984 matches
-
genunchii flectați și din poziție delordozată. Se mai poate face masaj, presopunctură. Se pot efectua și exerciții ușoare, în următoarea ordine: exerciții de încălzire, exerciții de respirație abdominală, exerciții de respirație toracică, exerciții de respirație completă. Se încearcă adoptarea decubitului ventral, acesta favorizând eliminarea lohiilor. Trecerea din decubitul dorsal în decubitul lateral se va face astfel: plecând din decubit dorsal, se flectează membrul inferior opus direcției rostogolirii și membrul superior homolateral se adduce peste trunchi, cu cotul flectat și palma sprijinită
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
și membrul superior homolateral se adduce peste trunchi, cu cotul flectat și palma sprijinită pe saltea în dreptul toracelui; apoi se schimbă poziția în decubit lateral prin adducția coapsei flectate și împingere în brațe. Urmează trecerea din decubit dorsal în decubit ventral: prin rostogolire, se trece din decubit dorsal în decubit lateral, se extinde membrul inferior și apoi se ajunge în decubit ventral. A doua zi: se efectuează programul din prima zi, adăugându-se apoi exerciții de activare a circulației, exercițiu de
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
poziția în decubit lateral prin adducția coapsei flectate și împingere în brațe. Urmează trecerea din decubit dorsal în decubit ventral: prin rostogolire, se trece din decubit dorsal în decubit lateral, se extinde membrul inferior și apoi se ajunge în decubit ventral. A doua zi: se efectuează programul din prima zi, adăugându-se apoi exerciții de activare a circulației, exercițiu de înclinare laterală din decubit dorsal cu genunchii îndoiți, exercițiu pentru prevenirea aplatizării bolții plantare, tehnica de relaxare Macagno, exercițiu de conștientizare
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
Se pot în cerca metode de relaxare (Schultze sau Jacobson). A treia zi: se efectuează programul din ziua precedentă la care se adaugă gimnastica Burger, un exercițiu de încălzire cu distensie perineală indirectă, exercițiile Kegel din decubit lateral și decubit ventral, exerciții ușoare de streching, un exercițiu de tonifiere a musculaturii abdominale, un exercițiu de tonifiere a musculaturii posturale. A patra zi: se face programul din ziua precedentă la care se adaugă exerciții pentru mușchii adductori ai șoldului, exerciții de autocontrol
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
face programul din ziua precedentă la care se adaugă exerciții pentru mușchii adductori ai șoldului, exerciții de autocontrol postural, exerciții pentru tonifierea tricepsului sural și pentru prevenirea platfusului, exerciții pentru tonifierea musculaturii pelviperineale executate din decubit dorsal, decubit lateral, decubit ventral, un exercițiu destinat asuplizării coloanei vertebrale, conștientizarea posturii corecte și mers pe jos 400 m., ca antrenament la efort. A cincea zi: se adaugă la exercițiile din ziua precedentă un exercițiu de distensie perineală combinat cu educarea respirației, exerciții Kegel
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
perne pe care se asează pacientul, vârful piramidei fiind plasat la nivelul bazinului; drenarea segmentului anterior se obține prin plasarea pacientului în decubit dorsal în poziție declivă; pentru drenarea segmentului posterior pacientul este plasat în poziție declivă și în decubit ventral; drenarea segmentului lateral impune folosirea poziției de decubit lateral cu plasarea unei perne sub hemitoracele corespunzator. Alături de drenajul postural putem folosi și terapia fizică a toracelui ce implică educarea respirației și a tusei și realizarea masajului. Educarea respirației implică folosirea
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
