381 matches
-
pentru poezii, ele fiind risipite în tot lungul operei. Certuri și împăcări, ori evenimente de prim-plan, precum jubileul regal, au prilejuit căutări în versuri. Mai bune, ori mai rele. E de la sine înțeles că versurile măcar acceptabile sunt proze versificate, cu sâmbure de parodie. Așa cum le-ar fi scris, bunăoară, Mitică, într-un exces amestecat de dragoste și ură. Fiindcă țintele, de bună seamă, sunt amicii, admirați și detestați deopotrivă, cu un patos îndeajuns de cârcotaș cât să nu dea
Poeziile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4713_a_6038]
-
în cartea sa Unweaving the Rainbow, 1998, pentru a da un excelent exemplu despre ce înseamnă un element cultural (un obicei, o idee, un gest chiar) transmis verbal prin repetarea lui (mimesis); în acest caz „un fragment ridicol de instrucțiuni versificate”. Sau cu alte cuvinte, „Tactul clămpăniturii acelor versuri neîndurate”, cum traducea Eminescu, circulă de la un individ la altul și de cele mai multe ori stăpânește mințile victimelor mai multe zile. Totul cu o intenție satirică și umoristică, pe care Eminescu a prins
O traducere a lui Eminescu din Mark Twain by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4412_a_5737]
-
pe care le înregistrase o vreme la trezirea din somn: le-a ordonat, le-a triat și le-a publicat în opul său final, Versete de unică folosință (2010), o carte cum nu s-a mai scris la noi, echivalent versificat al experimentului joycian din Finnegans Wake... 19 noiembrie 2010. Lansarea Versetelor... Aglomerație mare în fața standului Editurii Bibliotheca, undeva, sus, pe unul dintre inelele laterale ale uriașului pavilion circular de la ROMEXPO. În asistență - cam trei categorii de persoane: scriitori și critici
Ultimul mare „tîrgoviștean“... by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/5516_a_6841]
-
au apărut, mai pe urmă, și o seamă de materiale pe care Vinea le oferise întâi Gazetei Literare, dar fuseseră supuse acolo unei lungi așteptări și apoi refuzate. Cine erau, în realitate, "tannenbaumii" și "pociumbii" de care amintiți în textul versificat? Erau, e adevărat, termeni cifrați, pot să vi-i decriptez. "Tannenbaumii" o desemnau pe Constanța Crăciun (fosta mea colegă de facultate) și ajutoarele sale de la Ministerul Artelor, care a devenit pe urmă Consiliul Culturii și Educației Socialiste. Iar "pociumbii" erau
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
cu scrieri vulgarizatoare Mihai Moraru le urmărește atent seamănă, din ce în ce, cu dezvoltarea alegorică a aceluiași, repetat, memento: o, superbe, quid superbis, tua superbia superavit. Firește, înainte să ia în seamă partea de semnificație a unor narațiuni ici-colo versificate sau dramatizate, Mihai Moraru stăruie asupra analizei strict filologice. Altfel spus, ca să treci la comentariul unui text din care, fiindcă-i aparține pluripotentului Morgenstimmung literar, poți face, pînă la urmă, orice, îl poți înrudi cu multe altele sau îi poți
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
Dumnezeu, același Christos, același cuvânt ca și noi”, de ce proliferează sectanții, de data asta „în propria sa religie”, ca să ne oprim la aceste exemple. La Scriptură, Anne Bradstreet nu se raportează numai spontan, ca în primul poem sau în meditațiile versificate, ci și programatic. Fiind informată deopotrivă și în poezia „modernă”, și-a găsit pentru început modelul în creația lui Guillaume Salluste Du Bartas, poet francez hughenot, astăzi rareori pomenit, dar în epocă nume de rezonanță în spațiul european din umbra
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
