108 matches
-
în fruntea țării, el a creat cîte-o cauză permanentă de mizerie, pe care urmașii lui n-au mai putut-o desființa. Și încă - de-ați putea face tot ce voiți! De ați putea introduce eligibilitatea magistraturii, și cu ea împreună venalitatea ei și nesiguranța averii; dac-ați putea desființa colegiul I, înecîndu-l într-al patrulea, pentru ca să nu mai fie cu putință de-a alege un singur deputat independent - atunci opera ar fi încoronată. Atunci în adevăr țara, avere publică și averi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acestui buchet de virtuți în descompunere ne dă "Neue freie Presse" prin articolul pe care-l publicăm imediat la vale. Constatăm că foaia vieneză, cu sânge rece, discută declamațiunile acestui domn cunoscut în România prin nestatornicia sa politică și prin venalitatea sa advocățească. Dar iată articolul în întregul lui: În capitala României s-a răspândit faima că reprezentantul Austriei va cere explicațiuni guvernului român asupra unui discurs ținut de d. Grădișteanu la Iași cu ocazia dezvălirii statuei lui Șfefan cel Mare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
național ce se împotrivește oricărei încercări de vindecare. În Rusia administrația a pierdut sentimentul solidarității publice, funcționarii nu. gândesc nici la interesele țării, nici la ale poporului, ci numai la ale lor proprii; toate mijloacele sunt bune pentru ei: chiar venalitatea și traficarea dreptății. Oamenii învățați caută o armă desperată în nihilism. Oamenii de stat recurg la leacuri stranii: unul vede binele în introducerea regimului parlamentar, altul, neavând nădejde decât în asiatism, reclamă întărirea despotismului ereditar; un altul crede cu stăruință
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
confiscate. Astfel, în vârtejul luptei de control, probitatea nu poate exista. Chiar Petru cel Mare, cu energia lui estraordinară, n-a putut să-i puie capăt corupțiunii administrative, cum n-a putut cuceritorul Bizanțului. Mohamed II, când se convinse de venalitatea unui cadiu, puse să-l execute și să-i tragă pielea peste scaunul judecătoriei, pentru a-l preveni pe succesor. Totuși pașalele se grămădeau după acest post și rămăseseră, ca și mai înainte, tot venali. Politica rusă seamănă c-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care așteaptă mântuirea clasei mele prin dialectica istoriei. - Ești socialist? - Eu socialist? Ce e aia socialism? Toate spiritele mari fără prejudecăți, din lume, cugetă ca mine. Eu sunt socialist științific. Susțin colectivizarea mijloacelor de producție și moralizarea dragostei prin eliminarea venalității: dragoste neconstrînsă. Felix, cu toate că era lipsit de prejudecăți, simți o stingherire în fața acestor formule. În sufletul lui se simțea burghez și admira liniștea, independența autoritară și rafinamentul lui Pascalopol. G. Călinescu - Crezi, întrebă el, că la noi sunt potrivite astfel
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
considerate până acum în afara oricăror bănuieli ! Altă afacere oneroasă în care sunt amestecați oameni pentru a căror onestitate am fi garantat ! în permanență se spun secrete pe care într-o oră le va ști orașul și se vorbește interminabil despre venalitate, bani publici deturnați, corupție, iarăși venalitate și trădare ! Ore întregi de cozerii și taclale din care cine mai poate rămâne neatins, dacă nu de insultă și calomnie, măcar de o insinuație subțire ? Pentru că de la dușmani trecem la amicii neaflați de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Altă afacere oneroasă în care sunt amestecați oameni pentru a căror onestitate am fi garantat ! în permanență se spun secrete pe care într-o oră le va ști orașul și se vorbește interminabil despre venalitate, bani publici deturnați, corupție, iarăși venalitate și trădare ! Ore întregi de cozerii și taclale din care cine mai poate rămâne neatins, dacă nu de insultă și calomnie, măcar de o insinuație subțire ? Pentru că de la dușmani trecem la amicii neaflați de față, răul nefiind, bineînțeles, numai în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
față, ne stă înainte un funcționar oarecare, și intenția satirică lipsește. Caragiale, fascinat de acest fenomen, îl studiază aici, într-o situație dramatică pentru erou, în timp ce în altă parte, satirizând, scoate la iveală, dar parcă în al doilea plan, prostia, venalitatea sau necinstea (Scrisoarea pierdută). Descoperirea acestei comedii a cuvântului îl aduce pe Caragiale spre conștiințe adormite sau buimăcite (Căldură mare), sau crapuloase (Groaznica sinucidere din strada Fidelității), sau de-o lipsă de gravitate angelică, precum la Costică Panaite, care, tot
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
