300 matches
-
întreaga lume romanică, deci își avea adepți și în Spania păturilor largi de populație, nu numai în cler. Ea se va îmbina, cum se întâmplă demonstrativ și în acest scurt episod introductiv, cu limbajul neintelectualizant al vulgului (fapt evident în verbalizarea agresivă din citatul de mai sus). Parodia devine situaționare și semn lingvistic, prin punerea stilului grav, nobil în situația de a fi folosit de către vulg, într-o circumstanță neilustrativă moral, cum este și cea descrisă de alter-ego-ul cervantesc. "De vine
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sau atitudinea ironică a emițătorului, asemenea derivatelor antroponomastice (Guliță, Ioniță, Angheluș). Substantivarea adjectivelor potențează forța expresivă a textului, grație detașării însușirii pe care obiectul o posedă (a se compara om sătul cu Sătulul... din proverbul: "Sătulul nu crede celui flămând"). Verbalizarea adverbelor predicative care sugerează ezitarea subiectului vorbitor cu privire la informația comunicată (probabil, pesemne etc.) este una dintre modalitățile narative utilizate în proza fantastică (Mihai Eminescu Sărmanul Dionis). Dumitru Irimia observa că substanța/ conținutul funcției expresive este marcat "de confruntarea dintre norma
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
copiilor libertatea de expresie. Crearea unei povestiri pe baza elementelor modelate a ridicat Însă unele probleme emoționale și blocaje În cazul unor copii. Dar se poate considera că exercițiul a avut un efect benefic pentru copii, finalizându-se cu reușita verbalizării poveștii de către fiecare. Pentru unii copii atât modelarea În plastilină, cât și povestirea au constituit un bun prilej de descărcare emoțională, de proiecție a propriilor nevoi, trebuințe. A cincea ședință a avut ca obiectiv abilitarea pentru o mai bună comunicare
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
comunicare în cadrul grupului, deprinderi de relaționare și de lucru în grup, deprinderi de comportare civilizată. Aceste scopuri /obiective sunt atinse prin antrenarea elevilor în jocuri de rol cu tematică diversă: ,, CÂND SE ÎNTÂMPLĂ?” Observație: Acest joc se poate realiza urmărind verbalizarea de către elevi a unor aspecte privind: momentele zilei (dimineața, prânz, seara), zilele săptămânii, aspecte temporale (ieri, azi, mâine, poimâine etc). Scop: Fixarea reprezentărilor de timp - dimineață, prânz, seara - prin legare de acțiuni reprezentative, cotidiene: exersarea deprinderilor de exprimare corectă în
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
permit o receptare diacronică (temporală, în cazul codului muzical) o receptare sincronică (spațială în cazul codului plastic) sau o receptare diacronic-sincronică (în cazul gestual, al dansului), pe de altă parte, codul miticosimbolic nu presupune decât desfășurarea temporală impusă de actul verbalizării; prin gradul de flexibilitate al semnificantului/semnificatului, codurile nonverbale ritualice sunt sisteme închise și fixe, în timp ce codul verbal mitic definește un sistem deschis și schimbător. Relevând particularitățile mesajului ritualic în raport cu cel mitic, deosebirile structurale sus menționate sunt în măsură să
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
cea îmbrăcată în veșminte verbale. Ba chiar dacă luăm în considerare procedurile sale puternic algoritmizate, putem considera activitatea compozitorului apropiată de tiparele unei gândiri științifice dintre cele mai riguroase. Dar, cum bine se știe, nici aceasta din urmă nu excelează prin verbalizare (Einstein nu ezita să afirme că în elaborarea teoriilor sale vorbele nu au jucat niciodată niciun rol!), iar în forma sa cea mai pură, care este matematica, ea ajunge să se poată lipsi, aproape în totalitate, de cuvinte. Ființa este
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
patru aspecte pe care profesorul trebuie să le aibă în vedere. Acestea sunt: alcătuirea schemelor dramatice (scenariile); alegerea rolurilor care trebuie interpretate și care pot fi individuale sau de grup; stabilirea mijloacelor de exprimare a mesajelor: mimico-gesticular, pantomima, demonstrația profesorului, verbalizarea etc.; procurarea sau alcătuirea, de către profesor sau chiar de către elevi a recuzitei: decorul, mijloacele, materiale necesare jocului dramatic, folosirea măștilor, a unor povestitori, a muzicii, a dansului, a luminilor, a costumelor etc. Copiii și tinerii deficienți de auz manifestă o
