219 matches
-
în mod special pentru așa ceva de către proprietarii de velnițe. De altfel, aproape fiecare velniță avea grajduri pentru vite. Producția de spirt și rachiu varia, bineînțeles, în funcție de gradul de perfecționare a procesului de producție și a capacității velniței. În 1852, la velnița de la Horodniceni se obținea din merța de porumb 29 oca de spirt, iar la velnița din Neamț a lui Mihail Kogălniceanu patru vedre de spirt. Din merța de grâu la Horodniceni se obțineau uneori și 34 oca de spirt, iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
grajduri pentru vite. Producția de spirt și rachiu varia, bineînțeles, în funcție de gradul de perfecționare a procesului de producție și a capacității velniței. În 1852, la velnița de la Horodniceni se obținea din merța de porumb 29 oca de spirt, iar la velnița din Neamț a lui Mihail Kogălniceanu patru vedre de spirt. Din merța de grâu la Horodniceni se obțineau uneori și 34 oca de spirt, iar la proiectata velniță a lui Ghițescu se prevedea o extracție de 41 oca de spirt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se obținea din merța de porumb 29 oca de spirt, iar la velnița din Neamț a lui Mihail Kogălniceanu patru vedre de spirt. Din merța de grâu la Horodniceni se obțineau uneori și 34 oca de spirt, iar la proiectata velniță a lui Ghițescu se prevedea o extracție de 41 oca de spirt din merța de grâu. La 1861, cele 16 velnițe din ținutul Neamț, utilizând 426 de lucrători, plătiți anual cu 29.164 lei, prin prelucrarea anuală a 980 merțe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de spirt. Din merța de grâu la Horodniceni se obțineau uneori și 34 oca de spirt, iar la proiectata velniță a lui Ghițescu se prevedea o extracție de 41 oca de spirt din merța de grâu. La 1861, cele 16 velnițe din ținutul Neamț, utilizând 426 de lucrători, plătiți anual cu 29.164 lei, prin prelucrarea anuală a 980 merțe grâu, 14.223 merțe orz, 17.768 merțe secară, 43.965 merțe porumb și 30 merțe hamei, produceau anual 226.550
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de lei vadra, ceea ce înseamnă că Balș a încasat o sumă de 210.000 lei. În 1859, de pildă, s-a exportat prin Galați 37.042 vedre de spirt și 21.373 oca de rachiu. Mâna de lucru folosită la velnițe era salariată. Conducerea tehnică a procesului de producție era încredințată unor tehnicieni, maiștri, care de cele mai multe ori erau străini. Lucrătorii însă erau localnici. O velniță avea de la 3 la 50 de lucrători. La velnița de la Negrești, lucrau 14 oameni la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
042 vedre de spirt și 21.373 oca de rachiu. Mâna de lucru folosită la velnițe era salariată. Conducerea tehnică a procesului de producție era încredințată unor tehnicieni, maiștri, care de cele mai multe ori erau străini. Lucrătorii însă erau localnici. O velniță avea de la 3 la 50 de lucrători. La velnița de la Negrești, lucrau 14 oameni la jumătatea veacului trecut. În 1861, la velnița de la Gârdești (Vaslui) lucrau 28 de oameni plătiți anual cu 4.500 lei, la cea de la Hrescu (Tutova
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rachiu. Mâna de lucru folosită la velnițe era salariată. Conducerea tehnică a procesului de producție era încredințată unor tehnicieni, maiștri, care de cele mai multe ori erau străini. Lucrătorii însă erau localnici. O velniță avea de la 3 la 50 de lucrători. La velnița de la Negrești, lucrau 14 oameni la jumătatea veacului trecut. În 1861, la velnița de la Gârdești (Vaslui) lucrau 28 de oameni plătiți anual cu 4.500 lei, la cea de la Hrescu (Tutova) 50 de oameni plătiți anual cu 1.993 galbeni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de producție era încredințată unor tehnicieni, maiștri, care de cele mai multe ori erau străini. Lucrătorii însă erau localnici. O velniță avea de la 3 la 50 de lucrători. La velnița de la Negrești, lucrau 14 oameni la jumătatea veacului trecut. În 1861, la velnița de la Gârdești (Vaslui) lucrau 28 de oameni plătiți anual cu 4.500 lei, la cea de la Hrescu (Tutova) 50 de oameni plătiți anual cu 1.993 galbeni, iar la cele 16 velnițe din ținutul Neamț, după cum am arătat, lucrau 426
