cu suflul nasal și poate fi ușor deosebită; uneori este doar o nasalitate intermitentă și trecătoare, alteori poate fi fără remediu. Pentru specialist este important a le deosebi cu urechea și a-l
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
necesară instrumentalității, dar dirijat și integrat în marele sistem al limbajului prin inteligență și gândire” Constantin Păunescu 4.1. Stadiile și modalitatea de dezvoltare a vorbirii Studiul comportamentului verbal la copiii rhinolalici a stabilit particularitățile instrumentalității limbajului în condițiile insuficienței velare de origine congenitală. Vom căuta să răspundem în ce determinare stau acestea cu stadialitatea dezvoltării vorbirii pe vârste, în ce măsură deficitul fonoarticulator împietează asupra celorlalte nivele ale dezvoltării limbajului și în ansamblu cu ce repercusiuni asupra proceselor psihice. Dezvoltarea poate fi
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dar, care nu-l ascultă. Aici intervin senzațiile corporale și kinestezice asociate cu mișcările efectuate și controlul auditiv care permite realizările din ce în ce mai apropiate de modelele furnizate de limbajul adultului. Deși primește modele corecte în anturajul său vorbitor, copilul cu despicătură velară congenitală nu le poate realiza întocmai, stocajul sub formă de memorie verbală înregistrând mișcările emise de un suport material deficitar, comparativ cu normativul cerut de achizițiile lingvistice. Percepția senzorială a sunetelor precum și reacțiile motrice devin defectuoase în cursul tentativei de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
este de ajuns a asigura rolul său mediator” (66; p.560). Dificultățile manifestate de la primele începuturi ale limbajului, în formarea și dezvoltarea vorbirii, a rostirii, a învățării de a utiliza codul lingvistic, transpun pe plan psihic la copilul cu despicătură velară o întârziere în dezvoltarea limbajului, flagrantă în primele stadii. „Între nivelul de codare și cel semantic interdependența este atât de strânsă, încât cea ce putem spune în prezent este că destructurarea unuia duce la modificări în structurarea celuilalt” (135; p.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
este întârziată față de normal cu circa 2-3 luni manifestându-se prin sunete fără rezonanță orală, lipsite de inflexiuni tonale și sărace în ceea ce privește repertoriul posibilităților de emisie. Lalalizarea este de fapt o continuare a vocalizării anterioare în care emisiile consonantice sunt velare, difuze, înlocuite prin alte emisii consonantice posibile (pa-pa-pa sunt înlocuite cu ma-ma-ma). Deși procesul de selectare conform modelului lingvistic prezentat de anturaj începe, realizarea sonoră este neconformă cu modelul primit prin stimulii auditivi. Aceasta se explică prin faptul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
c. Dezvoltarea psiho-motorie socio-afectivă și dezvoltarea fono-articulatorie. Pentru a corela în cadrul acestor etape, dezvoltarea fonoarticulatorie cu dezvoltarea psiho-motorie și socio-afectivă, am aplicat sistemul de indicatori Binet-Simon -Wechsler - Zazzo, modificat de C. Păunescu (137) la același grup de subiecți cu despicături velare, intrați în evidență la 6 luni și observați longitudinal până la vârsta școlarizării. Probele au fost aplicate în același timp unui grup de subiecți cu integritate labio-maxilo-palatină, în vârstă de 5 ani, încadrați în 2 grădinițe cu program săptămânal 5, rezultatele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
zona de D.M. cu o probabilitate de: P3b =7,74, raportat la P3a =3 pentru subiecții normali și în zona de retard psihic cu o probabilitate de 12,85% raportat la 9%, cât s-a înregistrat pentru subiecții fără despicături velare. Atât subiecții normali cât și cei născuți cu malformații palatovelare cuprinși în zona valorilor 79-90 pentru Q.I., nu au o deficiență mintală propriu-zisă putându-se adapta la procesul de învățare. Ei manifestă numai unele forme de disritmii ale dezvoltării
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Analiza imediată a propoziției și a frazei, ceea ce constituie după J. Piaget „sprijinul limbajului” (143) ne-a facilitat un studiu comparativ al celor trei grupuri pentru a pune în evidență eventualele dificultăți ale limbajului determinate de tulburările fono-articulatorii specifice despicăturii velare, la trei nivele de vârstă diferită: 3-4 ani, 4-5 ani, 5-6 ani. Fiecare grup de vârstă cuprinde un număr de 25 subiecți. Probele de dezvoltare lingvistică s-au aplicat numai după examinarea complexă psiho-motorie și intelectuală (137), care s-au