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
jocul dramatic, lucru constatat mai ales cu prilejul serbărilor școlare. In timp ce jocul epic este bazat pe gest, jocul dramatic poate fi un amestec de amintiri, experiențe, fantezii, improvizații și poate fi folosit atât cu ajutorul mimico-gesticulației cât și prin verbalizare, fapt ce-i conferă un atu în plus spre a fi folosit pentru sprijinirea activității de demutizare. Printre tehnicile de realizare a jocului dramatic, mai potrivite pentru cazul deficienților de auz sunt jocul de rol și improvizația spontană, pe teme
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
care arată sau prezintă aspecte ale „propriilor” cuvinte sau gînduri ale personajului). Dar de fapt există numeroase modalități de a caracteriza DIL: ca narație substitutivă; ca discurs combinat; ca o contaminare, o pătare sau o colorare a narațiunii; ca dublă verbalizare. Preferăm a o vizualiza ca strategie (de obicei temporară sau discontinuă) de aliniere, în cuvinte, în valori și perspective, a naratorului cu un personaj. Preferăm cuvîntul „aliniere” pentru că nu hotărăște dacă apropierea dintre narator și personaj va fi cu scopul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
precoce a oboselii atrage după sine și scăderea vigilenței, flexibilitatea comportamentului ceea ce reduce capacitatea de adaptare. Nu au formate, într-o măsură corespunzătoare vârstei lor priceperile și deprinderile școlare și nu posedă toate cunoștințele necesare pentru intrarea în școală. Imposibilitatea verbalizării lor percepute indică deficiențe ale formării noțiunilor. După cum remarcă J. Piaget și B. Inhelder acești copii nu pot coordona informațiile și operațiile mintale, pentru a putea gândi ireversibilul ce este caracteristic copilului imatur îi imprimă acestuia lipsa de coerență în
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
procese care atestă rolul anticipativ al intenționalității. Precomprehensiunea (foreknowledge) nu este, pentru Polanyi, decât motorul euristic al cunoașterii. Orice descoperire nu este altceva decât „un pas către verificarea unei precomprehensiuni”3. Esențială rămâne practica nemijlocită care nu implică excesul de verbalizare specific științelor umane. Cunoașterea personală derivă mai curând din faptul de „a face știință, decât din a învăța reguli pentru a o practica”4. Un alt mit iluminist sucombă atunci când metodologia științelor empirice, departe de a reprezenta un progres în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cu zi .Activitatea de învățare numirea, citirea și scrierea numerelor naturale, ce urmărește realizarea obiectivelor de referință:1.1, 1.2, impune spre exersare o serie de exerciții de scriere cu litere și cifre a numerelor, efectuate cu toată clasa, verbalizarea acțiunii realizate și comentarea rezultatelor. La finele activității de învățare am planificat o activitate de muncă independentă, cu durata de 7 minute. Prin coroborarea datelor obținute prin observarea sistemică și rezultatele la activitatea dată am constatat că aceiași elevi se
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Zmău Cecilia Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1192]
-
pentru elevii care au obținut calificative de suficient și insuficient la unii itemi din cadrul probei de evaluare. Am propus un set de exerciții de numărare crescător si descrescător(în fiecare oră), exerciții de formare a numerelor folosind numărătoarea pozițională, cu verbalizarea și argumentarea modului de lucru, activități independente de folosire a tablei magnetice, intensificat lucrului cu materiale concrete, exerciții de utilizare a axei numerelor pentru a ușura compararea sau aproximarea, explicații suplimentare și sprijin la sarcinile la care întâmpină dificultăți, cei
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Zmău Cecilia Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1192]
-
un eveniment, o idee, sau un personaj din afara narațiunii imediate. Stansbury O’Donnell consideră că aceste patru funcții constituie elemente fundamentale ale narațiunii picturale și că alcătuiesc o microstructură narativă picturală pe care privitorul, așa cum se întâmplă și în cazul verbalizării, nu o conștientizează ca serie de funcții ale imaginii dar recunoaște povestea, decorul și identitatea figurilor tocmai prin sesizarea acestor funcții și a relațiilor dintre ele. El crede că avantajul analizei structurale în studiul narațiunii picturale este acela că permite
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
