177 matches
-
de bronhiole respiratorii parțial alveolizate (generațiile 17-19), canale alveolare și saci alveolari complet alveolizați (generațiile 20-23) (fig. 91). De aceeași manieră se pot împărți și vasele: - vasele zonei de conducere (vase extraalveolare), cu un sistem de curgere rapidă (artere, arteriole, venule, vene); - vasele zonei alveolare (precapilare, capilare), cu viteză de circulație foarte lentă, favorizând schimburile gazoase. Plămânul este sediul procesului de ventilație pulmonară. Funcția sa se realizează, pe de o parte, datorită legăturilor morfo-funcționale cu toracele, justificând noțiunea de sistem toraco-pulmonar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale celulelor parenchimatoase. Aceste țesuturi dezvoltă treptat în jurul lor modificări vasculare, modificări celulare și modificări umorale, care vor constitui adevărate etape în evoluția procesului inflamator. Stimularea terminațiilor nervoase senzitive produce (prin reflex de axon) creșterea calibrului vaselor mici (arteriole și venule cu un diametru sub 30 microni) și capilare. La modificări ale calibrului vascular se adaugă și creșterea permeabilității vasculare. Acțiunea directă a agenților etiologici ai inflamației produce alterări ințiale ale țesutului interstițial și ale celulelor parenchimatoase. Ca urmare, mai ales
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
în stare inactiva sub formă de histidina. După activarea celulei, sub acțiunea unei enzime nespecifice (Laminoaciddecarboxilaza) histidina se transformă în histamina. Creștera permeabilității capilare este efectul cel mai important al histaminei. Aceasta se realizează prin vasodilatația arteriolară asociată cu vasoconstricția venulelor ceea ce duce la creșterea presiunii în capilare și staza. La acestea se adaugă efectul de endotelioconstricție la nivel venular ceea ce crește permeabilitatea acestora. În primele ore în plaga arsă concentația de histamina este de peste 50 de ori mai mare față de
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
vaselor superficiale și apariția gangrenei. Trombozele vasculare avansează de la nivel capilar spre vasele mai mari, rezultând moartea ischemică a unor suprafețe din ce în ce mai mari. Microvascularizația în degerătură a fost studiată prin microangiografie (Bellman și Adams Ray, 1956). Deși spasmul arteriolelor și venulelor există, nu este suficient pentru a explica descreșterea fluxului în colapsul progresiv microvascular. Acești autori au postulat faptul că defectele apărute angiografic sunt cauzate de factori locali și de asemenea probabil de către trombi. Deoarece modificările observate în leziunile prin frig
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
neutrofile. Selectinele L și E nu sunt stocate și ca atare expresarea lor este mai tardivă. În prezența ionilor de la Ca2+ selectinele se activeaza și interacționează cu liganzii de pe suprafață opusă. Sunt mai cunoscuți liganzii pentru selectina L: - Gly-CAM-1, asociați venulelor cu endoteliu înalt (HEVĂ din limfonoduri, care în condiții normale participa la recircularea limfocitelor; - Mad- CAM-1, o mucina endoteliala prezenta în venulele plăcilor lui Peyer și în limfonodurile mezenterice; și - PSGL-1 (Pselectin glycoprotein ligandă, comun selectinelor P și E. IOAN
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sau hemoragie severă → colectomie de urgență. PROGNOSTIC - cazurile fără complicații mortalitatea < 5% - cazurile În care apar complicații - mortalitatea 43% VIII. HIPERTENSIUNEA PORTALĂ ETIOLOGIE A. Obstrucția intrahepatică reprezintă peste 90% din totalitatea cazurilor; factorii patogenici implicați sunt: - fibroză hepatică cu compresiunea venulelor portale;compresiune prin noduli regenerativi; - flux arterial sporit; - infiltrația grăsoasă și inflamație acută; - obstrucție vasculară intrahepatică; 1. Ciroza nutrițională - cea mai des Întâlnită; - se asociază frecvent cu alcoolismul cronic; - cea mai mare rezistență opusă circulației sangvine portale se Înregistrează În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
obstrucția fluxului venos hepatic eferent determină creșterea presiunii venoase intrahepatice cu congestie intensă centrolobulară, atrofie hepatocitară și necroză determinând În final fibroză și ciroză hepatică; - etiologie: - anomalii hematologice: hemoglobinuria paroxistică nocturnă,policitemia vera, - sicklemia - obstrucție membranoasă boala veno-ocluzivă: Îngustarea lumenului venulelor hepatice și sinusoidelor fără tromboza venelor hepatice mari și venei cave inferioare - tromboza venei hepatice poate fi: - acută:durere severă În cadranul superior drept al abdomenului - hepatomegalie progresivă - ascită - insuficiență hepatică - deces În câteva săptămâni - cronică: - disconfort În cadranul superior
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
putut fi stăpînită cu mare greutate datorită cauzei care o generase. Se știe, vena portă, care trece pe fața dorsală a capului pancreasului, poate, uneori, să fie „îngropată” în parenchimul glandular. La acest nivel, vena portă primește unele colaterale, niște venule scurte, aproape fără traiect, care se varsă direct în venă. Aceste vene pot fi foarte ușor lezate, „smulse” în timpul disecției, smulgere care duce la mari hemoragii, generate de „decuparea” unor „pastile” din peretele magistralei. Hemostaza se realizează cu dificultate, prin
