285 matches
-
misterul potențat al Cuvântului! Momentul prim, simetric celui final, e marcat, de structura sferică, printr-o mișcare de rupere a continuității realului, căci „e Timpul dăruirii sfințit de-un heruvim,/ sosit-a Clipa, iată, să dau eu socoteală!” Textul nu versifică idei, nu este pur conceptual, ci plasticizează sensurile, Theodor Răpan fiind un poet cu intuiții profunde, cu un simț al marilor adevăruri, comunicate în forme singulare: „Cu trestia de aur măsor deșertăciunea:/ eu voi fi Cel ce nu am fost
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
și în visele-mi sub pleoape / Cu lacrimi de vioară mă ucid, în inimă îmi curg...” (Rugă fără sfîrșit - 27). Romeo Tarhon se consideră doar „un sol al graiului străbun”: „Sunt doar un sol al graiului străbun / Pe care îl versific uneori în fugă / Învrednicit de Dumnezeu cel Bun / Ce mă inspiră pentru Nesfârșita Rugă”. (Rugă fără sfîrșit - 27). La templul Rugii - slujitor precum la Altarul Cuvântului Sacru. Acesta este poetul și românul de bună întemeiere și mireasmă, Romeo Tarhon care
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_la_bookfest_2012_si_romeo_tarhon_1338272690.html [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
cântecului este scris în gen popular. Acest cântec este iubit de copii și pare destinat copiilor pentru a-i menține treji până la miezul nopții, ora până la care trebuie continuată masă specială de „seder” (=ordine) conform tradiției. Cântecul pare un basm versificat pentru copii. Cântecul acesta, în limba arameica, este intitulat „Hâd Gadya”, în traducere exactă „Numai un ied”. Diferite traduceri devenite populare i-au schimbat puțin titlul, adoptând formulă inexacta (dar încetățenita în folclor) „Un ied mic” sau „Un ieduț”. Formă
UN IED MIC, NUMAI UN IED („HAD GADYA”) de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1491870006.html [Corola-blog/BlogPost/368864_a_370193]
-
pentru a supraviețui, o ardeau pe cultură punând și de frumoase ziceri precum tăiatul frunzei la câini ori frecarea mentei chestiuni care, iată, aveau o conotație mult mai profundă decât o găsim în dicționare sau de glume cu specific frumos versificate precum: Dar ce văd eu pe aici/Fete mari cu copii mici/ Dar să vezi și pe la noi/ Toată fata are doi, ceea ce era de natură să creeze o bună dispoziție molipsitoare, chiar dacă fecioarele roșeau pudic ținând ochii în pământ
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1461569302.html [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
La ce servește o astfel de clasificare? Bună întrebare dar greu de pătruns. Un laconic răspuns ar fi: Deoarece iubirea este un factor important în viața socială. Aș zice chiar o forță care împinge înainte societatea. Nu este chiar precum versifică poeții. De fapt ei cântă iubiri neîmplinite, platonice și fac dragoste cu propriile visuri. Iubirea indusă nu a fost proprie numai perioadelor de dictatură. În cea mai democratică societate, aceea a zilelor noastre, cultul personalității prin dragoste cu sila mai
IUBIREA, O FORŢĂ DE AVANGARDĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1410696457.html [Corola-blog/BlogPost/349961_a_351290]
-
Marian Popa, Alexandru Ruja, Cornel Ungureanu, Cezarina Adamescu, Andrés Sánchez Robayna, Coriolano González Montañez, Rosa Lentini, Mónica Delia Pereiras, Fernando Sabido Sánchez, Jaime Siles ș.a.). NO: Ați transpus în versuri Psalmii, Proverbele, Ecclesiastul, Rugăciunea regelui Manase... Cu ce scop ați versificat aceste texte biblice? Având în vedere că timpurile pe care le trăim par a fi „cele de pe urmă”, lectorii ar trebui să se apropie mai mult de cele sfinte... ED: Nu am avut un scop, în înțelesul pragmatic, ori strict
