239 matches
-
III, scena 1 Rezumat : Seid reflectează asupra faptului că toate dorințele lui trec de fiecare dată neobservate de către Gulnara, în timp ce toate celelalte femei ar da orice să fie cu el. Cabaletta S'avvincina îl tuo momento - pentru aria Cento leggiadre vergini Rezumat : Furios pe Gulnara pentru atitudinea manifestată cu ocazia atacului corsarilor, Seid jură să se răzbune. Aria Eccomi prigioniero! din actul III, scena 2 Rezumat: Corrado, întemnițat în lanțuri în turnul fortăreței, se gândește la Medora, iubita lui. Aria Voi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Tabloul 2. Mănăstirea Madonna degli Angeli. Leonora caută refugiu la Mănăstirea Madonna degli Angeli. Ajunsă în zorii zilei și epuizata de efortul călătoriei, ea adresează, înainte de a sună la poarta lăcașului, un fierbinte apel Sfintei Fecioare (Sono giunta!...Madre, pietosa Vergine). Fratele Melitone se arătă profund supărat de a fi deranjat la o oră atât de matinala și îi cere vizitatorului să revină mai tarziu. Până la urmă se lasă convins să-l cheme pe Starețul Superior, predicatorul mănăstirii. Acesta mai întâi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ceva ciudat și îl chestionează pe însoțitorul ei, Trabuco. Acesta îi spune că ar face mai bine să le facă cunoscută propria lui poveste. Carlo spune că se numește Pereda și este student la Medicină. Aria Sono giunta! . . . Madre, pietosa Vergine din actul ÎI, scena 2 Rezumat : Leonora, deghizata în bărbat, tocmai a ajuns în fața mănăstirii Mandonna degli Angeli. Ea se roaga Fecioarei Maria pentru iertarea păcatelor. Aria La vită è inferno . . . O tu che în seno agli angeli din actul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
È presagio di pianto. Buona notte. Aria Ave Maria din actul IV Rol : Desdemona, soția lui Otello Voce : soprana Fach : soprana lirica Loc de desfășurare : Rugăciunea Desdemonei. Ave Maria, Ave Maria, piena di grazia, eletta Fra le spose e le vergini șei tu, Sia benedetto îl frutto, o benedetta, Di tue materne viscere, Gesù. Prega per chi adorando a te și prostra, Prega nel peccator, per l'innocente, E pel debole oppresso e pel possente, Misero anch'esso, tua pietà dimostra
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un sânt care-n visul tinerețelor lui a văzut pe asprul și bătrânul Dumnezeu. Mândru și mare față cu Domnitorul (Posa-Essex). Desprețuitor sublim față cu curtizanii (Alb). MIRA. Fată palidă și lunatecă, cu inima la început rece ca [a] unei vergine ce-a visat cerul. E personificarea unei rugăciuni melancolice care nu se știe cum de rătăcește pe pământ când nimica din ea nu se pare a fi a pământului. Nu are neci durere, neci bucurie, ci [e] învelită ca un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
conture și umbre a rămas, De ploaie și de vânturi s-au dus fețele sfinte Cari de sfinți și îngeri din ceri ni-aduc aminte, Și când deschizi altarul și pe masa-n ruină Vezi palidă și moartă întinsă o vergină, Atunci părul stă codru pe fruntea ta zburlită Și ceasul meazănoptei cu aripa-i vrăjită Atinge ochi -ți galbeni... încît, coprins de teamă, Gîndirea-ți turburată soarele în noapte cheamă... Ca s-apese sigiliul de aur și lumină Pe lumea cea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în noapte cheamă... Ca s-apese sigiliul de aur și lumină Pe lumea cea trezită din noaptea care-ntină Cu razele ei negre, cu fața ei arabă Aerul alb ca apa. Ș-apoi privirea-ți slabă Abia deosebește altar, cruce, vergină Ctnd ochi-ți se-nnoptează... Și-n creieri se-nsenină... O, vis absurd dar dulce... când moarta nebunie Înfige ochii-i palizi în mintea ta pustie. ]2 2254 Când cimitirul doarme și crucile veghează Când cobii pintre ele țipând poetizează Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
umbre a rămas, De ploaie și de vânturi s-au șters fețele sfinte Cari de sfinți și îngeri din ceri ni-aduc aminte. {EminescuOpVIII 167} Și când deschizi altarul și pe masa-n ruină Vezi palidă și moartă întinsă o vergină... Atunci părul stă codru pe fruntea ta zburlită Și ceasul mezenopții cu aripa-i vrăjită Atinge, ochi-ți galbeni... încît, coprins de teamă, Gîndirea-ți turburată soarele-n noapte cheamă, Ca el să-apese sigil de aur și lumină Pe lumea cea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-n noapte cheamă, Ca el să-apese sigil de aur și lumină Pe lumea cea dormindă în noaptea ce întină Cu razele ei negre, cu fața ei arabă Aerul alb și luciu. Ș-apoi