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oameni la jumătatea veacului trecut. În 1861, la velnița de la Gârdești (Vaslui) lucrau 28 de oameni plătiți anual cu 4.500 lei, la cea de la Hrescu (Tutova) 50 de oameni plătiți anual cu 1.993 galbeni, iar la cele 16 velnițe din ținutul Neamț, după cum am arătat, lucrau 426 oameni, adică în medie 26 de lucrători la o velniță. Exista o diviziune tehnică a muncii, fiecare lucrător, sau un grup de lucrători, era însărcinat cu supravegherea unei anumite părți componente a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu 4.500 lei, la cea de la Hrescu (Tutova) 50 de oameni plătiți anual cu 1.993 galbeni, iar la cele 16 velnițe din ținutul Neamț, după cum am arătat, lucrau 426 oameni, adică în medie 26 de lucrători la o velniță. Exista o diviziune tehnică a muncii, fiecare lucrător, sau un grup de lucrători, era însărcinat cu supravegherea unei anumite părți componente a procesului de producție. S-a remarcat, pe bună dreptate, că velnițele nu funcționau tot timpul anului și că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în medie 26 de lucrători la o velniță. Exista o diviziune tehnică a muncii, fiecare lucrător, sau un grup de lucrători, era însărcinat cu supravegherea unei anumite părți componente a procesului de producție. S-a remarcat, pe bună dreptate, că velnițele nu funcționau tot timpul anului și că, deci, lucrătorii munceau acolo vremelnic, nefiind rupți de agricultură, în cazul când erau țărani din satele apropiate. Numărul acestor „muncitori parțiali”, având în vedere că velnițele foloseau în medie între 10 și 20
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
S-a remarcat, pe bună dreptate, că velnițele nu funcționau tot timpul anului și că, deci, lucrătorii munceau acolo vremelnic, nefiind rupți de agricultură, în cazul când erau țărani din satele apropiate. Numărul acestor „muncitori parțiali”, având în vedere că velnițele foloseau în medie între 10 și 20 de lucrători, trebuie să se fi ridicat în Moldova la jumătatea veacului trecut, când funcționau aproximativ 1.000 de velnițe, la cel puțin 10.000 de oameni. Începuturi timide ale mașinismului se constată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
erau țărani din satele apropiate. Numărul acestor „muncitori parțiali”, având în vedere că velnițele foloseau în medie între 10 și 20 de lucrători, trebuie să se fi ridicat în Moldova la jumătatea veacului trecut, când funcționau aproximativ 1.000 de velnițe, la cel puțin 10.000 de oameni. Începuturi timide ale mașinismului se constată în acea epocă și în domeniul producției de bere. N. Suțu semnala existența, în 1842, la Galați, alături de alte întreprinderi industriale, a unei fabrici de bere. Ea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova a luat ființă în mănăstirea Neamț la 29 februarie 1852. Este știut că mânăstirea Neamț forma un complex economic feudal dotat cu o tipografie, ateliere de potcapuri, de cizmărie, instalații de prelucrare a lemnului (ferăstraie), a lânii (pive, dârste), velnițe etc., care lucrau în primul rând „pentru trebuința numerosului sobor” iar în al doilea rând pentru piață. Încă din anul 1850, starețul Neonil a plănuit să construiască „o fabrică de postav pentru trebuința numerosului sobor”. Proiectul a fost, într-adevăr
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se efectua întreg procesul de producție a postavului de la filatură până la apretură, inclusiv vopsitoria. Fabrica mai avea și câteva instalații industriale anexe: pive, o boiengerie cu „o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă”, o velniță etc. O problemă dificilă a constituit-o pentru M. Kogălniceanu angajarea tehnicienilor și a muncitorilor. Dificultatea consta în lipsa unor brațe de muncă calificate în acest domeniu, lipsă determinată de inexistența în istoria industriei moldovene a unui stadiu manufacturier dezvoltat, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
obiecte produse în acea întreprindere: „angrinajuri de moară cu dinți de lemn și dinți de schijă două perechi; angrinajuri pentru moriști de curățat unt, de schijă; roată pentru mașina de seceră; bucăți pentru pluguri; gratii pentru burtaci și căldări de velniță; batozul lui Cleyton cu șinile locomobile a lui Calla, de bronzu; un talger vărsat ajour (ornamente); o oglindă idem; plug de rupt țelina; modelul cel mare al lui D. Ball; plug francez Rose; plug de arat dreptu moldovenesc, îmbunătățit; mașină
