112 matches
-
1 oglindă de perete. Licitația s-a ținut în ziua de la 24 - 26 iulie expirat, 1882. Iscălit p. agent Zoicărescu (originalul se află la redacțiunea "Luptătorului "). La comuna Măicănești s-au secuestrat: 6 oi; 1 gonitor; 3 iepe; 90 coți velințe; 2 vaci; 1 pereche foi; 23 coți așternut; 3 țoale de car; 1 așternut; 20 banițe porumb; 2 cai și 3 butoaie. Vânzarea acestor obiecte va avea loc de la 15 - 25 august. Agent Ionescu - No. 139. Așternut, haine, instrumente de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
parabola săracului Lazăr -, prilej pentru zugrav de a reprezenta „moartea păcătosului”, o moartea „rea”, anticameră a Infernului (pictorului i se recomanda să așeze în imagine „pe un bătrân despuiat [care] zace răsturnat pe un pat, acoperit până la mijloc cu o velință de preț; el își rotește ochii cu mare spaimă, dă din picioare și își întinde mâinile în toate părțile; iar deasupra-i un diavol îi înfige în inimă o cange cu trei dinți, îl sfâșie fără milă și-i târăște
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
le duce. Aceasta-i dă tărie În lupte aspre Acesta este chipul Anei noastreă» Deși fiecare clipă e numărată, tovarășa Ana găsește, totuși, vreme să se aplece deasupra copăii În care doarme un copil bălai, să-l acopere cu o velință veche și să rostească o vorbă prietenească menită să descrețească frunțile Încordate. (Ă). Prin zăbrele al maestrului A. Toma, Înfruntă suferințele la care e supus, hotărârea lui de a nu se lăsa prins În plasa dușmanului, de a-și apăra
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
încredință că toți dormeau liniștiți, se îndepărtă în vârful picioarelor. În vis, era din nou în valea sa. Un cer jos, plumburiu, care stătea să cearnă ninsoare, acoperea lacul. Învăluiți în niște haine de paie numite la ei în vale „velințe” și încălțați cu cizme de paie, samuraiul și Yozō așteptau cu suflarea tăiată la marginea apei presărate ici-acolo cu zăpadă înghețată. Dintr-un desiș de trestii uscate, se zărea luciul întunecat al apei unde se adunase un pâlc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
amintiri. Și de fiecare dată, îl străbătuse împreună cu Yozō. Samuraiul se întorcea din când în când în șa și se uita la Yozō care venea în urma lui în tăcere. Era îmbrăcat cu o pelerină de ploaie numită prin partea locului„velință”. Nu se despărțea de samurai după cum nu se despărțise de el nici în lunga lor călătorie. — Ce frig e, nu-i așa? zise samuraiul către supusul său cu compătimire în glas. Când ajunseră la Nunozawa, încă mai bătea vântul, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
au arătat bunei boțul negru și păros pe care-l găsiseră pe tăpșan. Ea le a spus că trebuie să-i facă, numaidecât, un culcuș cald și moale. Au găsit un lighean vechi și spart în care au așternut câteva velințe. Peste ele a pus, apoi, o blană moale și călduroasă. Dar Motănel nu era mulțumit. Mieuna întruna. Ce nu i o fi plăcând? Cred că-i e foame! spuse bunica. Și ce-o să-i dăm de mâncare? întrebară copiii? Lapte
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
șirul vânăt al munților de peste Ozana, cu Cetatea Neamțului, cenușie și mohorâtă, pe un piept ieșit în afară al muntelui. Mai înspre dreapta, plopii și lucirile Târgului. Apoi dealul Boiștei, trăgănat, acoperit până aproape de vârf cu lanuri înguste ca niște velințe multicolore, și în față, departe, peste Moldova invizibilă, dunga sinilie a dealului Pașcanilor, după care începe proza întinderilor arse și a așezărilor omenești sărace și murdare. În dreapta, peste priveliștile strălucitoare, codrul albastru al Grumăzeștilor. Și spre miazăzi, triști în singurătatea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
șoptit dorințe în urechi ca ea să le poată duce de cealaltă parte a luminii, unde spiritele strămoșilor aveau să-i primească cu drag sufletul, care acum se putea odihni în pulbere, scăpat de suferință. Au învelit-o într-o velință de lână nealbită și au pus în jurul ei ierburi frumos mirositoare, apoi au îngropat-o la poalele copacului celui mare unde femeile se adunau să vadă răsăritul lunii. Iacob a săpat mormântul în timp ce Laban a stat și s-a uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