Toate aceste versuri didactice, abstracte, plate le-am citit îngrijorat de reputația ta,” i se destăinuie John Berryman, cu severitate, cred, exagerată. Cele patru monarhii frizează, într-adevăr, enciclopedismul, dar Quaternion-ul iese de multe ori - în favoarea poeziei - din tiparul informației versificate. Elogiile solemne revărsate asupra modernilor săi preferați - lui Du Bartas i se adaugă Sidney - sunt înviorate de pete de culoare, imagini servind o strategie a autopersiflării, caracteristică acestor poeme, scrise în aceeași perioadă cu Quaternion. Ca să-și recunoască „nevolnicia”, poeta
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
nu se mai sfârșește / S-aducă luna urme de răcori, / Să simt iubita cum mă învelește / Cu zâmbete furate până-n zori.” Autorul încearcă și o parodie la topîrceniana „Rapsodii de toamnă”. Dar și în stil eminescian, poetul încearcă un basm versificat intitulat „Răscruci”. Sarcasmul și ironia îl desconspiră pe umoristul Ion Grosu în „Simptome de iarnă”, pastel acid în care autorul face un dur rechizitoriu guvernului și guvernanților, parlamentarilor și tuturor celor care au contribuit la prăbușirea vieții politice, sociale, morale
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
expune opinia cu privire la calitatea poeziilor în cauză. De data aceasta, am în față aproape două sute de pagini pe suport electronic. Sunt multe poezii, foarte bine organizate pe capitole, plăcut evidențiate de către domnul profesor Paulian Buicescu în a sa inspirată introducere versificată, în care a picurat și unele impresii personale despre conținutul și calitatea versurilor. Este, dacă vreți, o prefață la carte, sub titlul ” Să trăim spiritual TRĂIRI prin pana Ecaterinei Coca Soare”, material publicat în Revista ”Confluențe Literare” - ediția 2045 din
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
SPIRIT, de Mariana Gurza, publicat în Ediția nr. 2329 din 17 mai 2017. Anna-Nora Rotaru-Papadimitriou, prin volumul „La granița-ntre vise*”, reprezintă ca poetă, parafrazându-l pe Aristotel în Poetica, ,,arta care imită slujindu-se numai de cuvinte, simple ori versificate” . Poeta, își pune în mișcare sufletul, răspândind un ton și un spirit de unitate, printr-o forță magică și unificatoare - imaginația, printr-un limbaj prin care își explorează propria sa uimire. Drum lung prin viața mea am făcut/ Și pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382980_a_384309]
-
himere să nu mă bântuie cumva! (La granița-ntre vise) Citește mai mult Anna-Nora Rotaru-Papadimitriou, prin volumul „La granița-ntre vise*”, reprezintă ca poetă, parafrazându-l pe Aristotel în Poetica, ,,arta care imită slujindu-se numai de cuvinte, simple ori versificate” . Poeta, își pune în mișcare sufletul, răspândind un ton și un spirit de unitate, printr-o forță magică și unificatoare - imaginația, printr-un limbaj prin care își explorează propria sa uimire. Drum lung prin viața mea am făcut/ Și pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382980_a_384309]
-
Gurza Publicat în: Ediția nr. 2329 din 17 mai 2017 Toate Articolele Autorului Anna-Nora Rotaru-Papadimitriou, prin volumul „La granița-ntre vise*”, reprezintă ca poetă, parafrazându-l pe Aristotel în Poetica, ,,arta care imită slujindu-se numai de cuvinte, simple ori versificate” . Poeta, își pune în mișcare sufletul, răspândind un ton și un spirit de unitate, printr-o forță magică și unificatoare - imaginația, printr-un limbaj prin care își explorează propria sa uimire. Drum lung prin viața mea am făcut/ Și pe
ÎNTRE MAGIC ŞI SPIRIT de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382979_a_384308]
-
din teoria și istoria retoricii la greci și la romani, de sintaxă greacă și istoria literaturii latine”. În decembrie 1884 își începe colaborarea la revista „Tribuna” din Sibiu, mai întâi sub pseudonimul C. Boșcu, apoi cu numele adevărat, versuri, basme versificate, traduceri, printre care și poezia de debut „Filosofii și plugarii”. Confruntându-se „cu diverse dificultăți materiale”, bolnav, Coșbuc se retrage din facultate, continuând colaborarea la revista „Tribuna”. Ioan Slavici, directorul „Tribunei”, îl caută personal la Cluj”, chemându-l la Sibiu
