109 matches
-
Dintre volumele poeților, de reținut: Destin de V. Voiculescu, Scutul Minervei de Ion Pillat, La cumpăna apelor de Lucian Blaga, Patmos și alte poeme de Ilarie Voronca, Printre oameni în mers de Aron Cotruș, Poezii antipoetice de George Magheru, Punct vernal de Simion Stolnicu; altele, mai puțin relevante, li se alătură. Să observăm că între Hortensia Papadat-Bengescu (născută în 1876) și Mircea Eliade (născut în 1907) e diferență de peste trei decenii, iar între V. Voiculescu și Ilarie Voronca de două! A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
România, Adina Baya New media. Rolul new media în campania prezidențială din 2009, Ionela Carmen Boșoteanu 1 Moartea Elinei (trad. n.) 2 Balada episcopului Henrik (trad.n.). 3 Hemmingius traduce din latină în finlandeză unul dintre poemele conținute aici, In Vernali tempore, și îl intitulează Keväst ja kesäst (De primăvară și vară): Kylmän talven taucoman/ Päevän penseys soima/Vilun valjon vaipuman/Auttap auringon voima/ Kevä käke kesän tuoma/Hengetöin hangidze vircoman/Covan callon avan/Meri maa ja mandere/Orghod kedhod kans
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ecosistem de pădure speciile din stratul ierbaceu sunt diverse. Următoarea categorie, ca reprezentare în teritoriu, din spectrul bioformelor este cea a geofitelor (G) cu 60 de specii și subspecii (15,56%), acestea constituind principalul covor vegetal ierbos în prevernal și vernal al asociațiilor vegetale. Având în vedere că, ecosistemul studiat este unul de pădure, participarea fanerofitelor (Ph) la spectrul bioformelor este relativ redusă, cu 45 specii și subspecii (11,87%). Această situație este explicabilă prin relativa uniformitate a formațiunilor vegetale lemnoase
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
de gradul de complexitate al cercetării, de tipul investigației (de itinerar sau în staționar). Este foarte bine ca releveul să fie efectuat în momentul de maximă afirmare a aspectului fiecărui tip de fitocenoză. În general se surprind mai ales aspectele vernal și estival în cercetările pe itinerar, dar în staționar se fac releveuri cel puțin o dată pe lună, începând de primăvara devreme și până toamna târziu (uneori, la comunitățile acvatice, se fac relevee chiar și iarna) (Tab. nr. 6). Mărimea suprafeței
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cercetare pentru un releveu), prin realizarea curbei areal-specie. Tabel nr. 6 Perioadele recomandate pentru efectuarea releveelor fitocenologice în diverse grupări vegetale (după Ivan și Spiridon, 1983, completat de Cristea V., 1991) Formația vegetală Tipuri de comunități Aspectul surprins Perioada optimă vernal III - IV de silvostepă estival V - VI vernal IV - V de stejar și gorun estival VI - VII vernal V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Tabel nr. 6 Perioadele recomandate pentru efectuarea releveelor fitocenologice în diverse grupări vegetale (după Ivan și Spiridon, 1983, completat de Cristea V., 1991) Formația vegetală Tipuri de comunități Aspectul surprins Perioada optimă vernal III - IV de silvostepă estival V - VI vernal IV - V de stejar și gorun estival VI - VII vernal V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
diverse grupări vegetale (după Ivan și Spiridon, 1983, completat de Cristea V., 1991) Formația vegetală Tipuri de comunități Aspectul surprins Perioada optimă vernal III - IV de silvostepă estival V - VI vernal IV - V de stejar și gorun estival VI - VII vernal V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
optimă vernal III - IV de silvostepă estival V - VI vernal IV - V de stejar și gorun estival VI - VII vernal V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
IV - V de stejar și gorun estival VI - VII vernal V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII oligotrofe estival VI - IX Mlaștini eutrofe
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII oligotrofe estival VI - IX Mlaștini eutrofe estival VI - VIII din culturi de păioase estival V VI
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII oligotrofe estival VI - IX Mlaștini eutrofe estival VI - VIII din culturi de păioase estival V VI din culturi de prășitoare estival VII - IX vernal