POEZIE ŞI METAFIZICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezie_si_metafizica_eugen_dorcescu_1383803560.html [Corola-blog/BlogPost/372342_a_373671]
-
a universului. Orașul este descris pe larg în romanul publicat de Matei Vișniec la Cartea Românească și intitulat „Cafeneaua Pas-Parol”. Mama, Minodora, a fost educatoare, tatăl, Ioan, a fost funcționar. A debutat cu poezie în clasa a patra, când a versificat o fabulă de La Fontaine. Ulterior, a descoperit în literatură un spațiu de libertate și s-a hrănit cu pagini din Kafka, Dostoievski, Camus, Poe, Hemingway, Oscar Wilde, Nichita Stănescu și mulți alți scriitori nealterați de realismul socialist. I-au plăcut
Matei Vișniec prezintă conferința Festivalul de la Avignon, capitala mondială a teatrului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105880_a_107172]
-
gazeta românească din Moldova, Albina Românească (1829). A organizat primele reprezentații teatrale în limba română (1816) și Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce și adaptează piese de teatru străine. În poezie, abordează toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditații, balade. Versifica legendele istorice Dochia și Traian, Ștefan cel Mare înaintea Cetății Neamț. A scris și nuvele istorice (Dragoș, Petru Rareș, Rucsandra Doamna ș.a.), care au constituit sursă de inspirație pentru nuvelele lui Costache Negruzzi. În 1830 era Venerabilul unei loji din
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
1663 publică volumul "“Breviculus Pyrotehniae”" cu exemple practice în domeniul pirotehnic. Volumul dovedește că a avut acces la manuscrisul primului rachetist din lume, sibianul Conrad Haas. Întors în Transilvania, Valentin ocupă diferite funcții pe lângă magistratul Sibiului începând cu anul 1668. Versifică în continuare și, într-un poem, publicat în 1671, descrie descoperirea gazului metan, lângă Bazna, de către niște ciobani români. Afirmându-și talentul lingvistic Valentin Frank realizează în 1679 culegerea de versuri "“Hecatombe sententiarum Ovidianarum Germanicae imitatorum”", o traducere liberă a
Valentin Frank von Franckenstein () [Corola-website/Science/310406_a_311735]
-
-i ceară să grăbească povestea și să spună mai repede ce are de spus. Rezultatul a fost ascensiunea genului scurt. Pașii acestei dezvoltări pot fi observați odată cu faptul că povestirea câștiga apreciere și valoare față de poveștile romantice, în noi colecții versificate la sfârșitul secolului al XIV-lea. Inventarea tiparului a supus atât romanele, cât și povestirile romantice trivializării și comercializării. Cărțile tipărite, deși erau scumpe erau totuși cumpărate. Alfabetizarea sau răspândirea “științei de carte” era un proces lent atunci când venea vorba
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
rânduri de la grămadă până la magazie-nu Cine a făcut cântecul? aveam chef, ne întrețineam unul cu altul să treacă timpul O liniște de mormânt s-a așternut ceeace l-a inervat până ce și-a vârât dracul codița și am început să versific, și mai tare pe director, bănuind un complot”. căci de cântat, mai ușor: Și nu din solidaritate nimeni nu a spus nimic, nu Am venit și noi la școală Sunt convins că nimeni, în afară de împricinatul, nu Cărticică să-nvățăm, mai
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
„” este o poezie alcătuită din nouă strofe, scrisă de George Coșbuc și publicată pentru prima dată în 1893 în volumul "Balade și idile". În poezia „” George Coșbuc a versificat o legendă românească în care se spune că, într-o seară, în timp ce Isus se afla într-o casă, jidovii - vrând să-l prindă și să-l omoare - au înfipt o creangă verde de copac în fața casei, ca să o recunoască a
Armingenii () [Corola-website/Science/335332_a_336661]
-