m-aș fi întors din lumea morților. Niciodată n-a mai ridicat apoi mâna asupra mea. A început să-mi placă să scot firul strălucitor din norii amestecați de lână și să-l transform în haine pentru familia mea, în velințe și în materiale numai bune de vândut. A început să-mi placă să-mi las mintea să umble în timp ce mâinile își vedeau de treaba lor precisă. Chiar și la bătrânețe, când firul pe care îl torceam nu mai era de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Să ne salvăm, Sinistrate! Încet, prin ploaia tristă... un piept curbat de tuse... cu sânge în batistă. Pe după colț se duse." Dădură un colț. - Ce-i aici? se miră el. 351 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Scormonea, pe sub niște velințe, după icoana făcătoare de minuni. Și, doar în chiloți, cu icoana făcătoare de minuni pe genunchi și cu pachetul de Snagov după ea, se instala în vârful patului și se asmuțea singură să ghicească, plină de cochetărie, în icoană. - Bună
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
că aici nu se poate vorbi, spuse ea cu șiretenie. Dogarul clătină capul neîncrezător, apoi îi făcu loc. - Poftim. Intrară. Femeia roti ochii împrejur. Casa sclipea de curățenie. Lucrurile stăteau așezate la locul lor fiecare și pereții erau îmbrăcați în velințe grele, colorate. Ici-colo atârnau fotografii înrămate cu scoici și la răsărit, sub icoană, ardea o candelă de sticlă roșie, abia pîlpund. Mirosea a gutui ținute la căldură, și pe patul înalt, acoperit cu o cergă aspră, dormeau doi motani, care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Cu o mână și-a așezat o șuviță de păr, și sânii ascuțiți s-au ridicat sub mătasea capotului. Ucenicul privi odăile scunde de pământ. Pereții erau acoperiți cu preșuri, toate furate de mâna Stăpânului. Pe patul lat, ibovnica așternuse velințe scumpe și moi. În fiecare colț ardea câte o lampă albastră de porțelan, tivită cu nichel pe margini. Lăutarii își scoseseră pălăriile soioase și se așezaseră într-un colț. Bozoncea a destupat sticlele aduse și s-au așezat la masă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
boierănași sărăciți cari, slujind, își recâștigau pe-ncetul o avere din care să poată trăi fără grijă, din rude scăpătate, însă pline de deșertăciune, cari trăiau pe sama vărului avut, din refugiați străini - poloni, unguri sau nemți - cari, mai la velință mai la gospodărie, mai în cancelaria domeniilor, formau o clasă de amploiați, din călugări, feciori de boieri, cari înconjurau mănăstirea spre a trăi bine pe moșiile și la curțile cunoscuților lor, afară de aceea, un popor de servitori, țigani și străini
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
coloranții pe țesături, se foloseau următorii mordanți 1 borș de putină, oțet de vin, piatră acră, leșie și piatră vânătă. Astăzi se țese din ce în ce mai puțin, femeile lucrând în război așternuturi de pat în mai multe zeci de ițe, codare și velințe 2. Renumite pentru meșteșugul țesutului erau Elena Sandu. și Elena Savin. Țesătura rafinată, folosită ca fâșii de borangic și piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
romani 252. La huțuli, după naștere, moașa ("baba") îi dă mamei "holercă" (rachiu) fiartă cu unt de oaie, apoi o așază jos, pe podea, pe fân sau pe pământ. Pentru a vesti nașterea unui copil, pe prispă se așternea o velință, iar în fereastră se punea o carafă cu must de sfeclă. Pentru a dezlega casa de toate făcăturile, moașa deznoda toate lucrurile pe care le găsea în gospodărie.253 Pentru a-l feri de deochi, moașa își face cruce, îl
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
descântat-o Rada în taina nopții de august, dar nu a avut putere descântecul... Un ghiont în umăr o făcu să-și ridice ochii spre Tudora, care i-l arătă din priviri pe boier Preda. Luase, Dumnezeu știe de unde, o velință, înfășurase cu ea o icoană, iar pe cealaltă, a sfântului Pavel, pe care i-o dăruise lui Papa, o tot mângâia, privind-o cu nesaț. Țigăncile se întrebau din ochi dacă boierul mai e în toate ale lui, când un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
frig. — Măria ta, în jumătate de ceas v-aș fierbe un leac pe care, dac-o să-l beți fierbinte, o să vă liniștiți. — Ce mai aștepți? Și vodă rămase singur în cămășoiul alb din pânză de in, sprijinit în perne, sub velințele grele din lână țigaie. Prima care se întoarse fu doamna. Se sperie când îl privi atentă. Dormea. Avea fruntea palidă și brobonată de sudoare, la fel și obrazul stâng, în timp ce obrazul drept era roșu ca focul. Se apropie în vârful
