132 matches
-
Shim'u, 106 Sabra și Shatila, masacrele de la, 242 Said, Edward, 233 Salfeld, Sigmund, 134 Samuel Ha-Naghid, 127 Sardinia, 92 Sartre, Jean-Paul, 191 Satu-Mare, dinastia hasidică din, 168 Scandalum crucis (de Herbert Falken), 196 Sceptrul lui Iuda (de Solomon Ibn Verga), 115, 141 Schneerson, Menahem Mendel, 169-170 Scholem, Gershom, 275 Schorch, Ismar, 81 Schwab, Moïse, 144 Sée, Julien, 109, 147 Sefarzi, 59, 73, 75, 89, 90-93, 96, 98, 101, 103-104, 107, 114, 116-119, 141, 168, 190, 217, 260, 264-265 Sefer Yossipon
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
265-266 Sfințirea vieții, 166 Shahid, 40 Shamir, Yitzhak, 221-222 Shapira, Yisrael, 166 Shapiro, Kalonymus Kalmish, 164 Sharir, Avraham, 225 Sharon, Ariel, 229 Shas (partid politic israelian), 168 Shavuot (Sărbătoarea Săptămânilor), 25, 71-72, 204 Shema, 305 Shevet Yehuda (de Solomon Ibn Verga), 115 Shneur Zalman din Liadi, 168-169 Shoah (de Claude Lanzmann), 185-186, 196 Sicilia, 92 Simeon bar Yohai, Rabbi, 35 Simon Wiesenthal Center/ Museum of Tolerance, 267 Sinaï et Golgotha (de Heinrich Graetz), 142 Sinai, 181, 191, 214 Smirna, 39, 104
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
al., Institutul Ben Zvi, Ierusalim, 1977, vol. II, p. 218 (în ebraică); vezi și Eliyahou Capsali, Chronique de l'Expulsion, prez. și trad. de S. Sultan Bohbot, Cerf, Paris, 1994. 53 Y. Yerushalmi, Zakhor, op. cit., pp. 71-75. 54 Solomon Ibn Verga, Shevet Yehuda, ed. de Azriel Shohat, intr. de Yitshak Baer, Mosad Bialik, Ierusalim, 1946 sau 1947 (în ebraică); Abraham A. Neuman, "Shebet Yehudah and Sixteenth Century Historiography", în Louis Ginzberg Jubilee Volume on the Occasion of His Seventieth Birthday, secțiunea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
privit foarte încruntat peste ramele ochelarilor și mi-a spus: „Ți-am dat foarte bine, domnișoară. Ai teza cea mai bună.“ Al doilea succes l-am avut la Nina Façon, care m-a feli citat pentru o teză despre Giovanni Verga. Dar clipele de adevărată înălțare le trăiam la cursurile lui Tudor Vianu. Îl văd și acum: frumos, cu fața întoarsă spre fereastră, olimpian, detașat, parcă nirvanatic, vorbind cu o voce plăcută, domoală. Eram fascinată. Acum câtva timp, am fost la
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
povestiri diverse, articole de știință popularizată, de apicultură și medicină, anecdote ș.a. Traduceri, mai ales din literatura italiană, fac I. S. Spartali, Clelia Bruzzesi și D. Stăncescu. Printre autorii transpuși în românește se numără Silvio Pellico, Edmondo De Amicis, Giovanni Verga, dar și Lope de Vega, Charles Dickens, I. S. Turgheniev, H. C. Andersen, Victor Hugo, Émile Zola, Jules Verne, Guy de Maupassant, Alphonse Daudet, François Coppée ș.a. D. Stăncescu dă și basme populare, iar I. I. Roșca e prezent cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290245_a_291574]
-
face și cu ce persoane ia contact”. Milostiv, locotenentul major Îl luase În echipă și pe hârșitul locotenent-colonelul Ioan Toma (de altfel șeful său direct) cu care urma a rezolva până pe 25 septembrie 1989 „...compromiterea și izolarea” subiectului „...prin sursa <<Verga>>”, un alt mâncător de ciuperci la Secu’. Cu termen „permanent” Își trecuse În plan și „...continuarea cooperării cu compartimentul 0647 Vaslui, pentru identificarea de noi legături și alte aspecte de interes operativ privind preocupările necorespunzătoare ale obiectivului”. z. Închidere tardivă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
unghiulare, au apărut deasupra etravei ferestrele mari, de la sufrageria căpitanului, cu ancadramente și stucaturi pretențioase, precum și alte geamuri laterale, pentru lumină și mai mult confort (ele imitau marile ferestre din arhitectura; repere : cel puțin două catarge ; bompresul, cu propria-i vergă ; suprastructurile înalte la prova și pupa ; gabia rotundă, pe catarge ; vele mari, pătrate și triunghiulare ; cârma cu pană și eche interioară ; prezența ciocului alungit, deasupra etravei, și a balconului, la etambou - obligatorii la galioane. Galion spaniol (repere : prezența unor punți
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
puțini, au sfârșit condamnați de autorități sau pedepsiți de proprii tovarăși. Nu erau puține ocaziile de-a muri absurd și fără posteritate, sub pedepsele unor căpitani alcoolici, dornici de spectacole macabre obținute prin pedepse ca biciurea până la leșin, spânzurarea de vergă, tragerea pe sub chilă, remorcarea la pupa, părăsirea pe o insulă, cu ceva provizii și un pistol. Multe dintre acestea nici măcar nu erau specifice piraților, ci se găseau în toată marina, fie ea comercială sau militară. Așadar, mulți dintre pirați au