arată că despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă. Ea crede că atunci când nu putem vorbi despre ceva, trebuie să compunem, să pictăm, să scriem sau să sculptăm. Pentru Langer, arta începe să comunice acolo unde semantica verbalizării încetează să mai funcționeze. Ea consideră că pictura este punctul de dincolo de bogăția limbajului, este locul în care referențialitatea este abandonată și unde sensul imaginii se află la limita la care imaginea devine expresivitate prezentațională, adică se prezintă, se arată
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate pe un model metaforic de analiză a textelor nonverbale, dezacordul este mai temperat și posibilitatea narațiunii vizuale sau dramatice este acceptată în măsura în care textele pot fi adaptate verbalizării și puse pe seama unei figuri naratoriale, chiar dacă filmul sau interpretarea dramatică nu folosește vocea narativă. Relația narațiunii cu medialitatea În conexiune cu aceste discuții despre relația narațiunii cu medialitatea, trebuie amintit faptul că noțiunea de mediu este și ea destul de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal, că deși se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal, că deși se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate și în pictură, film, pantomimă, muzică, fenomene digitale sau multimedia și că semnul lingvistic, departe de a constitui un mod singular de semnificare, este doar un tip de semn
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și să evite prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice, muzicale, digitale sau multimedia. Din această perspectivă, diagramele din analiza structurilor narative la Claude LĂvi-Strauss, careul semiotic la Algirdas Julien Greimas sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
exclusiv verbale. Ea favorizează demersurile în care naratologia nu mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă sau semn, printre multe altele, cinematografice, pantomimice, digitale, muzicale sau picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu este un text, adică este înrudită, prin scriitură, cu scrisul de mână dar este și altceva decât el, poate sau nu să fie abordată în termenii verbalizării narative, adică analizată cu instrumentele specifice textualității. Răspunsul ar putea pleca de la ideea că fiind,și nefiind totuși un text, imaginea stabilește o anumită relație cu discursul textual, dacă abordarea ei implică: . În imagine:. Opera de artă: și acest mutism
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
functio, -onis) - Ansamblu de acte realizate de o structură organică bine definită, cum ar fi: celulă, țesut, organ sau sistem. Pe plan psihic, funcția are sens de categorie specifică ce exprimă acțiuni legate de anumite mecanisme: senzoriale, mnezice, tonice, de verbalizare, de automatizare, tensional-afective, comunicative, de reglaj și de integrare. Pentru procesul de recuperare motrică și psihomotrică funcțiile sunt: a) de constatare - vizează următoarele forme: preliminară, curentă și etapizată; b) de informare, cu scopul de a aprecia factorii care au determinat
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cf. lat. vegetatio, -onis) - Excrescență anormală de țesut, asemănătoare unei plante; de exemplu, excrescență alcătuită din fibrină și lachete sanguine agregate, ce aderă la o valvă cardiacă bolnavă; excrescență apărută la nivelul canalului nazal (vegetație adenoidă, polip), care afectează respirația. VERBALIZARE (de la verbaliza < verbaliser; fr. verbalisation; engl. verbalisation) - Activitate prin care ființele umane exprimă semnificații prin intermediul formelor lexicale, morfologice și sintactice utilizate într-o limbă naturală. Activitatea verbală constă în a face referire la lumea obiectelor, a persoanelor și a ființelor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a persoanelor și a ființelor, a mișcării, a timpului și a spațiului, prin intermediul semnelor, discrete și arbitrare (cuvinte lexicale și gramaticale, flexiuni, afixe), și al organizărilor liniare ale acestor unități, ce răspund unor reguli admise în mod convențional (Larousse, 2006). Verbalizarea este modalitatea prin care educatorul denumește acțiunea ce urmează a fi efectuată, iar copilul o înțelege și o transpune în practică. Verbalizarea în kinetoterapie are un dublu rol: de a explica acțiunile ce urmează a fi efectuate și de a
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]