curțile boierilor olteni, a cântat sub cerdacuri, dar, fiindcă a făcut să plângă o doamnă, ascultându-l, soțul ei a pus să fie tras în țeapă "(Guzlarul)". Radu Gyr are mereu la îndemână metafora și posedă un talent de a versifica remarcabil. (...) ...putem izola din "Cerbul de lumină" (1928), mai ales, excelentele momente lirice, cum e următorul, ce sugerează printr-o galopadă nebună insinuarea în suflet a unui sentiment neliniștitor: "... Se sfâșia amurgul în pomii de mărgean. / Izbea în zare vântul
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
lor un sanctuar. Locul pe care îl ocupă cultul Sf. Martin în liturghie și literatura sacră este datorat mai ales acțiunii lui Perpetuus (†către 490), cu un ˝Indiculus˝ (lista) al minunilor săvârșite de el, care (la inițiativa lui) a fost versificat de Paulin de Périgueux și de Grégoire de Tours († 594), care a întocmit și el o listă a minunilor pusă în versuri de Venance Fortunat.Astfel, încă din sec. al V-lea, orașul Tours devenise primul loc de pelerinaj din
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
viața de cuplu. Totuși, în esență să, Ombladon rămâne un bagabont autentic. La loc de cinste stau activitățile specifice breslei, precum consumul de iarbă și alcool, atitudinea misogina, revoltă împotriva sistemului politic și nu în ultimul rând plăcerea de a versifica un amalgam fără sens de poante și jocuri de cuvinte. Reprezentative în acest sens sunt o serie de piese "de duzină": "O altă zi", "Liceenii Rock'n'Roll", "Curve că voi" sau "Traume". Colectivul Paraziții se reunește pe "Trei Agenți
Cel mai prost din curtea școlii () [Corola-website/Science/308024_a_309353]
-
să nu cheme preot pentru slujba de înhumare. La vederea cadavrului tatălui său, Vasile Vlad, în vârstă de unsprezece ani, izbucnește într-un hohot de râs ce va ține câteva zile, spre stupoarea familiei. Către sfârșitul anului, tânărul începe să versifice. La 1 februarie 1953, i se stabilește lui Vasile Vlad o pensie de 450 de lei până la majorat. Foștii prieteni ai familiei dispar brusc. În 1954, tânărul câștigă prietenia unui cărturar orb, M. B., ce lucra la un Dicționar onomastic
Vasile Vlad () [Corola-website/Science/303108_a_304437]
-
în mintea cititorului și de aceea vorbeam de o remitizare. Personajul nu se poate despărți de mitul sau, dar îi schimbăm fundalul, îl punem într-un mediu neașteptat și de aici ironia. Roald Dahl a scris un volum în care versifica basmele Fraților Grimm, le pune în context modern și le și schimbă finalul. Ceea ce faceți și dumneavoastră într-o oarecare măsură.</b> Da, tema reciclărilor motivelor clasice e prezenta încă de la primul meu volum, Cântice mârlănești, apărut în 2007 la
„Literatura pentru copii este un act profund subversiv” () [Corola-website/Science/295700_a_297029]
-
fost episcopul Macarie, care a trăit la Roman între anii 1531 și 1558. Între anii 1606 și 1612 a trăit la Roman ctitorul mănăstirii Dragomirna, Anastasie Crimca, un neîntrecut miniaturist. Între anii 1665 și 1671 episcopul Dosoftei a tradus și versificat la Roman „Psaltirea în versuri”, tipărită apoi la Kiev în 1673. Marele cronicar Miron Costin, care avea o moșie în apropierea orașului, a trăit și a sfârșit tragic în Roman. Un alt reprezentant al culturii secolului al XVIII-lea, care
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
mi-ar face, acum, portretul, ar picta o bucată de hîrtie sugativă plutind asupra golului și avînd asupra aceluia efectul astringent pe care-l are asupra epidermei coaja de pe o rană." Scrisul care strînge. Trecutul așezat în note zilnice se versifică, devine cadență, fără să aibă nimic solemn, ci doar o spațiere, un relief, o ușurință în a-l găsi, cum au paginile la care s-a deschis des o carte, sau fișele mult scoase din clasor. Timpul acesta e irosit