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
arcuită ; pupa dreaptă, terminată cu două excrescențe asemănătoare unor coarne ; puntea liniară, fără nicio suprastructură, dar cu bocaporți, pentru acces dedesubt, în magazie ; un catarg cu o velă mare, pătrată, învergată, pentru vânt din spate, și una triunghiulară, cu propria vergă mobilă, pentru vânt din travers ; cârmă de galeră, alcătuită din două rame, de o parte și de alta a carenei, prevăzute cu mânere prelungite lateral, pentru manevrare manuală ; copastie cu saborduri, pentru vâsle sau evacuarea apei- iată arhitectura unei asemenea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Radului beizadea, însă prea de aproape și viind, cu mare dragoste și cu mare cinste l-au priimit Costandin vodă...” - Anonimul Brâncovenesc), fie putința (valorificabilă imediat) de a fi propulsați în fruntea ierarhiei („[...] și au mers la caimacanul, prietenul lui Vergo [un grec folosit de Constantin Brâncoveanu pentru diverse misiuni la Istanbul] și dându-i în știre, dând și rugăciunea domnului în știre, care să ruga pentru Costandin beizadea, feciorul Ducăi vodă „să-l facă domn, pentru că va să-l facă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui A.D. Xenopol, Mișcarea literară de la 1822-1848, medalioane dedicate lui N. Nicoleanu, Al. Macedonski, V. A. Urechia. Cu toate acestea, critica literară e slab reprezentată. În R.p. apar traduceri din Byron, André Chénier, Henri Murger, Heine, Poe (Corbul, Morella), Giovanni Verga. Din 1899 spațiul acordat literaturii se micșorează foarte mult în favoarea paginilor de știință popularizată. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289251_a_290580]
-
de filtrare, cu diametrul de aproximativ 30-40 nm, constituind în mod normal singura zonă de contact între procesele podocitare adiacente. În modelul descris de Rodewald și Karnofski (1974) [185], SD apărea ca fiind compusă din unități cu aspect liniar (de „vergea”, rod-like), care se unesc înspre centru, formând o structură asemanătoare unui fermoar („zipper-like”), fără a se cunoaște însă natura componentelor sale sau modul lor de ancorare la nivelul membranei. Primul progres semnificativ în acest sens a fost făcut 25 de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
toarnă-n suflet ceai sfînt cu kilogramul. Prin craci îți curg corăbii, ai sînii cu crenel, Sub șoldul tău își crapă de-amor zmalțul ligheanul. Cînd sorbi melci cațări iederi, în gene clocești nori, Ți-e-n mînă lingurița pentru scobit șerbetul Vergea care preface spuma de iapă-n flori, Și-n fluturi untdelemnul, și-n pajiști curge-oțetul. Ci eu, surpat în plăpumi de lintiță, răscopt Ca oul fiert în miere, cu gălbenușu-n soare Cadelnițat și-albușul - ochi grav de înger mort, Dat
Sonet găsit în debarale by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6885_a_8210]
-
vorbă dinăuntru Unde pescarii lenevesc la pranz: unde zidurile De la Magnus Martyr păstrează Splendori de nedescris în alb și aur Ionic. Râul asudă Petrol și smoală Barjele-alunecă-n derivă Cu fluxul în schimbare Pânze roșii Larg Se leagănă în vânt pe verga grea Barjele spală Bușteni ce-alunecă-n derivă În jos pe lângă Greenwich, ajung Dincolo de Insula Câinilor Weialala leia Wallala leialala Elisabeth și Leicester Vâsleau Pupa avea formă De coajă aurită Roșie și aurie Unda stârnită Atinse-ambele țărmuri Vântul sudvestic Ducea în aval
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
umpluse de teamă și dezgust. Rămas foarte curînd văduv, el o luase în casă pe Concetta, adolescenta ce-i va da, după aducerea exasperantă pe lume a șase fete, mult doritul moștenitor. Asemenea altor cupluri similare (Mastro-don Gesualdo de Giovanni Verga, L'edera de Grazia Deledda), și cel creat de Mariolina Venezia se uită greu. Deși don Francesco i se impusese prin abuz, cum dintotdeauna făcuseră stăpînii, fetișcana se va atașa de el, impresionată, "nu de hainele sale de om bogat
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
voluptatea crepusculului, o literatură de sensibilitate barocă, și aici cred că îi întâlnim pe Lampedusa și pe Vincenzo Consolo; și o literatură de atenție socială, fără ca prin asta să însemne renunțarea la o mare profunzime psihologică: aici mă gândesc la Verga, la Sciascia, la De Roberto. Eu mă simt mai aproape de cea de a doua literatură. De Roberto, de exemplu, cu romanul Viceregii, care spuneai că a fost tradus și în românește, este după mine un scriitor formidabil, mai puțin popular