semnul mizeriei În vremurile de azi. Și pentru că tot am amintit de cireșe, iată și cireașa de pe colivă: eu voi fi numit prim secretar pe moșia Buzăului. E pariul pe care l-am făcut cu mine Însumi și Îmi recunosc venalitatea. Însă deja mi se spune Dumnezeu În județ, așa că Îi voi manipula pe toți, iar mașina propagandistică pe care o voi pune În mișcare va ridica minciuna la rang de virtute. Nu-mi pasă de ce se va alege de mine
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Legionare va duce la absorbirea legionarilor în cadrul oligarhiei. Ei nu au înțeles că între 1934 și 1938 Mișcarea Legionară a simbolizat fenomenul legionar inițiat încă de Tudor Vladimirescu și de toți cei care au contestat oligarhia și corupția, brutalitatea și venalitatea ei. Cei doi au spus planul lui Carol al II-lea, care i-a sfătuit însă să mai aștepte. Sfârșitul anului 1937 a adus un eveniment neașteptat. Guvernul Tătărăscu a împlinit termenul de patru ani și a trebuit să se
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și rege, iar regele are toată puterea de a face bine, dar nu mai are libertatea de a face rău. Machiavelli intră, apoi, într-o lungă discuție asupra vieții împăraților romani, de la Marc-Aureliu pînă la cei doi Gordieni. El atribuie venalității Imperiului cauza frecventelor schimbări, dar au fost și alte motive. Caligula, Claudius, Nero, Galba, Otho, Vitellius au avut un sfîrșit sumbru, fără să fi cumpărat Roma precum Didius lulianus. Venalitatea a fost, desigur, un motiv în plus pentru a-i
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
romani, de la Marc-Aureliu pînă la cei doi Gordieni. El atribuie venalității Imperiului cauza frecventelor schimbări, dar au fost și alte motive. Caligula, Claudius, Nero, Galba, Otho, Vitellius au avut un sfîrșit sumbru, fără să fi cumpărat Roma precum Didius lulianus. Venalitatea a fost, desigur, un motiv în plus pentru a-i asasina pe împărați, dar fondul adevărat al revoluțiilor îl constituie forma de guvernămînt. Gărzile pretorienilor deveniseră ceea ce vor fi, mai tîrziu, mamelucii în Egipt, ienicerii în Turcia, streliții la Moscova
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
întregi?" Stați, stați, că acuma e și mai frumos! Nu există decât un singur drept, care e mai presus de orice, anume dreptul țăranilor de a trăi în țara lor, de a nu fi jefuiți, de a fi ocrotiți contra venalității unei administrații corupte, de a fi sprijiniți în lupta pentru recucerirea pământului lor strămoșesc din mâinile murdare ale exploatatorilor fără milă. Și cine nu înțelege lupta aceasta, de trei ori sfântă, trebuie să se coboare la locul care este mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
prevăzut cu autonomie teritorial-etnică, dependent de regalitate prin comitele numit de rege. Privilegiul lui Andrei II a acordat comunității săsești dreptul de a-și alege liber dregătorii dintre membrii ei, fără imixtiunea comiților de Sibiu și cu excluderea explicită a venalității acestora. Singurele instanțe superioare cărora le erau supuși sașii erau regele și comitele de Sibiu. Procesele sașilor erau judecate de propriile lor instanțe. Autonomia sașilor era completă: teritorială, judiciar-administrativă, ca și bisericească, comunitățile săsești aveau dreptul de a-și alege
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aștepta: căsătoria. Cu toate că este manipulatoare și interesată, Jacqueline de Rouvre are cel puțin un merit: joacă cu cărțile pe masă. Nu același lucru se poate spune despre sora ei, Maud, personajul principal al romanului, care adaugă la viciile destrăbălării și venalității pe cel al prefăcătoriei. Maud de Rouvre apare ca o diavoliță în carne și oase, lipsită de scrupule și păcătoasă ca Eva la începuturile lumii, antipodul idealului feminin. Maud de Rouvre este înzestrată cu acea frumusețe malefică a diavolului, care
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
gest și mai mult în cuget. Și din acest punct de vedere, băiețoasa nu mai apare ca o caricatură a semi-virginei, ci ca o antiteză a acesteia. Perversiunea lui Maud de Rouvre ținea, să ne-amintim, de egoismul său, de venalitatea și de viclenia care o caracterizau. Corpul îi rămăsese nestricat, neprihănit, însă cugetul ei era pe de-a-ntregul corupt. Dimpotrivă, Monique Lerbier ascunde o "fire esențialmente integră". Dacă alunecase pe panta depravării, cauza era disperarea, căci fusese ea însăși trădată
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
părintească trântind ușa în urma ei și decide să-și trăiască viața. Astfel, romancierul nu mai înfierează tânăra femeie modernă, ci arhaismele societății burgheze. În opoziție cu Marcel Prévost, care făcuse o adevărată judecată a semi-virginelor, Victor Margueritte pune sub acuzație venalitatea și ipocrizia din cercurile înstărite. Ca feminist convins, denunță căsătoria de conveniență, dubla morală, sadismul din noaptea nunții, dominația apăsătoare exercitată de sexul masculin, "lascivitatea grosolană de care dau dovadă cei mai mulți dintre bărbați". Spre deosebire de Marcel Prévost, care lăsa să transpară
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