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
superior grupului C - oligofreni; b) nivel de utilizare a limbajului inferior grupului A - subiecți normali - dar superior grupului C - oligofreni. Utilizarea limbajului se înscrie deci ca versantul cel mai precar la subiecții rhinolalici, explicat atât prin dificultățile impuse de insuficiența velară cât și prin rămânerea în urmă pe plan afectiv. Copilul rhinolalic - nu realizează dorința de a vorbi, lovindu-se de diferite obstacole și limbajul pierde astfel din intensitatea sa. El trebuie conștientizat de dificultățile respective, comportarea anturajului putând să aibă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
transmis. Probabilitățile opoziționale distinctive se restrâng, ceea ce duce la dificultăți în decodare. De pildă subiectul M. A. în vârstă de 3 ani și 6 luni, cu despicătură posterioară completă, operată, restrânge aceste posibilități la vocale și consoana c, consoană specific velară și totuși singura posibilă, deși postoperator vălul este nefuncțional. Subiectul C. E. în vârstă de 5 ani și 6 luni, cu același diagnostic clinic, reduce posibilitatea de articulare la vocale și consoana nazală „n”, alte consoane nefiindu-I accesibile deși operația
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a dat un văl funcțional. Subiectul O. S. în vârstă de 6 ani, cu despicătură unilaterală stângă completă, operată, reduce posibilitățile opoziționale distinctive la vocalele + h + n + m. Astfel cuvântul cană este pronunțat hană, pană = hană, băiat = hăiah etc. Insuficiența velară înainte de operație ca și cea de după operație nu permite formarea suflului exploziv în bilabialele p, b, acestea fiind înlocuite cu m; astfel cuvântul „baba” este pronunțat „mama”, cuvântul „bob” este pronunțat „mom” ș.a.m.d., mesajul devenind inteligibil numai în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
limbajului, prin imposibilitatea organică de a realiza adecvat această structură sonoră pentru o unitate semnificantă anume. Înlocuirea fonemei „s” în cuvântul „casă” îl schimbă în „cahă” pierzând pentru interlocutor semnificația reală. Multă vreme după apariția primelor cuvinte, copilul cu insuficiență velară nu poate pronunța corect cuvântul tata, înlocuind fonema „t” cu „h”, cu „c” cu suflu nasal. Frecvența acestor fenomene tot mai sporită, capătă o semnificație fiziologică, în cazul categoriei de subiecți cercetați și studiul nostru încearcă să calculeze entropia după
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
eronat și contrariul lor, a cantității de foneme folosite corect, apreciate în procente, înteresând calculul „entropiei” și al „gradului de organizare și Rhinolalia și terapia ei, studii și cercetări 158 progres” (213; p.20-30), al sistemului fonemic în condițiile patologiei velare de origine congenitală. 5.2.a) Deși în majoritatea dislaliilor sunt afectate numai consoanele și foarte rar vocalele, despicăturile congenitale de buză și văl palatin modifică totuși și biomecanica vocalelor prin tulburarea mecanismelor elementare de respirație - suflu bucal, „coup de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s” ale cărei formații eronate sunt denumite sigmatisme și care sunt găsite într-un procent de 85,5%, respectiv 90,5% în cele două forme de despicături. Insuficiența velară ca și tulburările de ocluzie influențează asupra formării corecte a siflantei „s” care are multiple posibilități de sprijin lingual pe suprafața supradentală de articulare. Fenomenele dislalice sporesc pentru d, t, b, s, în despicăturile totale, se mențin la același nivel
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
posibilități de sprijin lingual pe suprafața supradentală de articulare. Fenomenele dislalice sporesc pentru d, t, b, s, în despicăturile totale, se mențin la același nivel pentru t,z, în ambele forme de despicături (75%, 76%) scăzând pentru c în despicătura velară la 69% pentru ca să crească la aceeași consoană la 70% în despicăturile totale. Același fenomen se repetă întocmai pentru fonemele g, p, v, f menținându-se pentru grupurile ce-ci, ge-gi, che-chi, ghe-ghi în 70%. Fonema „r” este mai puțin dislalică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