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la manufacturi și fabrici. La una din cele mai mari manufacturi din Moldova, zalhanaua de la Huși, era angajat în 1849 „un mare număr de oameni săraci... și toată ceelantă sărăcime”. În întreprinderile mecanice erau utilizați îndeosebi în munci auxiliare argați (velnițe, mori), țigani dezrobiți ș.a. O importantă sursă de recrutare a forței de muncă în industrie o constituia satul, din care emigrau către orașe numeroșii țărani deposedați de loturile de pământ sau ruinați. Un element caracteristic în ceea ce privește proveniența lucrătorilor din industria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fabrica de sticlă din Grozești „toți fabricanții și alți lucrători” erau străini, aduși „cu grele cheltuieli”, iar la fabrica de conserve a lui Goldner lucra în 1853 un număr de 20 de măcelari englezi. La toate celelalte instalații mecanice, inclusiv velnițele, maiștrii, cel puțin, erau aproape cu toții străini. Dacă angajarea lucrătorilor calificați străini a avut urmări pozitive în privința pregătirii și a specializării cadrelor indigene, în schimb ea a ridicat simțitor cheltuielile prilejuite de înființarea și apoi funcționarea întreprinderilor. Deasemenea, este de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care îi lega de fabrică. Excepție făcea M. Kogălniceanu, care a dat fiecărei familii de lucrători de la fabrica sa de postav „o bucată de loc, fără plată, pentru grâne și legume”. Într-o situație oarecum deosebită se aflau lucrătorii de la velnițele și morile situate pe moșiile boierești, întreprinderi mecanice care nu funcționau permanent și unde erau angajați, ca argați, țărani de pe moșii. O mare parte a acestei categorii de lucrători alcătuia pătura de proletari agricoli în formare. Spunem o mare parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pătura de proletari agricoli în formare. Spunem o mare parte și nu toți, deoarece unii din ei, deși săraci, au casa lor; pământ în folosință pe care-l lucrează membrii familiei, ei angajându-se vremelnic ca lucrători pe la mori și velnițe pentru a obține banii de care aveau nevoie și pe care nu-i puteau dobândi numai prin valorificarea produselor micii lor gospodării agricole. Deasemenea, mulți dintre lucrătorii de la manufacturile-zalhanale, cărămidarii, întreprinderi ce funcționau numai o parte a anului, nu erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anual mai mic decât un clăcaș. Un clăcaș cu doi boi câștiga anual aproximativ 846 lei pe când un șavgău 554 lei. Salarizarea lucrătorilor din industria de prelucrare nu era cu mult superioară celei a minerilor de la salină. În 1852, la velnița de la Scorțești lucrătorii erau plătiți cu 1-1,3 lei pe zi. În anii 1860-1862, lucrătorii bărbați de la fabrica de postav a lui Kogălniceanu primeau între 2 și 5 lei pe zi, iar cei de la fabrica lui Asachi, 3,20 lei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din toate țările lumei, buletine de la teatrul războiului, culegeri istorice, literale, morale, filologice”, ceea ce Însemna cultură citadină, dar și „povățuiri despre economia câmpului (...) despre mai buna lucrare a câmpului, a pometelor, a viilor, a stupilor, a viermilor de mătasă, a velnițelor, a pădurilor, cât și povățuiri pentru ferirea și vindecarea boalei”. Întreaga colecție, care merge până la jumătatea secolului, e mărturia că s-a ținut de cuvânt. O colecție În care, la Început, grafia chirilică Întunecă cuvintele bine puse la păstrare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Copiii lui Răzvan, București, 1912; Sanda, Anca și Mihai, București, 1920; Umbre pe ecran, București, 1935; Anna Roth-Cobilovici. 40 de ani de activitate artistică, București, f.a.; Cealaltă lumină, București, 1944; Prințesa în crinolină, București, 1946; La Dynastie roumaine, București, f.a.; Velnițe vechi, București, f.a; Blandina, tr., îngr. și pref. Emilia Șt. Milicescu, Cluj-Napoca, 1980. Antologii: Evoluția scrisului feminin în România, pref. Ion Pillat, București, 1935 (în colaborare cu Ecaterina Săndulescu). Traduceri: Al. Vlahuță, La Roumanie pittoresque, București, 1903; Mihai Eminescu
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
4 august 1670: “Adecă domnia mea,... am miluit sfintei mănăstiri unde este hramul Cei trei luminători: Vasile cel Mare și Grigorie cuvântul lui Dumnedzău și Ioan cu rostul de aur, din târgu din Iași, (Trei Ierarhi n.n), cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale dinspre Bahluiu, să hie în pace de camănă și alte cheltuiale... oricâte căldări vor pune să lucredze”. Când am terminat de povestit, bătrânul a plecat puțin fruntea, râzând ghiduș. --Păi cum să stai liniștit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nu zic vorbă cu păcat, de rachiu îndrăcit? Cred că sfințiile lor - oameni fiind - aveau coșmaruri!... --Dar să nu facem păcate, dragule. Sfințiile lor cu căldările clocotind, iar noi cu ale noastre povestind. Să mergem mai departe. --Cam în aceeași parte cu velnița - am reluat eu vorba, accentuând cuvântul păcătos “velniță” - avea case și “Matei vel cămăraș”, case care probabil îi prisoseau și... Amănunte aflăm din întărirea dată mănăstirii Trei Ierarhi de Grigorie Ghica voievod la 6 iulie 1731 (7239): “Adică acestu boieriu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]