219 matches
-
de boi, a căror gunoiu rămâne neîntrebuințatu. Se prelucrau și alte cereale aici cum ar fi porumbul și grâul iar mai târziu și cartoful. Rachiul obținut aici era repartizat la cârciumile din Hudești care aduceau venituri bune proprietarului. în 1905 velnița din Hudești era în proprietatea lui Ion Franc și producea 263.000 de litri de spirt anual în valoare de 115.000 lei. Ea consuma mari cantități de cereale: 204.000 kg porumb, 1.201.000 kg cartofi, 75.200
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
secară. Ca producție era considerată a treia din județ. O bogată tradiție în comună o are și industria morăritului. Morile existente în comună măcinau atât porumbul cât și grâul pentru locuitorii din satele comunei și din cele învecinate. Moara de la Velniță avea motor diesel care producea și lumina electrică pentru curtea boierească. Ca urmare a cercetărilor geologice în anii 1970-1975 și a descoperiri zăcămintelor de nisip cuarțos pe valea Bașeului, în anul 1979 s-a înființat și a intrat în funcțiune
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din același sat sau din satele învecinate comunei. înființarea de către proprietarul moșiei a cârciumilor și a prăvăliilor din satele comunei noastre a determinat pe săteni să-și vândă produsele la aceste prăvălii, cumpărând în schimb rachiu și spirt fabricat la velnița boierească de la Hudești(Lupeni). Pe harta Moșiei Hudeștii-Mari de la 1883 apar în toate satele comunei, cârciumile, la Lupeni fiind chiar două. Afacerile cu băuturile din cârciumi și din prăvălii făceau ca cei care arendau aceste localuri, să se îmbogățească destul de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
culminând cu acțiunea întreprinsă la 23 februarie când sătenii au cerut din nou să li se dea în arendă pământ și să se înființeze banca populară și obștea agricolă. în ziua de 28 februarie, țăranii adunați au intenționat să distrugă velnița boierească a lui Ion Franc, dar nu au distrus-o datorită intervenției autorităților comunale. La 1 martie un număr de peste 400 de răsculați au înconjurat curtea primăriei, cerând în mod hotărât ca proprietarul și arendașii moșiilor din Hudești să fie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de molid, de pini, de thuia, de salcâm galben, mesteceni, carpeni și alți arbori și arbuști ornamentali, aduși de departe și plantați aici. în partea de sud a parcului se aflau trei frumoase alei de tei, una ducând către iazul Velniței, iar deoparte și de alta se afla livada boierească cu tot felul de meri, peri și cireși din cele mai vestite soiuri. Livada a dispărut și au dispărut și unele dintre aleile de tei. A mai rămas doar una pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din satele comunei, iluminatul stradal dau o notă de urbanism și invită turiștii la Hudești pentru petrecerea timpului liber, deocamdată, doar la sfârșit de săptămână. Satul Hudești (Lupeni) are următoarele coturi: Dealul Carierii, în țigănime, în țelină, Di Vale, La Velniță, Livada. O discuție aparte ar merita cotul numit în țigănime, cot în care, în vremurile mai de demult trăiau doar țiganii. Aceștia erau mai mult meseriași, în special fierari și muzicanți. Nu exista casă în care să nu fie câte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
moșia boierească. Dintre familiile mai vechi amintite în Catagrafia de la 1774 amintim pe: Gândac, Micu, Ganea, Costandache. Pe moșia Hudeștii-Mari au mai fost aduși de prin Polonia sau de prin Bucovina o serie de familii de meșteri care lucrau la Velnița boierească cum ar fi fost Iohan - fierar, Meslerrotar, Șuba - mecanic la velniță, Ceacovschi-mecanic, Felic - preparator la velniță etc. Interesante sunt informațiile date de M.D.G.R. despre satul Lupeni: satul avea 259 de familii cu 1026 suflete. Proprietatea moșiei aparținea fraților Gheorghe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe: Gândac, Micu, Ganea, Costandache. Pe moșia Hudeștii-Mari au mai fost aduși de prin Polonia sau de prin Bucovina o serie de familii de meșteri care lucrau la Velnița boierească cum ar fi fost Iohan - fierar, Meslerrotar, Șuba - mecanic la velniță, Ceacovschi-mecanic, Felic - preparator la velniță etc. Interesante sunt informațiile date de M.D.G.R. despre satul Lupeni: satul avea 259 de familii cu 1026 suflete. Proprietatea moșiei aparținea fraților Gheorghe, Ilie și Ion Ciolac cumpărată de la căpitanul Iancu Lățescu - Boldur. . .Sătenii erau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pe moșia Hudeștii-Mari au mai fost aduși de prin Polonia sau de prin Bucovina o serie de familii de meșteri care lucrau la Velnița boierească cum ar fi fost Iohan - fierar, Meslerrotar, Șuba - mecanic la velniță, Ceacovschi-mecanic, Felic - preparator la velniță etc. Interesante sunt informațiile date de M.D.G.R. despre satul Lupeni: satul avea 259 de familii cu 1026 suflete. Proprietatea moșiei aparținea fraților Gheorghe, Ilie și Ion Ciolac cumpărată de la căpitanul Iancu Lățescu - Boldur. . .Sătenii erau împroprietăriți cu 452 ha teren