privirea-ți slabă Abia deosebește altar, cruce, vergină Când ochi-ți se-noptează... Și-n creieri se-nsenină... Un vis absurd dar dulce... când moarta nebunie Înfige ochii lucii în mintea ta pustie Și ție ți se pare în noaptea-ți sufletească Că vergina se scoală mai veselă, cerească, Se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ți slabă Abia deosebește altar, cruce, vergină Când ochi-ți se-noptează... Și-n creieri se-nsenină... Un vis absurd dar dulce... când moarta nebunie Înfige ochii lucii în mintea ta pustie Și ție ți se pare în noaptea-ți sufletească Că vergina se scoală mai veselă, cerească, Se-nchină lîng-altarul ce doarme în ruină Și bolta veche creapă... din cer o stea senină Privește și atinge cu raza ei de nea Pe vergina-nviată ce plânge cătră ea... MAIO M[ăria] Ta! ce-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-mi acuma stau stinse și urâte, Coprind încă ca mumii iconostasul lor Până ce vîntul-moarte le-a mormînta-n ruină, În ruina pustie a capului meu nins De vreme. - Altarul de-o pală rază-ncins E inima mea tristă, încinsă de durere, Vergina care, moartă, stă-ntinsă în tăcere E-amorul ce îl simt eu. E tristul meu amor Ce stins îl păstrez încă în inim-un odor. Deși-nghețat și palid, dar totuși mai mângâie Inima mea cea moartă... ........... dar cîteodată-nvie Un gând lunatec
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cupa în mâna stângă, ea aude strigătele poporului -" Trăiască Petru Rareș! " - Ea atunci se lasă un moment pradă unui vis de fericire și de amor - cu Petru. Dar din corul bisericei s-aude cântând ca din ceri Voi să fiu vergină sântă, ea soarbe paharul până-n fund și cade-n genunchi. Petru intră -" Te-am căutat, el e mort, tu ești a mea. Atunci când vrea să puie mâna pe ea, s-o ia-n brațe, ea scoate pumnalul, se repede la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Moldova!... în sufletul acelui nimic, acelui om beat de omor, e sufletul Moldovei... numele lui e numele Moldovei... O, Satana n-a făcut neciodată un aliagiu mai monstruos, prostituțiunea rînjîndă n-a îmbrățoșat neciodată cu mai mult foc pe-o vergină, nimicul n-a sorbit neciodată cu [mai] multă lăcomie ființa unui ceva cum nimicul acestui Vodă a sorbit în pustiurile sale plîngînda soarte a Moldovei. Ei bine, desfă aste două, smulge moartea din mormânt, smulge-un Vodă de pe tron; căci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care ziua cu lucrările sale dă loc nopței cu crimele sale - soarele, el stă neclintit și privește cu același ochi drept peste câmpul plin de cadavre ce-și înalță tremurânzii lor aburi impestați și peste câmpia înecată-n flori unde vergine înalță glasuri proaspete ca apa de râu... Ce-mi pasă mie că scopul la care m-avînt eu duce pașii mei prin păcate - ce-mi pasă mie că fulgerul pe care alerg eu are (un nour de mamă) nouri de surori
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu grai de foc a scris, Eu văd că viitorul cu lan de flori s-așterne. Ca Spiritul Genezei de fericiri eterne E îngerul ce-apare... sub chipul de regină, Ca să domnească lumea ca ziua cea senină, Ca roza cea vergină ce doarme și visează Pîn'n-o deșteaptă încă a zilei sântă rază. Nu știai că destinul, în vocea-i de aramă, În fruntea unui popol, ca să domnești, te cheamă, Ca să domnești pe tronu-i, o mamă bună, sântă, Cu mintea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în palate de zafir înecați în cântec și lumină. * Ossian a visat-o * marea a rămas mai tristă, Nordul a rămas pustiu Și marea ce cântă pe stînce zdrobite Și vântul ce geme pin ierne cernite Argintiul soare-al nopții, vergin, blând ca o nălucă {EminescuOpVIII 295} Spunea: "Diodor, vezi tu zenitul dasupra ta? Este sufletul tău... Ce este sufletul?..... Este ființa unui înger înamorată într-o formă, tu! Zenitul tău - o stea, cine știi ce lume nemărginită poartă vuietul destinelor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rumpe din inima mea... rumpe cu inimă cu tot. D[OCTORUL] Acest amor e criminal de cugeți astfel, amicul meu... Lui Dumnezeu nu trebuie să-i ceri cont de ceea ce face... îi lipsește un înger și ți-l recrutează dintre verginele pământului... Arată-te cel puțin demn de-a-l fi putut poseda... Ș-apoi este ea a ta?... Spusu-ți-a ea vrodată că te iubește? A[LECU] Dar am cerut-o vrodată?... Eu știu că nu mă iubește... Știu eu ce iubește
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