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII oligotrofe estival VI - IX Mlaștini eutrofe estival VI - VIII din culturi de păioase estival V VI din culturi de prășitoare estival VII - IX vernal V ruderale estival VI - VIII Buruienișuri alpine estival VII - IX 75 Suprafața minimă de probă va avea mărimea corespunzătoare cu punctul în care curba începe să se aplatizeze, moment în care a fost deja identificată majoritatea speciilor din structura fitocenozei
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
literar și artistic” și, după acceptarea lui în cercul lui E. Lovinescu, e prezent în „Sburătorul” (martie 1926), cu poemele Funeralii de toamnă și Faur, semnate cu pseudonimul care îl va consacra, dat de critic. Primul volum de versuri, Punct vernal, îi apare în 1933, prefațat și recomandat de E. Lovinescu. A înființat și a condus (cu Felix Voican) revista „Rapsodul” (Ploiești, 1927), e redactor la „Câmpina” (1927-1929). Mai colaborează la „Universul literar” (în 1938-1940, cu numeroase eseuri), „Bilete de papagal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
Simion Bărbulescu), eseuri. S., acest „romantic nerușinat, ce se reculege sub arcade și săgeți gotice, cu pupila dilatată de răsăritene vedenii, însoțite de armonii corespunzătoare” (Șerban Cioculescu), s-a dovedit, cu cele două volume de versuri publicate în timpul vieții, Punct vernal și Pod eleat (1935), destul de greu de calificat și, pentru mulți comentatori (printre care și Vladimir Streinu), de neînțeles. Dacă pentru E. Lovinescu el reprezenta „echilibrul între avânt și stabilizare”, pentru alții a rămas un ermetic obscur, atras de viziunile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
și sunt o sursă de observații inedite în legătură cu rostul și natura poeziei și a poeților (Tudor Arghezi, de exemplu, reprezintă una din obsesiile lui S.), risipite printre consemnări ale tribulațiilor unei vieți „ciudate” de însingurat profesor de provincie. SCRIERI: Punct vernal, pref. E. Lovinescu, București, 1933; Pod eleat, București, 1935; Șerpuiri între lut și torțele de aur, îngr. și pref. Simion Bărbulescu, cuvânt înainte Vladimir Streinu, București, 1973; ed. îngr. și postfață Simion Bărbulescu, București, 1998; Printre scriitori și artiști, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
Bărbulescu, București, 1988; Poezii, îngr. și pref. Simion Bărbulescu, Cerașu-Prahova, 2003. Repere bibliografice: Hortensia Papadat-Bengescu, În jurul fenomenului creației poetice, SBR, 1926, 2; Călinescu, Cronici, II, 181-184; Constantinescu, Scrieri, V, 39-45; Perpessicius, Opere, VI, 144-148, VII, 148, 152-154; Octav Șuluțiu, „Punct vernal”, „România literară”, 1933, 55; G. Călinescu, „Pod eleat”, ALA, 1935, 756; Octav Șuluțiu, „Pod eleat”, F, 1935, 3; Șerban Cioculescu, „Pod eleat”, RFR, 1935, 9; Mihail Sebastian, „Pod eleat”, RP, 1935, 5 246; Boz, Cartea, 149-154; Eugen Ionescu, Trei poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
pe care THEODOR RĂPAN o admite: Gloria prin Cuvânt („Ah, nu mă lasă gloria-mi regală/Și nici nu vreau să dau azi socoteală/ Spre a-nlumi nimicul, o himeră!”) - Logos-ul este singura Armă/Armată Celestă („Cuvintele îmi sunt oștiri vernale,/ Zidirile luminii mă așteaptă,/Topiri vuinde brațele îndreaptă:/ Refac doiniri de jad, monumentale!”), prin care merită și chiar trebuie să fie cucerite Lumea și Iubirea. Din nou, două comple mentarități semantice, la THEODOR RĂPAN! Iubirea fiind echivalentul semantic-demiurgic al Armoniei
Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
ești unicul neîmbrăcat de mine Mare stat major redingotă micuță Tu mai să fi șmecherit ca politrucul Huiduind o bocceluță de scuipat Doamne primește pe gratis O extracție din glandele seminale. (1921) Ivan GRUZINOV (1893-1942) EVANTAIUL ZEIȚEI VENUS Vinețiile vene vernale. Lumina lăstărește iarbă neagră. Se ofilește ceara amintirilor, Altfel vârtejul trâmba-și leagă. Din nou naiv e visul-veste: Seara matelor motive Pe micsandre din mansarde; Coborând priviri ce-atrag, Venus va lăsa să-i cadă Cumsecade Evantaiul mov Pe prag