și unul inhibitor. Agresivitatea este facilitată de nucleii mediali și inhibată de nucleii centrali. Structura rinencefalică, hipocampul și girus cinguli sunt de asemenea implicate În agresivitate (cingulectomia a dus la calmarea violenței). Leziunile epileptice situate În sistemul limbic, implicând hipocampul ventral, amigdala și hipotalamusul medial ar modifica aceste structuri, astfel Încât persoanele devin mai mult sau mai puțin agresive. Rolul modelator Îl are amigdala, În acest fel se ajunge la alterarea comportamentului Într-un mod specific prin mal funcționarea sistemului limbic În
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
descendenți violenți care au arătat modificări EEG, semne neurologice, reduc din importanța epilepsiei temporale ca prim factor generator de agresivitate. Emisfera dreaptă prezintă mecanisme specifice pentru medierea comportamentului irațional. Există un sistem dorsal critic de atenție, supraveghere și un sistem ventral specializat În identificarea stimulilor, Învățare, răspunsuri emoționale. Cel mai adesea, sistemul ventral prezintă o disfuncționalitate În epilepsia de lob temporal. Sistemul dorsal cuprinzând lobul parietal inferior, girus cinguli, cortexul prefrontal dorsal poate duce la manifestări emoționale, apatie, abulie, În timp ce sistemul
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
epilepsiei temporale ca prim factor generator de agresivitate. Emisfera dreaptă prezintă mecanisme specifice pentru medierea comportamentului irațional. Există un sistem dorsal critic de atenție, supraveghere și un sistem ventral specializat În identificarea stimulilor, Învățare, răspunsuri emoționale. Cel mai adesea, sistemul ventral prezintă o disfuncționalitate În epilepsia de lob temporal. Sistemul dorsal cuprinzând lobul parietal inferior, girus cinguli, cortexul prefrontal dorsal poate duce la manifestări emoționale, apatie, abulie, În timp ce sistemul ventral implicând proiecția cortexului temporal inferior, structurile temporolimbice care se proiectează În
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
specializat În identificarea stimulilor, Învățare, răspunsuri emoționale. Cel mai adesea, sistemul ventral prezintă o disfuncționalitate În epilepsia de lob temporal. Sistemul dorsal cuprinzând lobul parietal inferior, girus cinguli, cortexul prefrontal dorsal poate duce la manifestări emoționale, apatie, abulie, În timp ce sistemul ventral implicând proiecția cortexului temporal inferior, structurile temporolimbice care se proiectează În hipocamp și amigdală prin leziune ar duce la răspunsuri de agresivitate. Sistemul ventral, incluzând mecanisme câștigate, Învățate, corelate pe plan social duce la apariția de manifestări agresive chiar În
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
parietal inferior, girus cinguli, cortexul prefrontal dorsal poate duce la manifestări emoționale, apatie, abulie, În timp ce sistemul ventral implicând proiecția cortexului temporal inferior, structurile temporolimbice care se proiectează În hipocamp și amigdală prin leziune ar duce la răspunsuri de agresivitate. Sistemul ventral, incluzând mecanisme câștigate, Învățate, corelate pe plan social duce la apariția de manifestări agresive chiar În prezența funcționării normale a sistemului dorsal. Astfel, ca urmare a crizelor și a leziunilor acestor sisteme, pot apărea explozii de agresivitate la pacienții cu
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
există dovada unei leziuni pe creier și o declanșare timpurie a epilepsiei, ambele conducând la un comportament agresiv datorită unui control slab al impulsului și dezvoltării sociale dezordonate. Leziunile epileptice organice situate În sistemul limbic - dar care implică amigdala, hipocampusul ventral și hipotalamusul medial - ar modifica funcționarea acestor structuri În așa fel Încât indivizii vor deveni mai mult sau mai puțin agresivi; mai agresivi dacă funcționarea amigdalei către hipocampusul ventral a fost sporită, mai puțin agresivi și mai fobici dacă activitatea
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