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
Eliberarea venei porte. Acest timp operator este cel mai delicat, din mai multe puncte de vedere, printre care amintim: - vena portă poate fi „îngropată” parțial sau total în parenchimul pancreasului; - vena portă, la acest nivel, primește cel puțin 2 - 4 venule, care ies din parenchimul pancreasului și, după un traseu scurt sau deloc, se varsă perpendicular în trunchiul venei; - posibilele aderențe, laxe sau chiar solide, între perivenă și parenchimul pancreasului. Dacă cunoaștem acum greutățile de degajare a venei porte, iată cum
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
venoase se pun ușor sub tensiune prin ridicarea pancreasului denudat în această zonă; se pun pense, din cele cu vîrf, pensele Moschitto, la distanță convenabilă de trunchiul venos și se secționează; se ligaturează apoi pediculul venos format, capătul periferic al venulelor, se prind cu pense hemostatice obișnuite și se ligaturează, deoarece acestea sîngerează abundent. Detașarea venei porte de parenchimul pancreasului, care o poate încorpora complet, se face prin căutarea unui plan de clivaj dintre venă și pancreas și încercarea de disecție
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
infiltrarea zonei cu xilină 0,50 la sută (I. Juvara). Posibilele aderențe ale venei cu pancreasul se vor desface de o manieră simplă, dar întotdeauna utilizînd foarfecele, care secționează, la distanță, bridele, ușurînd degajarea venei. Atenție, ca posibilă, existența unor venule colaterale accesorii, care, neobservate, fie pot fi rupte (ele, venulele, sînt foarte friabile), fie, mai grav, smulgerea cu ajutorul acestor vene a unor „pastile” de diverse mărimi din peretele magistralei venoase. Acest timp operator este foarte dificil și va trebui tratat
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
caz din practica noastră. Obs.: Unui bolnav în vîrstă de 65 de ani, avînd neoplasm de cap de pancreas, i se indică și practică pancreatectomia dreaptă. în timpul disecției feței dorsale a capului pancreasului, am găsit vena portă ce avea trei venule accesorii care mergeau din parenchimul pancreasului și se vărsau la trei nivele diferite în portă. De asemenea, vena portă împreună cu vena mezenterică superioară erau incluse în parenchimul pancreatic, cam o treime din circumferința sa. A început dezinclavarea venei, care s-
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
portă. De asemenea, vena portă împreună cu vena mezenterică superioară erau incluse în parenchimul pancreatic, cam o treime din circumferința sa. A început dezinclavarea venei, care s-a făcut relativ ușor; de asemenea, s-au putut diseca și ligatura primele două venule accesorii; disecția celei de-a treia venule, care era și mai groasă, dar mai scurtă, a dus la decuparea unei pastile din peretele venei porte, care avea un diametru de circa 4 mm. S-a prins vena portă cu pensa
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
mezenterică superioară erau incluse în parenchimul pancreatic, cam o treime din circumferința sa. A început dezinclavarea venei, care s-a făcut relativ ușor; de asemenea, s-au putut diseca și ligatura primele două venule accesorii; disecția celei de-a treia venule, care era și mai groasă, dar mai scurtă, a dus la decuparea unei pastile din peretele venei porte, care avea un diametru de circa 4 mm. S-a prins vena portă cu pensa Satinschi. Greu de montat această pensă, dar
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
pancresului. Leziunile portei se pot produce, fie prin leziunea directă a venei, fie prin decuparea unei „pastile” din peretele venei, în momentul cînd se pune sub tensiune glanda pentru disecție. întinderea glandei duce implicit la punerea sub tensiune a unor venule scurte și friabile, care vin din parenchimul glandular și după un scurt traiect se varsă în vena portă. O observație de a noastră ilustrează un asemenea accident nedorit, dar posibil. Obs.: Bolnava B.B., de 58 de ani, a fost operată
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
sînge. Hemostaza provizorie prin compresiune a pus în evidență o soluție de continuitate pe marginea dreaptă a trunchiului venei porte, leziune care avea un diametru de circa 2 mm; în același timp, s-a observat și cauza acestei leziuni: o venulă din parenchimul pancreatic din zonă sîngera abundent, fiind afectată. Hemostaza s-a obținut prin coaserea soluției de continuitate a venei porte cu un fir de ață continuă și ligatura colateralei. - leziunea venelor splenice, a mezentericei superioare, înaintea vărsării lor în
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
proporția dintre colagenul de tip I și III rămâne neafectată. Se asociază celule epitelioide, histiocite și gigante. Apariția tardivă a celulelor încărcate cu grăsime explică histologic desemnarea „lipoidică”. Vasele sangvine sunt întotdeauna implicate cu proliferarea endotelială, ocluzia arteriolelor și a venulelor și îngroșarea pereților capilari (18). Deși patogenia acestei maladii nu este încă clar elucidată, modificările vaselor sangvine, care sunt întotdeauna prezente, ne fac să o clasificăm aici împreună cu alte tulburări angiopate. Se găsește de obicei la partea anterioară a gambei
