143 matches
-
oferit, cu dedicație, filosofului francez Michel de Montaigne (1533-1592). În posteritate a rămas prin notorietatea creată în protipendada venețiană și prin talentul scriitoricesc, dovadă fiind intrarea creațiilor ei în antologii de poezie și de literatură epistolară. Un film contemporan Frumoasa venețiană a fost inspirat din viața curtezanei și scriitoarei Veronica Franco. În perioada ciumei din 1575, Veronica și-a pierdut averea și a plecat din Veneția. A fost și victima Inchiziției care se angajase să lupte cu necredința, blasfemia și vrăjitoria
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
magice și cărți de magie, și se dedă plăcerilor trupești. După primul denunț Bruno este ridicat din casa lui Mocenigo și dus la sediul Inchiziției venețiene. După aceasta putem urmări trei etape principale ale procesului lui Bruno. Prima este cea venețiană în care acuzatul este cercetat pe baza denunțurilor realizate de către nobilul venețian, dar care nu putea fi considerat ca martor viabil deoarece Bruno îl numește ca dușman de moarte. Pe lângă denunțurile acestuia s-au mai adăugat și depozițiile martorilor, printre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de la Râpa Galbenă. Am uitat, scuzați, vă rog, l-aș invita respectuos și pe Heraclit, cel al fluviului veșnic în schimbare, în ideea că și apele Bahluiului vor curge mai zâmbitoare, purtând pe umerii lor mici elegante gondole, pentru început venețiene apoi... ieșene. Până atunci, de ajungeți în stația din piața cu numele poetului, priviți prelung și frumos în jur, priviți încă o dată florile și ce mai e pe acolo, pronunțând în șoaptă versurile: Când scutul falnic o să se scufunde,/ căzând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
impersonal" pentru papalitate 76, a fost foarte îndurerat în Considerațiile lui asupra Discursurilor lui Machiavelli să arate extinderea la care ideile lui Machiavelli erau în afara sau în contextul începutului de secol XVI. Astfel, Guicciardini a susținut că guvernările florentine și venețiene nu au fost slăbite ci întărite prin lărgirea jurisdicțiilor lor și prin "internalizarea" vecinilor 77. Machiavelli, am văzut, a privit supunerea imediată a puterilor vecine că mecanism de creare a unor limitări prompte și inutile a expansiunii unei republici. Chestiunile
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
jurisdicții pentru a asculta plângerile referitoare la conduită rectorilor florentini. Însă măsură nu a fost niciodata adoptată, deși a fost prezentată de mai multe ori. Discuțiile înregistrate în consulte în decembrie 1495 și ianuarie 1497 clarifica faptul că o magistratură venețiana de apel, cunoscută sub numele de Auditori Novi, instituită în 1410 și reformata în 1492, furniza modelul pentru propunerea florentina 72. Era mândria sistemului judiciar venețian că judecătorii săi de apel să călătorească în mod regulat în zonele supuse pentru
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui. A sa De origine urbis Venetiarum rebusque ab ipsa gestis historia [Istoria Originii și Realizările Orașului Veneția], nu prea era la înălțimea modelului anunțat, dar respingea o serie de legende frumoase cu privire la fondarea orașului. Era justificată, de asemenea, regula venețiana ținând de imperiul ei maritim și de statul ei terraferma susținând că armonia internă excepțională a cetățenilor Veneției le impunea obligația de a exclude alte persoane care nu fuseseră atât de binecuvântate 36. De origine urbis Venetiarum rebusque ab ipsa
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
thirteen colonies, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1959. 17 Observație personală. A se observă, totuși, ca în cartea Bouwsma, Venice, cît., p. xiii, autorul atribuie prima propunere lui Baron. Deși unii au preferat să citească această carte că o versiune "venețiana" a Crizei lui Baron (de exemplu R. Pecchioli, Dal "mito" di Venezia all'"ideologia americană": itinerări e modelli della storiografia sul repubblicanesimo dell'eta modernă, Marsilio, Veneția, 1983), operă a fost scrisă cu scopul de a verifica validitatea faimoasei teze
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1390-1460, Princeton University Press, Princeton, 1963, p. 177, care tratează cariera lui Manetti la pp. 176-191. 73 Nicolai Rubinstein, The Government of Florența under the Medici, 1434-1494, Clarendon Press, Oxford, 1966, pp. 246, 259, 269 and 277. 74 Despre ambasada venețiana a lui Manetti, vezi Nadia Lerz, "Îl diario di Griso di Giovanni", Archivio storico italiano, CXVII, 1959, pp. 247-278; și Francesca Trivellato, "La missione diplomatică a Venezia del fiorentino Giannozzo Manetti a metà Quattrocento", Studi veneziani, n.s., XXVIII, 1994, pp.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a descris portul popular (îndeosebi îmbrăcămintea femeilor), interiorul caselor țărănești, prețuind talentul meșterilor populari („Valahii sunt foarte meșteri în orice meserie ... Deprind ușor tot ce văd, si nu e o lucrare manuală să n-o imite, fie industrie turcă sau venețiana”), a notat obiceiurile de la nunta și de la înmormântare, unele obiceiuri de peste an, ca paparudele, calusării, irozii, drăgaica, a consemnat existența teatrului popular de păpuși (cu două personaje, Cloanța și Unchiașul), stabilind asemănări între folclorul român și folclorul italian, pe care