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și în perspectivă există șansa ca de la șoseaua națională până la școală drumul să fie asfaltat. Despre oamenii din Bașeu se spune că au fost aduși de boierul Mihalache Costache Boldur Lățescu din Galiția (azi Ucraina și Polonia) ca să lucreze la velnița boierească de care nu erau departe. Astfel au fost: Iohan-fierar, Mesler-rotar, Șuba-mecanic la velniță, Felic, Feciccroitori, Ceacovschi-mecanic la velniță într-o monografie a satului Bașeu, înv. Turic Vasile arată că „în sat , sfat de împăciuire nui, Mulți pentru împăcare recurg
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
asfaltat. Despre oamenii din Bașeu se spune că au fost aduși de boierul Mihalache Costache Boldur Lățescu din Galiția (azi Ucraina și Polonia) ca să lucreze la velnița boierească de care nu erau departe. Astfel au fost: Iohan-fierar, Mesler-rotar, Șuba-mecanic la velniță, Felic, Feciccroitori, Ceacovschi-mecanic la velniță într-o monografie a satului Bașeu, înv. Turic Vasile arată că „în sat , sfat de împăciuire nui, Mulți pentru împăcare recurg la sfatul Preotului și al învățătorului. „Purtătorule de chinuri și tămăduitorule Pantelimoane, roagă pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se spune că au fost aduși de boierul Mihalache Costache Boldur Lățescu din Galiția (azi Ucraina și Polonia) ca să lucreze la velnița boierească de care nu erau departe. Astfel au fost: Iohan-fierar, Mesler-rotar, Șuba-mecanic la velniță, Felic, Feciccroitori, Ceacovschi-mecanic la velniță într-o monografie a satului Bașeu, înv. Turic Vasile arată că „în sat , sfat de împăciuire nui, Mulți pentru împăcare recurg la sfatul Preotului și al învățătorului. „Purtătorule de chinuri și tămăduitorule Pantelimoane, roagă pe Milostivul Dumnezeu, ca să dea iertare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
domnească, logofăt, pisar. Vătaf - supraveghetor al argaților și feciorilor de la o moșie boierească. Vătăman reprezentant al stăpânului feudal în satele aservite, care se îngrijea de îndeplinirea obligațiilor locuitorilor față de boier. Vechil - persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie. Velniță - fabrică de spirt și de rachiuri cu instalații adesea rudimentare. Avea, de regulă, 14-16 lucrători de diferite specialități. Vistiernic - mare demnitar domnesc care avea în sarcină administrarea financiară a țării. Volnic - liber, slobod,neatârnat, independent, autonom. Vornic mare slujitor la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
împărtăși din vrednici scriitori povățuiri despre economia cîmpului , despre care toate timpurile anului se vor însemna regule după sistema practicită în țările politice , atît despre mai bună lucrarea pămîntului a pometelor ,a viilor,a stupilor, a viermilor de mătasă,a velniților, a pădurilor,cît și povățuiri pentru ferirea și vindecarea epizotiei și alte folosotoare pentru moșinași și posesori. Prenumerantul ce-și va păstra șirul întreg al acestor gazette va avea în casa lui un hronograf deplin de întîmplări în mijlocul cărora însul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
rituali, cu mască neagră și cu sac de negustor ambulant. La moartea regelui Herod, „evreul-diavol” se adresează astfel „soldaților lui Herod” : Poate că eu, proștilor, am să fiu regele vostru ? Am să mă duc la moșie și am să aduc velnița, Am să Încep să fac rachiu, Am să vă fac să vă beți mințile. Voi o să beți, iar eu o să trăiesc de pe urma voastră, Și eu voi fi regele vostru. „Așa să fie, evreule !”, răspund „soldații” <endnote id="(70, p. 156
