241 matches
-
își reafirmă speranța că Dumnezeu îi va oferi o dragoste adevărată. Aria Salve, Allah! tutta quanta la terra din actul ÎI, scena 2 Rezumat : Pasă Seid prezidează o adunare generală în care se intonează acest imn patriotic. Aria Cento leggiadre vergini din actul III, scena 1 Rezumat : Seid reflectează asupra faptului că toate dorințele lui trec de fiecare dată neobservate de către Gulnara, în timp ce toate celelalte femei ar da orice să fie cu el. Cabaletta S'avvincina îl tuo momento - pentru aria
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
III, scena 1 Rezumat : Seid reflectează asupra faptului că toate dorințele lui trec de fiecare dată neobservate de către Gulnara, în timp ce toate celelalte femei ar da orice să fie cu el. Cabaletta S'avvincina îl tuo momento - pentru aria Cento leggiadre vergini Rezumat : Furios pe Gulnara pentru atitudinea manifestată cu ocazia atacului corsarilor, Seid jură să se răzbune. Aria Eccomi prigioniero! din actul III, scena 2 Rezumat: Corrado, întemnițat în lanțuri în turnul fortăreței, se gândește la Medora, iubita lui. Aria Voi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Tabloul 2. Mănăstirea Madonna degli Angeli. Leonora caută refugiu la Mănăstirea Madonna degli Angeli. Ajunsă în zorii zilei și epuizata de efortul călătoriei, ea adresează, înainte de a sună la poarta lăcașului, un fierbinte apel Sfintei Fecioare (Sono giunta!...Madre, pietosa Vergine). Fratele Melitone se arătă profund supărat de a fi deranjat la o oră atât de matinala și îi cere vizitatorului să revină mai tarziu. Până la urmă se lasă convins să-l cheme pe Starețul Superior, predicatorul mănăstirii. Acesta mai întâi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ceva ciudat și îl chestionează pe însoțitorul ei, Trabuco. Acesta îi spune că ar face mai bine să le facă cunoscută propria lui poveste. Carlo spune că se numește Pereda și este student la Medicină. Aria Sono giunta! . . . Madre, pietosa Vergine din actul ÎI, scena 2 Rezumat : Leonora, deghizata în bărbat, tocmai a ajuns în fața mănăstirii Mandonna degli Angeli. Ea se roaga Fecioarei Maria pentru iertarea păcatelor. Aria La vită è inferno . . . O tu che în seno agli angeli din actul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
È presagio di pianto. Buona notte. Aria Ave Maria din actul IV Rol : Desdemona, soția lui Otello Voce : soprana Fach : soprana lirica Loc de desfășurare : Rugăciunea Desdemonei. Ave Maria, Ave Maria, piena di grazia, eletta Fra le spose e le vergini șei tu, Sia benedetto îl frutto, o benedetta, Di tue materne viscere, Gesù. Prega per chi adorando a te și prostra, Prega nel peccator, per l'innocente, E pel debole oppresso e pel possente, Misero anch'esso, tua pietà dimostra
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în care vindeau diverse, situată pe strada I. H. Rădulescu, la nr. 6-8. - Vasili Iliescu (fost Ivanovici) și Maria (fosta Savu) au avut doi băieți și două fețe (Alexandru - tatăl lui Ilici, Eftimie, viitorul calau al poporului român; Aristita și Vergina). - Vasili Ivanovici a fost bun prieten cu Constantin Dobrogeanu Gherea, evreu venit din Rusia (pe numele adevărat Katz). G. Călinescu precizează, în Istoria literatuni române: C. Dobrogeanu Gherea, venit din Rusia cu un bun tovarăș, a fost impamintenit prin decret
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în jurul anului 1877, deci pe pamant românesc și a avut, astfel, cetățenie română, care, probabil, s-a recunoscut după 1895, când s-a stabilit la Oltenița." 4. ION ILIESCU ȘI-A COSMETIZAT BIOGRAFIA OFICIALĂ: PRIMELE VICTIME, DOUĂ MĂTUȘI, ARISTITA ȘI VERGINA Nu vom comenta fișa biografica a lui Ion Iliescu din Lumea liberă dar observăm o surprinzătoare contradicție în interviul acordat de fostul președinte săptămânalului VIP. Pe de o parte, Iliescu susține despre propriul său tata (Alexandru) că "a fost primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
anii de război." Lumea liberă, în schimb, este foarte explicită la acest capitol: Vasili Iliescu fost Ivanovici și Maria, fostă Savu, au avut doi băieți și două fețe (Alexandru, tatăl lui Ilici, Eftimie, viitor calau al poporului român, Aristita și Vergina)." Cum se face atunci că Iliescu nu-și mai amintește de surorile propriului tata și susține că ar fi fost cinci frați, desi recunoaște că în anii războiului a locuit la o soră a tatălui, o mătușa (probabil Aristita sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Cum se face atunci că Iliescu nu-și mai amintește de surorile propriului tata și susține că ar fi fost cinci frați, desi recunoaște că în anii războiului a locuit la o soră a tatălui, o mătușa (probabil Aristita sau Vergina)? De ce le-o fi scos Ion Iliescu din biografia oficială pe cele două biete femei, surorile propriului tata, mătușile Aristita și Vergina? Cu ce-or fi greșit oare sârmanele, încât Ion Iliescu le-a repudiat din biografie? Faptul că soțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