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
și suprafața Pământului reflectă 0,39 din radiația solară, iar Luna 0,073. AN Perioada de timp necesară Pământului pentru a efectua o rotație în jurul Soarelui. În funcție de punctul de reper stabilit durta și denumirea sunt diferite. Dacă reperul este punctul vernal, anul are o durată de 365zile5h48min46s și se numește an tropic, iar dacă reperul este o anumită stea durata este de 365zile6h9min9s și se numeste an sideral. AN BISECT An calendaristic de 365-366 de zile care, o dată la patru ani
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
acesteia. ASCENSIE DREAPTĂ Coordonată astronomică corespunzatoare longitudinii terestre care masoară distanța unghiulară dintre meridianul zero și meridianul unui astru, de la vest la est. Ea se măsoară în unități de timp (ore, minute și secunde; de la 0h până la 24h), de la punctul vernal, în sens direct de la vest la est. ASTEEROID Blocuri mari de rocă, cu dimensiuni de la câteva sute de kilometri la câteva sute de metri, a caror orbită în jurul Soarelui este cuprinsă în general între orbita lui Marte și cea a
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
dintre obiectele cerești, exprimate în unități astronomice, ani lumină sau parseci. ECHINOCȚIU Momentul în care încep anotimpurile primăvara și toamna (21martie, 23septembrie). Astronomic primavara începe, pentru emisfera nordică a Pământului, când Soarele în mișcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul vernal, respectiv prin cel autumnal. ECLIPSĂ Fenomenul prin care un astru fară lumină intră în conul de umbră al unei planete, deci este lipsit de lumina Soarelui. În funcție de cum sunt aliniate Soarele, Pământul și Luna eclipsele pot fi: de Lună când
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
ultraviolete ale stelelor fierbinți). MERIDIAN CERESC Cerc al sferei cerești care trece prin zenitul și nadirul unui punct de obsevație și prin polii cerești. Meridianul ceresc intersectează linia orizontului în punctele cardinale sud și nord. Meridianul care trece prin punctul vernal este considerat meridianul zero echivalentul meridianului Greenwich METEOR Fenomen luminos (o urmă strălucitoare) produs de particule mici de praf, provenite din fragmentarea cometelor, care cad spre Pământ cu viteze de 40km/s. Când ajung în atmosfera superioară se aprind, lăsând
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
unor semnale periodice foarte scurte cu o perioada de la 10 -3 s până la 10s. PUNCT AUTUMNAL Este punctul de intersecție dintre ecuatorul ceresc și ecliptică când Soarele trece din emisfera nordică în emisfera sudică și corespunde echinocțiului de toamnă. PUNCTUL VERNAL Punctul situat la intersecția ecuatorului ceresc cu ecliptica și corespunde poziției Soarelui la echinocțiul de primăvară, când trece din emisfera sudică în emisfera nordică fiind echivalentul meridianului 0 QUASAR (Quasistellar radio sources - sursa cvasistelară de unde radio) Obiecte cosmice foarte îndepărtate
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
de pe sfera cerească situat deasupra locului de observație la intersecția verticalei locului cu sfera cerească. Este diametral opus nadirului. ZI Intervalul de timp necesar unei planete să se învartească o dată în jurul propriei axe, raportat la traversarea meridianului sau a punctului vernal de către Soare. Pământul se rotește în fiecare zi siderală cu 360 0 , într-o ora cu 15 0 , într-un minut cu 0,25 0 . ZODIAC Banda de pe sfera cerească, în jurul eclipticii în care se găsesc cele 12 constelații zodiacale
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Problema 2 Se dau pozițiile lui Marte relativ la stelele de pe bolta cerească, măsurate pe un interval de 6 luni (tabelul 1). Pozițiile sunt prezentate la un interval de 10 zile de-a lungul eclipticii, pornind cu 0 0 la echinoxul vernal; ele sunt date în grade de-a lungul eclipticii, crescând în direcția spre răsărit și merg până la 360 0 când se suprapun cu echinoxul vernal. Pe o hârtie milimetrică se va reprezenta grafic, pe axa orizontală Ox, latitudinea. Axa Oy
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]