epileptice organice situate În sistemul limbic - dar care implică amigdala, hipocampusul ventral și hipotalamusul medial - ar modifica funcționarea acestor structuri În așa fel Încât indivizii vor deveni mai mult sau mai puțin agresivi; mai agresivi dacă funcționarea amigdalei către hipocampusul ventral a fost sporită, mai puțin agresivi și mai fobici dacă activitatea amigdalei către hipotalamusul medial a fost sporită. Ideea că există o disfuncție În sistemul limbic În epilepsie care duce la o modificare În sistemul limbic În așa fel Încât
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
percepții ale propriului corp; f) identificarea lateralității și a dominanței; g) descifrarea/înțelegerea expresiilor care corespund/exprimă anumite emoții și sentimente; h) cunoașterea pozițiilor fundamentale și capacitatea de a opera cu acestea (șezând, culcat pe spate / dorsal, culcat pe față / ventral, culcat pe o parte / lateral etc.). În funcție de aceste elemente ale psihomotricității 1 se pot identifica mai multe categorii de tulburări, dintre care cele mai importante sunt: 1. Tulburări de expresie motrice: a) sincineziile - mișcări simetrice involuntare ale părții opuse care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sunetelor înalte și feminine; sunete ce au calitatea, rata și ritmul bătăilor cardiace cu care s‑a obișnuit în uter pot să‑l calmeze; în poziție șezândă, capul cade posterior; - 2 luni: susține puțin timp capul în poziție de decubit ventral; nu susține capul în poziție șezândă; apare o „schiță” de reflex Moro; alert la sunete; zâmbește; urmărește obiecte în mișcare; - 3 luni: mișcă bine membrele; ridică cu ușurință capul; în poziție șezândă, cade pe spate; mișcări reflexe de apărare; ascultă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
formarea căilor motorii incorecte și vicierea consecutivă a impulsurilor proprioceptive. În sprijinul stabilirii unui diagnostic precoce, există câteva elemente care trebuie obligatoriu avute în vedere, încă din primele săptămâni după naștere (Moțet, 2001, p. 105): - absența reflexului Landau - din decubit ventral, copilul nu poate să ridice capul și membrele inferioare; - susținut subaxilar la verticală, copilul are membrele inferioare încrucișate; - absența reflexului de „pregătire pentru săritură”, după vârsta de 9 luni; - persistența reflexului Moro, după vârsta de 6 luni; - persistența reflexului „mersul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de exercițiu, se notează lângă numărul exercițiului partea cu care subiectul a ales să înceapă execuția probei; la exercițiile 1 și 2 se notează sensul rotației (spre dreapta sau spre stânga) ales de subiect pentru a trece din poziția „culcat ventral” în „culcat dorsal”; - exercițiile 3‑11 și 18‑20 efectuate cu un ritm neregulat sunt notate cu o jumătate de punct în plus; la fel sunt notate și exercițiile 13 și 14, dacă execuția mișcărilor este însoțită de agitarea mâinilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o lua de la început. Sarcini de efectuat La sfârșitul ședinței, terapeutul îi cere să repete eforturile sale pentru a mânca mai mult și mai variat și să multiplice contactele sociale. Sedința se termină cu o scurtă relaxare cu ajutorul unei respirații ventrale. Gwen pleacă cu lacrimi în ochi. Sedința 14 Trecerea în revistă a sarcinilor Gwen și-a revenit. Ea a mers la cinematograf cu o prietenă, a făcut cumpărături cu mama sa și a reluat legătura cu responsabilii grupului său de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a lui Gwen. Exercițiul cu oglinda Travaliul terapeutic se realizează cu ajutorul „exercițiului siluetelor” care permite conștientizarea distorsiunilor în aprecierea dimensiunilor sale corporale. Gwen înțelege faptul că ea confundă impresiile și percepțiile sale, faimosul „raționament emoțional”. După trei minute de respirație ventrală, Gwen se privește din cap până în picioare, într-o oglindă mare, adoptând o atitudine de meditație în deplină stare de conștiență: ea observă cu atenție, se descrie într-o manieră neutră și detaliată și trăiește reacțiile - emoționale, corporale și cognitive