intuițiunilor ce stârnesc ele și va preda auditorului prin ton noțiunile nesensibile cu corpul lor diafan. Cine a devenit capabil de accentul simbolic acela va ști să aducă prin tonul cu care va pronunța 399r noțiuni ca: cast, pudic, rușinos, vergin și intuițiunea simțirei morale înaintea sufletului nostru, care intuițiune le trezește pe toate în sufletul nostru. La noțiunile: laș, curagios, temerar se va îmbulzi deja prin ton dispozițiunea ce provoacă ele; în dorul fără nume vom simți întreaga incertitudine și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
formulată într-un întreg determinat în sine cu artă. După aceaste indicațiuni scurte și generale vom cerca, prin esemple, a uni de câteva din cele mai însemnate narațiuni dramatice indicațiuni și îndegetări mai spețiale. Începem cu narațiunea lui Raoul în Vergina. Se știe că Raoul povestește cea dintâi învingere care-o repurtaseră francezii, până atuncea mereu bătuți, asupra englezilor, cu. ajutorul însă al acelei Virgine eroice, înainte de toate naratorul trebuie să ție minte că acela cu care vorbește el e regele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
totuși el trebuie să evite toată forțarea or escentricitatea. Tonul fundamental al narațiunei lui va respira dar un fel de solemnitate, precum o și cere neapărat situațiunea. Narațiunea lui are să prezinte înainte de toate în trăsuri mari o icoană a acelei vergine mântuitoare. Tot micul colorit de detaliu trebuie să se eviteze cu îngrijire, și întregul nu trebuie să se reciteze deloc într-un stil declamatoric, cum se întîmplă așa de des. Ar produce un efect mare daca reprezentatorul ar ști să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a unui principiu care s-a întrupat numai în această formă individuală. Cu deosebire la naturele așa-numite ideale aceasta se și cunoaște îndată, și actorului i se impune o asemenea concepțiune ca singura care poate fi a poetului. În Vergina d'Orleans, în Iphigenia, în Iulia, în Desdemona și Imogen va recunoaște îndată fiecine niște caractere generice în cari s-au întrupat în esistențe individuale idei etice și simțăminte din cele mai nobile. Fiecare actriță va putea fără greutate să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în veac să se fi împrospătat populația lui istorică cu străini de origine romînă? Dar destul despre aceasta. Ar însemna a nu cunoaște elementele istoriei noastre pentru a ignora fenomenul constant al reîmprospătării etnice a țării noastre de cătră elementele vergine ale munților noștri și a celor ardeleni, pentru a nu ști că Basarabii chiar au venit de unde au venit familiile bănățene, și Moldova din Maramureș. Daca pîn' acum am făcut puțină vorbă în privirea cazului acestuia este pentru că nu voiam
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de patrioții înțelepți, dar care are dreptul să doarmă tainică și liniștită în cugetul câtorva nobili visători. A o lua cu brutalitate din casta ei locuință și a o da pe mâna oficialilor este tot atâta ca și cum ai tîrî o vergină în saturnalele curtizanilor. Altă consecință este: de a reprezinta poporul român ca un popor revoluționar, neliniștit, care se uită necontenit peste hotarele vecinilor săi și nu aspiră decât la răsturnări și la anexiuni, pe când în adevăr acel popor pacinic n-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Viața Sfântului Ioan Damaschin ș.a.), cât și izvoare occidentale - conform unei bine stabilite tradiții a legăturilor insulei Creta cu centrele de cultură apusene, mai ales cu Veneția. Se pare că Landos a apelat la Il Libro dei cinquanta miracoli della Vergine (alcătuită în secolul al XIV-lea probabil de un călugăr cistercian) și la Miracoli della gloriosa Vergine Maria (secolul al XV-lea). În aceste culegeri (ca și în aceea a pisanului Ducio di Grano), se găsesc multe dintre legendele cu
MANTUIREA PACATOSILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287994_a_289323]
-
Creta cu centrele de cultură apusene, mai ales cu Veneția. Se pare că Landos a apelat la Il Libro dei cinquanta miracoli della Vergine (alcătuită în secolul al XIV-lea probabil de un călugăr cistercian) și la Miracoli della gloriosa Vergine Maria (secolul al XV-lea). În aceste culegeri (ca și în aceea a pisanului Ducio di Grano), se găsesc multe dintre legendele cu o circulație europeană anterioară, notate în scris de autori cunoscuți ai Evului Mediu: Jacques de Vitry, Cesar
MANTUIREA PACATOSILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287994_a_289323]