plecat la eseni dar și cei de după, au fost pentru iudei și neiudeii din regiune, anii miilor de victime răstigni- te pe cruce, anii unor împilări înfiorătoare din partea teocrației mozaice, a romani-lor, ai samavolniciei monarhilor/tetrarhilor iudei, ai aroganței și venalității preoți-lor, ai fanatismului religios și măcelurilor repetate. După moartea lui Irod(37-4 î.e.n.) Sanhedrinul a hotărît ca regatul iudeu să fie cîrmuit de împăratul romanilor care a împărțit țara în patru regențe sau tetrarhii, conduse de moștenitorii direcți ai fostului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
căutării de libertate. Filozoful Nicolai Berdiaev constată [p.149-150] că în existența mic-burgheză au început să moară virtuțile naționale ale poporului francez capacitatea de eroism, dragostea de libertate și temeritatea în fața morții. Setea de bogăție a trecut în ipocrizie și venalitate. Anume în acest Paris oraș spiritual, vesel, liber și cutezător mică burghezie și-a găsit desăvârșirea, expresia să estetic coerentă. Francezii s-au săturat de catastrofe, revoluții, războaie, căutări, ei și-au dorit o viață liniștită, mulțumită, o existență închisă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aportului cultural francez la istoria colectivă a femeilor, cum arată Michèle Sarde în monografia Regards sur leș Françaises: Xe-XXe siècle [1983], prezintă interes prin singularitatea fenomenelor ce se deosebesc de cele universale sau occidentale: dragostea curteneasca, tradiția saloanelor, triunghiul amoros, venalitatea sporită, succedarea militantelor în timpul revoluțiilor, valorificarea diferenței și complementarității în mișcarea feministă de astăzi etc. Justine Delacy se întreabă în articolul "How French Women Go that Way and How to Handle them" [1974] de ce femeile franceze s-au eliberat atât
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
acestei operații. Noul Ministru de Externe al României avea să le ofere de altfel cu asupră de măsură. Îndărătul acestei înfățișări lucios "euro-atlantice", puterea redobândită a PSD s-a dovedit mult prea repede a fi un aliaj de autoritarism și venalitate. Aroganța Primului Ministru, denunțată de însuși președintele Iliescu tot mai frecvent confruntat cu nerăbdătorul său moștenitor putativ care îl împingea vizibil câtre o poziție strict decorativă prea puțin conformă cu energia sa inepuizabilă a devenit emblematică pentru întregul partid al
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
democrația formală fără fond în politica românească în cadrul regimului de monarhie constituțională ereditară. Forma occidentală a democrației interbelice românești era însă contrazisă de fondul oriental al practicii politice, caracterizate de sistematicitatea violenței și fraudelor electorale și de ubicuitatea corupției și venalității clasei politice. În loc să antreneze adevărate ritualuri ale democrației, alegerile electorale ocazionau mai curând "căderi în premodern", după expresia lui S. Alexandrescu (Constantiniu, 2011, p. 326). Competiției dintre partidele interbelice pentru putere i s-a pus capăt în februarie 1938, când
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în ea domină acum omenescul și naturalul. Baza vieții nu mai este ceea ce trebuie să fie, ci ceea ce este: Dante închide o lume; Boccaccio deschide o alta.”520 Deși este conștientă de corupția generală a clerului, de decăderea moravurilor, de venalitatea din păturile sociale nobiliare, totuși lumea boccaccescă, cât și cea chauceriană, nu este nihilistă, nu și-a pierdut credința și mai speră încă în săvârșirea minunilor în viața fiecăruia, în pronia divină. Modernitatea ei se evidențiază prin faptul că are
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe lume popă cred că nu-i”560. „Preotul, desigur, reprezintă un ideal, și chiar dacă se mișcă prin lume, sfințenia îl diferențiază de ceilalți.” 561 Giovanni Boccaccio debuta în colecția sa de povestiri cu un exemplu negativ, al corupției și venalității, portretul celui mai rău bărbat - ser Ciapelletto, însă încheia cu un model de virtute, supunere și răbdare - Griselda 562, mărturisindu-și astfel optimismul în legătură cu recuperarea inocenței într-o lume minată de neîncredere și delăsare. „Stilistic, analizând prima povestire o putem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de comportamentul să-i spunem editorial al unor poeți și scriitori din cei mai ortodocși și oficiali. Să începem cu inevitabilul Adrian Păunescu. Nu-i contestăm, în bună parte, nici talentul, nici vitalitatea, ci numai caracterul și onestitatea, aviditatea și venalitatea de care dă dovadă. Duplicitatea sa este totală și caracteristică. Animator al Cântării României (ridiculizat de altfel, ca atare, recent la o ședință a studenților de la Arhitectură), el elimină din volumele pe care le publică toate poeziile omagiale, festiviste și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]