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
la „Cărțile săteanului român”, o revistă din Gherla, unde publică „Amin”, „Strigă stâncile” și „Lupii țiganului”,. În „Tribuna”, Coșbuc publică baladele de inspirație populară: „Blăstăm de mamă”, „Pe pământul turcului” „Angelina”, „Fata codrului din cetini”, „Draga mamei”, povestirile și basmele versificate: „Fulger”, „Brâul Cosânzenii”, „Izvor de apă-vie”, „Tulnic”, „Lioara”, „Rodovica”, „Crăiasa zânelor”, „Rada”, „Numai una”, „Nu te-ai priceput”. Începe să traducă „Divina Comedie”, „la care va lucra timp de peste douăzeci de ani”. Între 1886-1887, Coșbuc traduce, la „Tribuna”, peste 480
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
americană), poetul acordându-și poziția privilegiată de a lucra cu ambele. ,,Poezia lui Mircea Ștefan ne supune atenției ,,adevărate miniaturi picturale, auto-definitorii și concluzive, exprimate în tonuri triste, cu tușe hotărâte, dar extrem de concise din punctul de vedere al imaginii versificate. El ne propulsează într-o viață trăită demult, unde pecetea prezentului se exprimă în inefabilul unei existențe continui, ce aspiră către nețărmurire.’’ (Mircea Ștefan, Op. cit., coperta 4). Muguraș Maria Petrescu/UZPR
CÂTEVA CUVINTE DESPRE POEZIA LUI MIRCEA ȘTEFAN, CLEVELAND, OHIO, SUA [Corola-blog/BlogPost/92507_a_93799]
-
Small Poems for Grown-up People, Prefix 101, Armurierul cuvintelor), subliniind în încheiere că poeziile lui Mircea Ștefan sunt ,,adevărate miniaturi picturale, auto-definitorii și concluzive, exprimate în tonuri triste, cu tușe hotărâte, dar extrem de concise din punctul de vedere al imaginii versificate. Acest poet ne propulsează într-o viață trăită demult, unde pecetea prezentului se exprimă în inefabilul unei existențe continui, ce aspiră către nețărmurire.’’ (Mircea Ștefan, Poeme mici pentru oameni mari / Small Poems for Grown-up People, traducere în limba engleză de
Întâlnirea literară cu scriitoarea Muguraș Maria Petrescu din România, la New York [Corola-blog/BlogPost/92504_a_93796]
-
precizie pașii, anticipând mișcările materiei cosmice și aducând în sfârșit speranța a ceea ce ei numeau Cvartalul de aur. Nu putea fi, deci, decât o bucurie pentru toată lumea faptul că nenumita bunătate ce sălășluia în acest pământ sfânt fusese în sfîrșit versificată. În plus, însuși Ionescu își declarase fățiș apartenența la neamul românilor, gest de un nemaipomenit curaj de altfel, pentru că în pământul românesc trăiau numai oameni sfinți, luminați și plăcuți la înfățișare, care dețineau puterea dreptei judecăți, grații și virtuți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, mușețelul și pojarnița. Preparatele din aceste plante - iruri, infuzii, ceaiuri, tincturi, legături, creme, erau folosite direct, singure, aplicate pe locul durerosă sau pe tot corpul, în exterior sau interior, însoțite uneori de incantații versificate sau nu, numite descântece. Descântecul, rostit de baba satului, pricepută în scosă răul, deochiul din om, se adresa spiritului răului, îndemnându-l să iasă, să se ducă, să lase în pace pe cel atinsă de deochi, de sperietură, de farmece