Axele memoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9929_a_11254]
-
pe nume Luigi Frollo, care a ajuns, mai tîrziu, profesor la Universitatea din București, si a publicat, cam pe la 1867, un amplu dicționar italian-român. Era un om de o largă și profundă cultură literară și juridică, cunoștea mai multe limbi, versifica foarte curat, desena, pictă miniaturi. Numai că îi lipsea un pic artă de a se face ascultat. Timp de trei ani, fără a frecvență vreo altă școală l-am avut profesor în tovărășia cîtorva veri, apoi, fără ei, timp de
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
dintre cei tineri - este vizibilă totuși o anumită atitudine care trădeză mentalitatea proletcultistă. Asemenea poeți disprețuiesc studiul, nu-s exigenți față de lucrările lor, ignoră nepăsători culmile atinse de arta omenirii în dezvoltarea ei milenară, crezând că-și pot rezolva sarcinile versificând lozinci.” Printre cei acuzați de asemenea erori se numărau Dan Deșliu, Ion Brad, Aurel Rău, care s-ar fi situat pe „linia minimei rezistențe” în materie de „măiestrie”; existau și exemple pozitive: Nina Cassian, Eugen Frunză, Eugen Jebeleanu. Încălcarea unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
deosebire în stările de tristețe. Cuplul nefericit se întâlnește și în baladele de tip romantic. Autoarea preferă cadrul anotimpurilor reci și mohorâte, dar simbolurile șterse, limbajul fără strălucire și incorectitudinile prozodice scad mult din valoarea liricii ei. Altfel, C.-P. versifică relativ ușor și într-o limbă lipsită de stridențe neologice. A scris și scurte povestiri cu subiecte inspirate din lumea cartierelor mărginașe, cu personaje caracteristice (vagabonzi, meseriași mărunți, mici negustori). Sentimentalismul este însă covârșitor, ca și tendința moralizatoare. Comedia Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
se reflectă într-un spațiu plin de romantism, nu de puține ori melancolic și confesiv: „Deopotrivă plină de mistere -/Meteoriții roșii în panere.../ În slavă crește steaua de mătase:/ Rotundul măr al serilor frumoase”. În Hanul cuvintelor (1999), un „eseu versificat despre balcanismul literaturii române”, V. închipuie, în manieră când antonpannescă, când de inspirație barbiană, spectacolul vieții unui târgușor cu iz oriental, plin de mișcare, cu întâmplări stranii, personaje pitorești, textul fiind punctat de un limbaj presărat cu arhaisme și regionalisme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
Contemporanul”, „Luceafărul” ș.a. Consecvent convențională și lipsită de mari pretenții, poezia lui S. rimează marotele unui clasicism de manual. Atemporală încă din momentul publicării, ea oferă totuși, în succesiunea volumelor ce o compun, datele unei perfecționări în abilitatea de a versifica, fiind o lirică în care, din când în când, se potrivesc versuri frumoase. Șerban Cioculescu, prefațatorul amabil al volumului de debut, Ferestre spre azur, vedea, „ca notă particulară a sensibilității poetului, coarda etnografică”. Observația era dedusă din mici clișee ilustrative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
de convorbiri a Irinei Nicolau cu Elisabeta Rizea intervine cu câteva replici și fiica acesteia, Laurenția, mărturisind, Între altele, că ea a rezistat În Închisoare pentru că a făcut poezie, drept care Laurenția și recită câteva dintre aceste poezii. Desigur, ea a versificat anumite stări și Întâmplări, nu putem vorbi de o valoare estetică, dar pentru ea, interior, producerea aceasta de versuri a fost un act existențial. După cum, un exemplu la alt nivel, este cel al Lenei Constante, care nu era credincioasă. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]