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
pictură și mozaic; arta romană provincială. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a școlii florentine și venețiene, personalități aparținând diverselor școli artistice și opere literare reprezentative 4. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Cinquencento - Caracteristici ale Renașterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectură (personalități și opere reprezentative); sculptură (personalități și opere reprezentative); pictură (personalități și opere
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
pictură și mozaic; artă română provinciala. 3. Renașterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a școlii florentine și venețiene, personalități aparținând diverselor școli artistice și opere literare reprezentative 4. Renașterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Cinquencento - Caracteristici ale Renașterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectură (personalități și opere reprezentative); sculptură (personalități și opere reprezentative); pictură (personalități și opere
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
pictură și mozaic; arta romană provincială. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a școlii florentine și venețiene, personalități aparținând diverselor școli artistice și opere literare reprezentative 4. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Cinquencento - Caracteristici ale Renașterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectură (personalități și opere reprezentative); sculptură (personalități și opere reprezentative); pictură (personalități și opere
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
pictură și mozaic; artă română provinciala. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a școlii florentine și venețiene, personalități aparținând diverselor școli artistice și opere literare reprezentative. 4. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Cinquencento - Caracteristici ale Renașterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectură (personalități și opere reprezentative); sculptură (personalități și opere reprezentative); pictură (personalități și opere
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
pictură și mozaic; artă română provinciala. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a școlii florentine și venețiene, personalități aparținând diverselor școli artistice și opere literare reprezentative. 4. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Cinquencento - Caracteristici ale Renașterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectură (personalități și opere reprezentative); sculptură (personalități și opere reprezentative); pictură (personalități și opere
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
dar acesta refuză, iar un conflict izbucnește între cele două părți (1122-1126). Venețienii atacă și cuceresc mai multe insule grecești, ajungând să amenințe chiar Constantinopolul, moment în care, Ioan II Comnenul, neavând o flotă puternică pentru a țină față celei venețiene, cedează și acceptă reînnoirea privilegiilor. Manuel I a considerat că Veneția poate deveni un aliat împotriva normanzilor, în 1148.Această alianță nu avea să funcționeze (cel puțin nu așa cum și-ar fi închipuit împăratul bizantin). Venețienii își urmează interesele proprii
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
asupra armatelor latine reunite în 1259 la Pelagonia. Însă, un alt asediu eșuat al Cosntantinopolului în 1260 i-a demonstrat împăratului că are nevoie de o flotă mult mai puternică decât cea niceeană pentru a putea să se opună celei venețiene. Începe să caute aliați. Cel mai bun aliat era Genova care era nemulțumită de faptul că Veneția controla strâmtorile și vasele sale nu aveau acces în Marea Neagră, fiind atrasă de perspectivele comerțului pontic. În 1261 Imperiul de la Niceea și Genova
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