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiecare oră petrecută în această mănăstire păgână - din care creștinii se inspiră, mi se pare, în mai multe privințe? Philodemos din Gadara este și autorul unor epigrame care ne informează asupra naturii acestui epicurism în carne și oase. Exercițiul poetic versificat are constrângerile sale, desigur, iar unii își imaginează numărul de picioare metrice ca fiind mai constrângător decât ideea. Poetica filosofului dovedește însă că fondul și forma trebuie să se echilibreze. Nici vorbă ca unul dintre cele două elemente să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cote maxime în creația epigramistică a lui Teodor Barbu. Ridicolul înfățișat sub formă literară în creația autorului îndeamnă nu la disprețuirea celui vizat ci la amuzamentul cititorului și la reflecția acestuia aspra unor criterii de comportare. Zâmbetul produs de gluma versificată constituie o notă esențială a epigramelor lui Teodor Barbu. G. Călinescu definea epigrama astfel: „Epigrama este un strănut literar” Nu știm dacă i se potrivește și lui Teodor Barbu, dar credem că August Graf von Platen în „Epigrama germană de
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
simbolistă și postsimbolistă. Tot aici trebuie căutat raporturile între poezie și filosofie. Ideeia “purificării “ și cea a “reîntoarcerii “ se integrează în conceptual de complex al poeziei moderne. Dar nu fără să servească unor rosturi metafizice. Resping în acest context speculația versificată ori a pledoariei sentimentale fiindcă funcția cognitivă a artei rămâne la fel și rafinarea și adecvarea ei la posibilitățile specifice. Un act metafizic îl descoperim în jocul subtil al corespondențelor, în descoperirea și resimțirea unității lumii, prin proiectarea analogică. Simbolul
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
de ce demersul domnului Adrian Erbiceau este unul important în cultura română și trebuie privit și din această perspectivă. O a doua mare bucurie pe care ne-o face dl Adrian Erbiceanu este când descoperim valoarea și frumusețea poemului, a basmului versificat „Tinerețe fără de bătrânețe”. Dacă acest poem - care precizăm este transpunerea în versuri a basmului Tinerețe fără de bătrânețe - așa cum l-a scris Adrian Erbiceanu, ar fi fost scris de George Coșbuc (Poemul îți amintește, fără să copieze, „Nunta Zamfirii,” sau basmul
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
a ființei umane. De care am avut parte. Acolo. Nu e cenaclu. E spovedanie. Iar acolo unde e spovedanie sunt și eu. Pentru că trebuie să fii atent la oameni. Pentru că trebuie să știi ce simt oamenii dincolo de apartenența sociala. Marturisiri. Versificate. Poetice. Nu cunoști. Simți oameni. Doamna Cristina Ștefan care ( cald mi-a facut marturisirea asta)- stă în pat și "toarce" sentimente și adună oameni la mărturisirea micilor sau marilor sentimente. Credeți că-i puțin? Nu-i usor să-ți găsețti
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
se piardă și în acest volum de sub lupa noastră critică, desigur, în câteva cazuri, măsura întru catharsis; neologismele - sau vocabulele rare, căutate cu obstinație, din dorința de a fi neapărat „hermetic-barbian“ -, atunci când abundă, când nu mai sunt presărate în textul versificat „ca sarea în farfuria cu bucate“, încep „să canceri[geni]zeze“, „să anihileze“ Poezia, să ucidă „sacrul“ din metaforă / simbol, adică (rămânând în trena comparației paremiologic-valahe) se metamorfozează (această abundență neologistică) într-o mare de sare vărsată în „blidul“ bietului
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
a distihului în catren este imposibilă. Altfel, versurile ar fi fost extrem de lungi, ele fiind lungi și în textul original. Am căutat să păstrez sensul, deși uneori am adaptat metaforele, respectând însă aspectul lor inițial. ȘALOM ALEIKHEM (PACE VOUĂ!) Traducere versificată: Lucian-Zeev Herșcovici Îngeri slujitori, bun venit, Îngeri ai Domnului, bun sosit, Rege al regilor, domnind peste regi, cine e El? Este Dumnezeu Sfântul, Binecuvântat Fie El. Îngeri ai păcii, fiți bineveniți, Îngeri ai păcii, în pace fiți bine sosiți. Rege
ŞALOM ALEIKHEM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368418_a_369747]