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și manipulări vertebrale; diagonalele Kabat ale trunchiului și membrelor inferioare. La grupa experimentală pe lângă tratamentul aplicat grupei martor s-au efectuat și exerciții proprioceptive cu ajutorul gimballului, benzii elastice din poziția stând, pe genunchi, pe genunchi cu sprijin pe palme, decubit ventral și dorsal. Rezultate: În urma studiului efectuat s-au evidențiat rezultate net superioare la pacienții din grupa experimentală, valorile medii ale indicilor testați îmbunătățindu-se după evaluarea finală. S-a ameliorat semnificativ și calitatea vieții la pacienții care au efectuat exerciții
ROLUL EXERCIȚIILOR PROPRIOCEPTIVE ÎN TRATAMENTUL LOMBALGIILOR CRONICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Daniela Havriş, Ion Iețcu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_822]
-
Unilateral Brain Damage”, Journal of Clinical Neuropsychology, nr. 4, pp. 143-150. Hiroto Kawasaki, Ralph Adolphs, Olaf Kaufman, Hanna Damasio, Antonio Damasio, Mark Granne, Hans Bakken, Tomakatsu Hori și Matthew A. Hoawa, „Single-Unit Responses to Emotional Visual Stimuli Recorded in Human Ventral Prefrontal Cortex”, Nature Neuroscience, nr. 4, 2001, pp. 15-16. În afara inconștientului definit de Freud, specialiștii vorbesc în prezent despre un inconștient cognitiv și chiar de un inconștient afectiv, ale cărui procedee de tratare a informației sunt reperate în mod cerebral
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
iar partenerul opune rezistență astfel încât vârfurile picioarelor să se poată îndoi din gleznă; apoi întind vârfurile și se repetă exercițiul. Variante: bandă elastică de fixare la vârfuri în loc de partener. Exercițiul nr. 9 Poziția de plecare: cel ce exersează stă culcat ventral, cel mai bine astfel încât piciorul liber să atârne liber pe lângă bancă (sau ladă de gimnastică) și să stabilizeze șoldul; partenerul apucă călcâiul piciorului de lucrat și opune rezistență ușor crescândă la mișcarea lentă a executantului de a ridica gamba și
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
în unghi, brațele și picioarele sunt ridicate de la sol, un partener îi apucă călcâiele și-l mișcă pe executant în diferite poziții; executantul trebuie să mențină unghiul poziției de ședere. Exercițiul nr. 13/14 Ridicări de picioare/trunchi: din culcat ventral, picioarele se ridică întinse, vârfurile trag în jos spre tibie și peroneu, ușoare mișcări din genunchi în afară sau în interior; din culcat ventral, se ridică trunchiul, fruntea în pământ, ușoare răsuciri dreapta/ stânga din trunchi. Variante: 1. trunchiul și
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
să mențină unghiul poziției de ședere. Exercițiul nr. 13/14 Ridicări de picioare/trunchi: din culcat ventral, picioarele se ridică întinse, vârfurile trag în jos spre tibie și peroneu, ușoare mișcări din genunchi în afară sau în interior; din culcat ventral, se ridică trunchiul, fruntea în pământ, ușoare răsuciri dreapta/ stânga din trunchi. Variante: 1. trunchiul și picioarele se ridică concomitent 2. același exercițiu pe ladă din culcat (trunchiul fixat, ridicări sau coborâri de picioare sau picioarele fixate, ridicări și coborâri
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
pământ, ușoare răsuciri dreapta/ stânga din trunchi. Variante: 1. trunchiul și picioarele se ridică concomitent 2. același exercițiu pe ladă din culcat (trunchiul fixat, ridicări sau coborâri de picioare sau picioarele fixate, ridicări și coborâri de trunchi). Extensii diagonale: culcat ventral, brațele și picioarele se ridică în diagonală (brațul drept întins în față concomitent cu piciorul drept în cumpănă pe genunchiul stâng și invers...). Variante: 1. executarea exercițiului se face din stând pe genunchi, cu ducerea cotului spre genunchiul opus. Exercițiul
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]