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
Sciascia, la De Roberto. Eu mă simt mai aproape de cea de a doua literatură. De Roberto, de exemplu, cu romanul Viceregii, care spuneai că a fost tradus și în românește, este după mine un scriitor formidabil, mai puțin popular decât Verga sau Lampedusa pentru că nu a fost introdus în manualele școlare, din pricina durității lui la adresa Bisericii. Al doilea lucru este că, pentru mine, romanul istoric nu este o reconstrucție, ci un vis. Eu încerc să retrăiesc acele vremuri pentru ca să-mi înțeleg
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
Robert Jackson l-a surprins foarte tare pe Herman, și el a decis să-și ocrotească prietenul. H.M. nu era slab, nici lipsit de forță, și nici prea timid. Se bătuse cu pumnii și știa să se apere. Odată, lângă vergă, îl provoca în joacă pe Billy, în speranța de a-l învăța pe prietenul său câteva mișcări de apărare. Și-a strâns pumnul și l-a lovit pe băiat în bărbie, julindu-i maxilarul. Când Billy s-a ferit, Herman
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
evident, avea dificultăți în a îndeplini această nouă sarcină. "Stai", spuse deodată, dar nici unul dintre noi nu a îndrăznit să se oprească brusc răsucind lama vertical în apă, și atunci am lovit o bară de priponire cu destulă putere, cu verga. "Oh, oh", a spus David, sec. Apoi, după o scurtă inspecție a greementului, care nu se vedea a fi avut de suferit, a readus barca pe curs cu cîteva bătăi scurte și a spus că ar trebui să continuăm. "La
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
era minunată. David a privit peste umăr și m-a avertizat să vîslesc mai calm, el însuși execută o ultimă lovitură fermă astfel încît să ne apropiem de puntea de acostare sub unghiul corect. În momentul acela, clema care bloca verga la capăt se slăbi, lăsînd verga să cadă. Vîsla îi zbură în sus, iar barca începu încet, dar inexorabil, aproape elegant, să se încline înspre partea lovită. Ca de la sine, mi-am tras picioarele afară din pliurile de piele legate
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
umăr și m-a avertizat să vîslesc mai calm, el însuși execută o ultimă lovitură fermă astfel încît să ne apropiem de puntea de acostare sub unghiul corect. În momentul acela, clema care bloca verga la capăt se slăbi, lăsînd verga să cadă. Vîsla îi zbură în sus, iar barca începu încet, dar inexorabil, aproape elegant, să se încline înspre partea lovită. Ca de la sine, mi-am tras picioarele afară din pliurile de piele legate cu șireturi groase de extensor, cînd
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
și tot felu’ de păsări. Tre’ să se fi retras spre interior când au simțit furtuna. Am poposit o zi În Sou’west Key și nimeni n-a mai venit În urma mea. Eu am ieșit primu’ și am văzut o vergă plutind, și atunci mi-am dat seama că tre’ să fie o epavă și m-am apucat s-o caut. Am găsit-o. Era o goeletă cu trei catarge și deasupra apei se vedeau butucii vergilor. Era scufundată prea adânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
am văzut tot felu’ de păsări care se roteau deasupra a ceva și m-am Îndreptat spre ele ca să văd despre ce e vorba; chiar că era ditamai stolu’ de păsări, ca un nor. Vedeam ceva care semăna cu o vergă ieșită din apă, iar când m-am apropiat toate păsările s-au Înălțat și au continuat să facă cercuri În jurul vasului meu. Apa era limpede În zona aia și am văzut un fel de vergă deasupra apei, iar când m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ceva care semăna cu o vergă ieșită din apă, iar când m-am apropiat toate păsările s-au Înălțat și au continuat să facă cercuri În jurul vasului meu. Apa era limpede În zona aia și am văzut un fel de vergă deasupra apei, iar când m-am apropiat am văzut că sub apă se profila ceva Întunecat, ca o umbră lungă, așa că m-am dus chiar deasupra ei; sub apă era un pachebot. Stătea acolo, scufundat cu totul sub apă, mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cerșetor/ce are nevoie de-o bucată de pâine". Stabilindu-se la Roma, a făcut felurite meserii pentru pâinea cea de toate zilele, dar și pentru a frecventa cursurile universitare. Și-a luat diploma cu o lucrare despre Prezența lui Verga în proza calabreză. S-a dăruit învățământului și cercetării la catedra de literatură italiană a Universității din Salerno, condusă pe-atunci de Luigi Reina. Fire iscoditoare și nesățioasă, Maffìa a avut cu lectura și scriitura un veritabil duel, căutând să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]