forme de erori comparativ în cele două forme de malformații ale tractului vocal supra-laringeal (tabel 16). Cea mai frecventă omisiune ca formă dislalică se petrece în sfera consoanelor linguo-velare fără nici o diferență valorică în cele două forme de malformații, insuficiența velară determinând imposibilitatea pronunției consoanelor c-g (grafic 15). Valori crescute se înregistrează de asemenea în despicăturile totale unde se vede importanța arcadei dento-alveolare pentru consoanele t, t, r. Din punct de vedere fonetic interesant de semnalat este faptul că înlocuirile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
frecvente consoane de înlocuire sunt aspirata h și nasala n ușor accesibile și accidental, când alte consoane se pot emite, ele devin elemente de înlocuire, fie după asemănare auditivă, fie după asemănare articulatorie. Astfel dislalia în rhinolalia apperta de origine velară este polimorfă și complexă și depinde în cea mai mare măsură de influența psiho-socială și pedagogică care dirijează formarea și dezvoltarea vorbirii. Ea este extrem de expusă influențelor din afară, ceea ce argumentează importanța și necesitatea educației fonetice. Fenomenul de deperdiție este
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și complexă și depinde în cea mai mare măsură de influența psiho-socială și pedagogică care dirijează formarea și dezvoltarea vorbirii. Ea este extrem de expusă influențelor din afară, ceea ce argumentează importanța și necesitatea educației fonetice. Fenomenul de deperdiție este specific insuficienței velare și componenta principală a rhinolaliei. Ea culminează, cum era și de așteptat, în emisia consoanelor bilabiale p, b, dento-labiale f, v și linguo-dentale t, d, care cer un puternic suflu bucal cu explozie în partea anterioară a tractului vocal (Grafic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
deducem unele indicații terapeutice extrem de valoroase. Erorile de emisie ale siflantelor marchează valori procentuale ridicate în despicăturile totale, păstrând aceeași ordine a frecvenței în ambele forme (grafic 19). Procentele oarecum moderate explică faptul că acest fenomen nu este specific insuficienței velare ci tulburărilor de echilibru ocluzal pe care le întâlnim de fapt în despicătura de buză și de maxilar în care sigmatismul are o frecvență mai mare. De asemeni, pentru siflante există și alte posibilități de eroare, în cazul despicăturilor, deoarece
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
progres” prin formula Gh. Zapan. Conform teoriei informației extinsă pentru sistemele cu evenimente preferențiale evolutive biologice, psihologice, pedagogice, sociale (Schannon, 1948, 165; p. 121 și Zapan Gh. 1971, 213; p.2032), am considerat procesul învățării limbii materne în condițiile defectelor velare ca un sistem evolutiv cu evenimente preferențiale și am aplicat la datele statistice obținute din analiza cantitativă a erorilor și abaterilor de la pronunția normală, formula „gradului de organizare și progres” H’(H) a lui Gh. Zapan în scopul evaluării statistice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
despicătură de cerul gurii? Despicătura de buză incriminează pe plan uman o problemă de estetică care afectează la nașterea copilului, în primul rând părinții, dar care rămâne fără importanță în fața progreselor făcute de chirurgie. Esențial rămâne aspectul funcțional al despicăturii velare deoarece în acest sens nu sau înregistrat încă rezultate perfecte. Chirurgul, cel mai exigent și experimentat, rămâne de multe ori nesatisfăcut de rezultatele operațiilor sale, în comparație cu posibilitățile vaste ale medicinii profilactice. El participă deopotrivă la disperarea părinților, la succesele și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
chirurgicale ori prea devreme, ori prea târziu, determinând situații anatomice inapte vorbirii cu tulburări fonetice dificile. Obținerea unui palat funcțional în aceste cazuri necesită o activitate prelungită de reeducare în colaborare cu chirurgul care trebuie să reintervină pentru îmbunătățirea funcției velare. Investigațiile făcute asupra subiecților din a doua etapă pentru care au fost luate în considerație aceleași criterii mai sus menționate determină pentru această perioadă următoarele caracteristici: - Intervențiile chirurgicale sunt efectuate între 18-36 luni, înaintea achiziției limbajului articulat, perioadă în care
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]