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vânzarea rachiului și cu altele pentru a-și câștiga traiul” <endnote id="(376, p. 386)"/>. În 1717, doi frați evrei originari din Pressburg (= Bratislava) Încheiau cu autoritățile habsburgice un contract prin care li se permitea instalarea În Timișoara a unei velnițe de palincă și a unei fabrici de bere, acordându-li-se monopolul vânzării acestor băuturi <endnote id="(43, p. 30 ; 557, p. 11)"/>. Printr-un document din 1723 adresat Cancelariei Aulice Ungare din Viena, autoritățile din Comitatul Satu Mare se refereau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și a celui obținut prin fermentarea strugurilor storși, rămași În teasc (tescovină, rachiu de drojdie) etc. La Început, evreii au comercializat rachiul de cereale pe care-l aduceau din Polonia sau din Ucraina, apoi au Început să-l producă În velnițele Înființate pe moșiile mănăstirilor sau ale boierilor români. Un act din 1756 vorbește de „velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etc. La Început, evreii au comercializat rachiul de cereale pe care-l aduceau din Polonia sau din Ucraina, apoi au Început să-l producă În velnițele Înființate pe moșiile mănăstirilor sau ale boierilor români. Un act din 1756 vorbește de „velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță”, „votcă” etc. În acea epocă, Țările Române nu numai că erau „grânarul Constantinopolului” (cum remarca, pe la 1785, consulul austriac Ignatius Stefan Raicevich ; <endnote id="cf. 378, p. 113"/>), dar - fiind vasale Imperiului Otoman - erau și obligate să-și vândă turcilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au obținut autonomia administrativă și libertatea comerțului exterior, Turcia și-a păstrat monopolul asupra cumpărării excedentului de cereale al Țărilor Române. În această situație, boierii români preferau să-și valorifice surplusul de grâne mult mai profitabil, pe moșiile lor, În velnițele administrate de evrei sau de alți străini. Din acest motiv, În seco lele XVIII-XIX, boierii și mănăstirile cu moșii au avut interesul să colonizeze satele și târgurile cu „izraeliți, veniți mai ales din Galiția, calici lipiți pământului” (cum Îi descria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și mănăstirile cu moșii au avut interesul să colonizeze satele și târgurile cu „izraeliți, veniți mai ales din Galiția, calici lipiți pământului” (cum Îi descria Mihai Eminescu În 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 29"/>), pentru a le arenda acestora velnițele (povernele) și cârciumile care funcționau pe moșiile lor. Rachiul era, chipurile, făcut din „bucate [= cereale] stricate”, „dar și din săcară și hrișcă, pentru că aceste produse nu se cer la Constantinopol” <endnote id="(479, pp. 173-174)"/>. Acest complex fenomen socio-economic a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 173-174)"/>. Acest complex fenomen socio-economic a fost descris de publicistul Eminescu, Într-un articol publicat la Iași, În Convorbiri literare, În 1876 : „Ne mirăm cu toții de mulțimea crâșmelor În țara noastră - de mulțimea jidanilor -, causa e mulțimea rachiului, mulțimea velnițelor, dar oare această mulțime de unde vine ? Supt domnia turcească au esistat [...] o dispoziție de esport. Esportul grânelor era oprit. Prin urmare, grânele neconsumate trebuiau prefăcute În obiect esportabil - În vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
causa e mulțimea rachiului, mulțimea velnițelor, dar oare această mulțime de unde vine ? Supt domnia turcească au esistat [...] o dispoziție de esport. Esportul grânelor era oprit. Prin urmare, grânele neconsumate trebuiau prefăcute În obiect esportabil - În vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană vitelor [= borhot]. Velnița producea rachiu, rachiul trebuia consumat și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei...” <endnote id=" (129, p. 98)"/>. Spre deosebire de alte dăți, Eminescu admite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această mulțime de unde vine ? Supt domnia turcească au esistat [...] o dispoziție de esport. Esportul grânelor era oprit. Prin urmare, grânele neconsumate trebuiau prefăcute În obiect esportabil - În vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană vitelor [= borhot]. Velnița producea rachiu, rachiul trebuia consumat și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei...” <endnote id=" (129, p. 98)"/>. Spre deosebire de alte dăți, Eminescu admite de data aceasta faptul că numărul mare al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se ocupară, mai târziu, cu arendarea moșiilor, nu ei Înșiși le cultivară ; dar deveniră cârciumari, luară orânzile sătești, care fură chiar desemnate mai apoi cu numele de «orânde jidovești», Împosesuiau morile, vadurile, podurile peste apă, cazanurile de fabricat rachiu și velnițele [...], de care lumea avea nevoie, ca și de plugari și de salahori. Evreii erau asemenea meșteșugari, de care moșierii, proprietarii, aveau mare nevoie. În fine, tot ei luau În posesie iazurile cu pește și aduceau numeroase servicii, ce nu le
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]