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ați observat, doamnă, că femeile politice nu știu să-și cârpească ciorapii, se îmbracă fără gust și miros a rufărie neagră, amețită cu parfum? Ați intrat în dezordinea căsniciilor acestor doamne? V-ați uitat prin colțuri? Ați ridicat marginile unei velințe care acoperă un pat sau o canapea? Ați tras cu degetul pe etajeră..."134. Exemplul în sine nu are nimic spectaculos, iar suita interogativă corespunde, evident, unei banale retorici persuasive. Ceea ce e semnificativ ține, și aici, de înlănțuirea secvențelor, de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
românesc pătruns în maghiară (atestat la 1331). În maghiară, cserge este dialectal (apare în maghiara din Transilvania și zonele învecinate); în secolul 14, nu avea sensul general de „pătură“, ci pe acela de „țesătură aspră de lână, făcută de români; velință tipic românească, țesută după o tehnică românească“, denumind obiectul care reprezenta renta feudală, darea în natură a iobagilor români. Cercetătorii care s-au ocupat de influența românei asupra maghiarei (F. Bakos, G. Blédy) consideră cuvântul maghiar împrumutat din română. La
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și vizitat la Caterina nostra... În Chitul acela, cu rânjet lucitor, încape cât într-un siloz pentru colectat cereale: fote vrâstate cu florile câmpului, cămăși de borangic galben, ca aurul, ștergare de in, lungi de să înconjuri ograda cu ele, velințe de lână vopsită în zeamă de coajă de stejar și în fiertură de lemn roșu de arin... Profetul cerceta cu ochii mijiți și un chimir bătut în mărgele multicolore, care nu se mai găsesc, de când plecară de la noi, din țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
la el permanent. Și nu ar fi prima dată când umple de plumbi măruntaiele cuiva... Înainte de plecarea către aeroport, Vladimir se bărbieri, își lustrui pantofii cu peria de încălțăminte pe care o așeză cu grijă la locul ei, rândui civilizat velințele de pe patul larg, își luă paltonul de pe umeraș și maleta-diplomat din dulăpașul în care se țin bidoanele de lichid pentru curățenie, printre care o ascunsese grijuliu. În văzul unui buldog de la recepție, ce avea niște ochi de broască, și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nu știm care experiență a fost mai dramatică, din iconomia lui Dumnezeu se întoarce în universul carceral pentru a întări sufletește prin versul său mii de suflete chinuite: Doamne, fă din suferință pod de aur, pod înalt Fă din lacrimă velință ca-ntr-un pat adânc și cald. Din lovirile nedrepte, faguri facă-se și vin. Din înfrângeri, scări și trepte, din căderi, urcuș alpin. Nu întâmplător Gyr și-a intitulat această poezie „Metanie”, pentru că metania e cea în care omul
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
un kilogram de carne o dată pe săptămână. Din această rație mama, care era de o bunătate aparte, avea la masă cel puțin o dată pe zi trei sau patru copii ai vecinilor, părăsiți de părinții care alergau disperați, cu țoale și velințe, să le vândă pe mâncare prin Oltenia și Banat. În această perioadă Alexandru i-a cunoscut în regiune pe cei ce mai târziu au organizat rezistența în munți și, ca mulți alți tineri entuziaști, a participat la aceste acțiuni. Prin
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pică tot mai des din mine câte-o creangă frântă, în vârfuri, sus, grădina cântă și-așteaptă marele cules. Sunt, Doamne, copt pentru cules. Metanie de Radu Gyr Doamne, fă din suferință pod de aur, pod înalt. Fă din lacrimă velință ca-ntr-un pat adânc și cald. Din lovirile nedrepte faguri facă-se și vin. Din înfrângeri, scări și trepte, din căderi, urcuș alpin. Din veninul pus în cană fă miresme ce nu pier. Fă din fiecare rană o cădelniță
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Muresanu nr. 15, județul Bacău. 129. Bossenmayer Corneliu, născut la 7 noiembrie 1950 în București, România, fiul lui Bossenmayer Traian și Constantă, cu domiciliul actual în Germania, 82008 Unterhaching, Lena Christstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Velinței nr. 6, sectorul 2. 130. Stemberger Ștefan, născut la 25 noiembrie 1973 în localitatea Derna, județul Bihor, România, fiul lui Stemberger Istvan și Maria, cu domiciliul actual în Cehia, 696 67 Radejov nr. 169, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 958 din 5 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144377_a_145706]