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
enorm interfața celule insulare / celule acinare, fapt care sugerează o intervenție trofică a hormonilor insulari asupra celulelor acinare. Acest lucru este sugerat de faptul că aproape totdeauna sângele care pătrunde în insulă prin mici arteriole este drenat în capilare și venule care trec prin celulele acinare, înainte de a se vărsa în venele mai mari (un fel de sistem port insulo-acinar) (14). Interesul pentru insulele pancreatice mari (corpi Brockmann) de la pești a fost trezit inițial imediat după descoperirea insulinei de către Paulescu și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
în insulă în zonele unde celulele periferice (A, C, D) lipsesc. În insulele mai mari, arteriolele se desfac în câteva ramuri mici care șerpuiesc prin insulă, realizând o structură vasculară de tip glomerular. Din rețeaua capilară, sângele este colectat în venule, care drenează apoi către vena pancreatică, și ulterior în vena portă. Deși s-a descris o influență paracrină între celulele învecinate din insulă, precum și o influență „endocrină” (în funcție de poziția celulelor în sistemul vaselor de tip port), se presupune că glucagonul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
arteriole, care apoi se desfac într-o rețea de capilare și drenează în final în sistemul venos, format la extremitatea opusă a insulei. O parte din venulele ce părăsesc insulele trec prin țesutul acinar înainte de a se vărsa într-o venulă mai mare. Acest fapt permite acțiunea hormonilor pancreatici insulari asupra țesutului acinar; (c) Bogăția patului capilar insular permite celulei β să fie adeseori în contact cu două sau mai multe capilare care prezintă, în endoteliu, fenestrări de 95 nm, închise
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
consecință a creșterii presiunii hidrostatice. Odată cu creșterea presiunii în vena cavă superioară sau în unul din trunchiurile venoase brahiocefalice, se produce retrograd o creștere presională pe venele afluente din extermitatea cefalică și membrele superioare. Presiunea crescută se răsfrânge până la nivelul venulelor, respectiv a capilarelor venoase și rețelelor capilare. Creșterea presiunii hidrostatice capilare are drept rezultat mărirea transudatului transparietal cu creșterea volumului de apă în interstițiu, apărând edemul. O creștere de presiune hidrostatică de 40 mmHg în venele cerebrale este extrem de periculoasă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
între tractul digestiv și restul corpului. Unitatea funcțională a ficatului este reprezentată de lobulul hepatic sau, alternativ (după Rappaport), de acinul hepatic. Acesta din urmă este o structură tridimensională regulată, în care sângele curge printr-un ax central, format de venula portală terminală și arteriola hepatică terminală, ajungând în calea portă prin sinusoidele acinare și se drenează în câteva venule hepatice terminale situate la periferia acinului [1]. Clasicul lobul hexagonal Kiernan al ficatului și-a găsit echivalentul în mai recent descrisul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
de acinul hepatic. Acesta din urmă este o structură tridimensională regulată, în care sângele curge printr-un ax central, format de venula portală terminală și arteriola hepatică terminală, ajungând în calea portă prin sinusoidele acinare și se drenează în câteva venule hepatice terminale situate la periferia acinului [1]. Clasicul lobul hexagonal Kiernan al ficatului și-a găsit echivalentul în mai recent descrisul lobul secundar al lui Matsumoto, care este compus el însuși din șase până la opt lobuli primari. Pe când acinul este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
la nivelul limitei sale proximale se practică o incizie transversală strict tegumentară, prin care se identifică ambii pediculi vasculo-nervoși, ce sunt disecați în proximal pentru a permite avansarea. Această disecție proximală nu trebuie să distrugă grăsimea perivasculară ce conține micile venule volare ce asigură drenajul lamboului. Zona donatoare a lamboului dacă este de mici dimensiuni poate fi lăsată la epitelizare secundară, sau poate fi grefată. O indicație particulară a lamboului O’Brien o constituie amputațiile distale ale policelui la care există
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
tub endoneural - suportul histologic al creșterii axonale. Nervii periferici au o vascularizație segmentară și regională. Vasele sangvine ale nervului sunt orientate longitudinal în epinerv și dau naștere unei rețele perineurale plexiforme. Sistemul microvascular endoneural este format din arteriole, capilare și venule. În ciuda numeroaselor anastomoze vasculare, fluxul sangvin este foarte sensibil la tensionarea longitudinală a trunchiului nervos. Alterarea conducerii nervoase survine la o elongare peste 6%, cu efecte dezastruoase asupra regenerării. Viabilitatea fibrelor depinde nu numai de nutriția asigurată de sistemul microvascular
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]