desi recunoaște că în anii războiului a locuit la o soră a tatălui, o mătușa (probabil Aristita sau Vergina)? De ce le-o fi scos Ion Iliescu din biografia oficială pe cele două biete femei, surorile propriului tata, mătușile Aristita și Vergina? Cu ce-or fi greșit oare sârmanele, încât Ion Iliescu le-a repudiat din biografie? Faptul că soțul uneia lucrase la Abator, în anii războiului, ca mățar? Singură ipoteza plauzibilă ar putea fi legată de unele evenimente controversate, petrecute la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ÎN U.R.S.S. (1931-1936) Dacă la cosmetizarea biografiei, Iliescu este lovit de o amnezie selectivă, care îl face să uite fie de un unchi (Eftimie) - instruit în U.R.S.S., cadru de Securitate, condamnat pentru crimă - fie de mătușile Aristita și Vergina, care nu dădeau bine la dosar; în schimb amnezia care îl cuprinde pe fostul președinte când vine vorba de refugierea și anii petrecuți în U.R.S.S. de tatăl său (Alexandru Iliescu), de participarea acestuia la Congresul al V-lea al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
a corului Filarmonicii care poartă numele lui George Enescu, nu este întâmplătoare. Nu cred că doar respectul avut de maestrul dirijor pentru Enescu, pe care îl prețuiește, a primat. Interpretarea celor Quattro pezzi sacri (Ave Maria, Stabat Mater, Laudi alla Vergine Maria, Te Deum) de Verdi, memorabila Ținută academică, confirmă faptul că și-a dorit să aibă personal șansa unei reprezentări de excepție. Și iată că și-a găsit și partener, corul dirijat de românul Iosif Ion Prunner, care i-a
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
care o deschide, și, la lumina cea palidă a lunii, el întorcea foaie cu foaie..."; "I se păru atunci că e într-un pustiu uscat lung, nisipos ca seceta, deasupra căruia licărea o lumină fantastică și palidă ca fața unei vergine murinde?"46 Semnificația "galbenului" în alchimie și în cosmologiile popoarelor, rămâne asociată de veșnicie (precum aurul este metalul nemuririi), de "esența divină"47, fiind preluat ca atribut al principilor, regilor. În tantrismul budist el corespunde elementului pământ și vestește bătrânețea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
University of California Press, Los Angeles, 1996. Tatarkiewicz Wladyslaw, Istoria celor șase noțiuni, trad. de Rodica Ciocan-Ivănescu, Editura Meridiane, București, 1981. Thompson Nato, Sholette Gregory (editori), The Interventionists: Users' Manual for the Creative Disruption of Everyday Life, MIT Press, 2004. Vergine Lea, Art on the Cutting Edge: A Guide to Contemporary Movements, Skira Editore S.p.A., Milano, 2001. Walker John A., Chaplin Sarah, Visual Culture: An Introduction, Manchester University Press, 1997. Webb Jennifer, Schirato Tony, Understanding the Visual, Sage Publications Inc, Londra
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mama lui Isus, venerată încă de la început în Occidentul latin, fusese considerată chiar și de Sfântul Toma d'Aquino, a avea păcatul originar (până în secolul XIII). Totuși, în această epocă, se atribuită cultului Mariei o tot mai mare importanță (de Vergine numquam satis Sfânta Fecioară nu va fi lăudată niciodată îndeajuns). Fără îndoială, venerarea Mariei a îmbogățit mult poezia, arta și muzica ce aveau o orientare masculină, chiar și tradițiile, obiceiurile, cultura sărbătorilor și religiozitatea populară. În fine, teologul franciscan Duns
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
al sfintei voințe a lui Dumnezeu. 1 - Să rămân ascuns cât mai mult posibil. 2 - Sacrificiul continuu. 3 - Să nu vorbesc despre mine și despre Operă, în afara situațiilor extraordinare și manifeste ale voinței divine». Părintele său duhovnic, preotul Cherubino della Vergine del Carmelo (Andrea Richiedei), adaugă în josul paginii acestor note: «Binecuvântarea mea paternă și sacerdotală să fie asupra acestor propuneri inspirate de Fecioara Neprihănită și orânduite să înalțe sufletul preaiubitului său preot don Giovanni Calabria la o unire mult mai intimă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prund 207; izvoare blânde cad208, murmură 209, suspină 210, cântă 211, fac larmă 212; izvoare albastre/ Șoptesc ele-n de ele213, sunt sdrumicate peste pietre licurind, suspină-n flori molatic, coboară-n ropot dulce, sar în bulgări fluizi 214, sunt vergine și sânte 215. Armonii cu rezonanțe auditive perfecte între cele două entități (a naturii, dar și a naturii sufletului uman) devin un întreg de lavă inseparabilă: Numai murmurul cel dulce/ Din izvorul fermecat/ Asurzește melancolic/ A lor suflet îmbătat 216