din Genova, rivala Veneției. Cauzele întemnițării sale nu ne mai sunt cunoscute astăzi, dupa mai bine de șapte secole. Poate a participat la bătălia navală din 7 septembrie 1298, când, lângă coasta Dalmației, flota genoveză a zdrobit-o pe cea venețiană, luând numeroși prizonieri. Însă în ultima frază a prologului cărții se menționează că ea a fost finalizată în 1298. Ar trebui să admitem, în acest caz, că manuscrisul a fost terminat în mai puțin de trei luni, în spațiul unei
Marco Polo () [Corola-website/Science/296812_a_298141]
-
- în română Tițian - (n. între 1488 și 1490, Pieve di Cadore, Republica Venețiană - d. 27 august 1576, Veneția) a fost un vestit pictor italian din secolul al XVI-lea, aparținând școlii venețiene. Nu se cunoaște data exactă a nașterii artistului; se presupune că s-ar fi născut între 1488 și 1490 la Pieve di Cadore, în Munții Dolomiți. Tatăl său avea diverse funcții publice, printre care aceea de căpitan al miliției locale
Tiziano Vecellio () [Corola-website/Science/298686_a_300015]
-
și să-l asculte pe ""Preotul roșu"", de la "Edward Wright" la violonistul "Pisendel", de la flautistul "J. J. Quantz", epistolarul "De Brosses" și până la regele "Friedrich al IV-lea" al Danemarcei. Există numeroase și prețioase mărturii asupra ceea ce reprezenta viața muzicală venețiana și asupra efectului electrizant al interpretării și creațiilor lui Vivaldi. Multe dintre partiturile lui publicate au fost dedicate unor personalitati ale vremii: Culegeri tipărite și copii în manuscris (mai ales concerte) ale lui Vivaldi au circulat în întreaga Europă până în
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
ca nume al țării. La sfârșitul secolului al XIV-lea, partea de sud a Muntenegrului (Zeta) a intrat sub conducerea familiei nobiliare Balšić, apoi a , și până în secolul al XV-lea, Zeta era deja mai frecvent denumită "Crna Gora" (în venețiană: ""). Mari porțiuni a căzut sub controlul Imperiului Otoman din anul 1496 până la 1878. Unele părți au fost controlate de Veneția și apoi de succesorii ei, Primul Imperiu Francez și Austro-Ungaria. Din 1515 până în 1851, conducătorii statului au fost domnii-episcopi (vlădicii
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
orășel brazilian sărac și periculos aflat la periferia orașului Montevideo, Uruguay. Filmul a fost filmat într-un cartier sărac uruguayan cu o Lady Di imitatoare din Sao Paulo, Brazilia și a fost ales printre cele mai bune lucrări de la Bienala Venețiană de către Asociația Italiană a Criticilor de Artă. În 2007, Vine a făcut o nouă serie de tablouri cu Diana pentru prima ei expoziție la galeria de Artă Modernă de la Oxford. Vine a spus că speră că noile tablouri vor evidenția
Diana, Prințesă de Wales () [Corola-website/Science/299480_a_300809]
-
unor opere ale lui Vivaldi, "Arsilda, regina din Pont" și "Încoronarea lui Darius". În același timp își încearcă talentul și ca pictor de șevalet și pictează vederi din Veneția, influențat de Marco Ricci și Carlevaris, prcursori ai "vedutelor" (vederi citadine ) venețiene. În anul 1719, Canaletto va pleca la Roma. Întâlnirea cu pictorii de aici îl hotărăște să renunțe la teatru pentru a se dedica exclusiv picturii. Odată cu revenirea în orașul său natal (1720) și primirea în corporația pictorilor, își va începe
Canaletto () [Corola-website/Science/304143_a_305472]
-
-lea doge al Veneției în anul 1343, înlocuindu-l pe Bartolomeo Gradenigo, care a decedat la sfârșitul lui 1342. Pregătit în domeniul istoriografiei și al studiilor juridice, a studiat la Universitatea din Padova. El descindea dintr-o veche familie nobilă venețiana care a jucat un rol de seamă în viața politică a cetății între secolul al XII-lea și al XV-lea, dând Veneției patru dogi (dintre care cel mai renumit a fost Enrico Dandolo), numeroși amirali și alte figuri proeminențe
Andrea Dandolo () [Corola-website/Science/314561_a_315890]
-
Republicii. A avut un schimb de scrisori cu Francesco Petrarca, care a scris despre Dandolo că era "un om drept, incoruptibil, plin de viață și dragoste față de patria să, erudit, convingător, afectuos și omenos." Cariera lui Dandolo în viața politică venețiana a început de la o vârstă precoce. În 1331, la vârsta de numai 25 de ani, a fost numit procurator al Basilicii Sân Marco. Apoi, la numai 37 de ani, a devenit chiar doge, poziția cea mai înaltă în stat. În timpul
Andrea Dandolo () [Corola-website/Science/314561_a_315890]
-
1972, la Milano), a fost un jurnalist, scriitor și pictor italian cunoscut în principal pentru românul Deșertul Tătarilor. Traverso se naște la 16 octombrie 1906 la Sân Pellegrino (Belluno). Părinții săi, Giulio Cesare Buzzati și Albă Mantovani sunt de origine venețiana având domiciliul stabil la Milano, Piața Sân Marco nr. 12. Dino este al doilea născut din 4 copii: Augusto (1903-?), Angelina (1904-2004) și Adriano (1913-1983). Tatăl său este jurist și profesor de drept internațional la Universitatea din Pavia și la
Dino Buzzati () [Corola-website/Science/314686_a_316015]