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Dionis când, în fața casei, iubita acestuia cânta acompaniindu-se de notele dulci ale unui clavir: I se păru atunci că e într-un pustiu uscat, lung, nisipos ca seceta, deasupra căruia licărea o lună fantastică și palidă ca fața unei vergine murinde 256. Crezul geniului său poetic îl face să mediteze de tânăr la contrastul dintre ce este formal și ce este profund în ființa sa; și o face cu atâta profunzime, încât pasajul care urmează pare să fie scris în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de toată candoarea unei iubiri sincere, curate: și eu diezmierdam cu mâna când fața, când sânul, iar ea neci nu zicea nimica, neci nu mă oprea, ci surâdea rușinată, deși de pe gura ei umedă îi beam tot sufletul ei cel vergin, curat, copilăreasc, măcar că părul ei aurit se amestecase cu părul cel negru și strălucit al capului meu, măcar că țineam acum ca în lanț cu brațele mele talia cea subțire și mlădioasă a corpului ei, măcar că picioarele mele se-mpletise cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a casei ipoteștene. Poetul are aproape aceeași devoțiune pentru amândouă. Și de ce le-ar separa, când atitudinea copilului din el nu comportă nici un fel de vinovăție? După ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm112, [...] o să-mi răsai ca o icoană/ A pururi verginei Marii,/ Pe fruntea ta purtând coroană / Unde te duci? Când o să vii?113 Iubirea poetului este îngerească; el adună în sine tot ce-i mai pur din comportamentul uman, descoperindu-și valențele unui ascetism prin care să poată accede la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
aerul e mort și numai suflarea lui e vie, numai ochiul lui e viu, pentru ca să vadă pe un nor de argint, în naltul cerului, un înger alb, îngenuncheat, cu mînile unite, care cânta o rugăciune divină, adâncă, tremurătoare: rugăciunea unei vergine. Întredeschise ochii și văzu prin fereastra arcată și deschisă, în mijlocul unui salon strălucit, o jună fată muiată într-o haină albă, înfiorînd cu degetele ei subțiri, lungi și dulci clapele unui piano sonor și acompaniind sunetele ușoare a unor note
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
alb se confundă cu nourul de argint și juna fată cu îngerul în genunchi. Apoi, strângând ochii silit și tare, a înecat visul său în întuneric, n-a mai văzut nimic, ci auzea dispărând, ca o suvenire întunecată, rugăciunea unei vergine. Muzica încetase de mult și el, cu totul în prada impresiunii sale, ținea încă ochii strâns închiși. Când se deșteptă din reveria sa, fereastra de sus a palatului era deschisă, în salon întuneric și sticlele ferestrei străluceau ca argintul în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a căror esperiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești. De aceea sculptez acum tocmai pe păretele cel mai alb pe Aurora și Orion. Știi că tânăra Aurora răpește pe Orion, de care se-namorase însăși cruda și vergina Diana și-l dusese în insula Delos. În fața lui Orion esprim acel fond de întuneric și mândrie care-l vezi mai în fața tuturor tinerilor, în Aurora acea veselie nestingibilă a fetelor tinere, - a sculpta agresiunea în o asemenea față este
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
toate ce făcusem ". lubitei mele îi făcui haina de-un gaz albastru, deși străveziu ca aerul, prin care se rădica ea în albeța cea strălucită a rotundelor sale membre; în părul ei blond așezasem o citadelă de diamante, sânul ieșea vergin, rotund și mic din haina decoletată? astfel ne primblam, eu cu mâna în jurul gâtului ei, prin umbroasele și balsamatele dumbrăvi ale lunei, pe lângă adormitele lacuri, pe lângă plîngîndele izvoare, și numai privighetori cu glas de argint zburau cântând din creanga-n
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
somn, aurora celor doi sori, în haine roz, culegea mărgăritarele de argint de prin grădinele noastre și, râzând cu glasul ei de ciocârlie, ni le arunca din poalele ei pe față * [și în] patul nostru. Roua rece cădea pe sânul verginei mele iubite și ea se trezea cu * frig și, ținîndu-si ochii închiși, [î ]și strângea împrejurul umerilor ei goi plapoma țesută din argint și din colori de curcubeu. Când însă își deschidea ochii, sorii răsărea calzi și frumoși, iar noi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]