25,164 matches
-
caz nu e vorba de o evoluție în sensul romanelor clasice. Imaginația autorului "renaște din propria ei cenușă, reluînd mereu același personaj, din altă perspectivă; în alt context, sub altă formă; procesul continuă irezistibil, nimic nu-l poate opri, nici o versiune nu reprezintă ultimul cuvînt, oricînd o nouă ipoteză rămîne posibilă. "Definitivările mă sperie", spunea Milionarul". Monografia de față e un teren fertil discuțiilor, fără să piardă nuanțele unui text care refuză verdictele definitive, fie ele și de istorie literară.
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
a fost un adevărat "teren de probă pentru gândirea lui. Eseul a fost șpentru elț un mod de viață." (p. 28) Aceasta e una dintre ideile centrale în jurul cărora cartea lui Safranski se articulează, și grație căreia intensitatea și vivacitatea versiunii sale a vieții lui Nietzsche sunt asigurate, ca să zic așa, de la bun început. Nietzsche a întreținut o relație specială cu actul scrierii. Pentru el, scrisul n-a fost o activitate curentă între multe altele, ci a jucat un rol absolut
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
să coborâm în acele abisuri și locuri amețitoare unde oamenii se duc doar să le privească adâncimile. ș...ț Dacă cineva ar fi tras cu urechea la conversația noastră, ar fi crezut că doi diavoli ședeau de vorbă." (p. 254) Versiunea engleză originală a acestui text a apărut, pe 24 octombrie 2002, în Metapsychology, revistă electronică editată la New York de Dr. Christian Perring. Traducerea și adaptarea textului de față aparțin autorului. (C.B.)
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
data de 26 nov. a.c., în preziua deschiderii Târgului Gaudeamus) va avea loc un eveniment cu totul deosebit și foarte drag cititorilor români: se va lansa noul roman al lui Mario Vargas Llosa, La Fiesta del Chivo/ Sărbătoarea Țapului, în versiunea românească apărută la Editura ALLFA. - Mă bucur foarte mult. Ce păcat că nu pot fi acolo, de față, pentru a sărbători împreună publicarea romanului...! - În primul rând, vreau să vă transmit multe salutări din partea directorilor Editurii ALLFA... - Mulțumesc. Salutați-i
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
și intelectualii din Peru sau Argentina. - Domnule Mario Vargas Llosa, este o mare satisfacție pentru un ziarist român să vă asculte minute în șir și să stea de vorbă cu dv. Am convingerea că acest nou roman al dv. în versiune românească va avea un mare impact în rândul intelectualilor, al scriitorilor și al cititorilor români, în general. - Vă mulțumesc. Dați-mi voie să mă folosesc de această tribună a dv. pentru a transmite cele mai cordiale salutări tuturor scriitorilor români, prietenilor
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
Carmen Brăgaru Primul roman pe care îl publică Dinu Pillat în 1941, Jurnalul unui adolescent, a fost considerat de critica de specialitate din anii '80 o versiune intermediară a romanului Tinerețe ciudată, ce avea să apară peste doi ani, în 1943. într-adevăr, acesta din urmă reia într-o oarecare măsură mai vechea încercare literară - după cum însuși autorul mărturisea - , dar numai ca punct de plecare, deoarece va
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
alb sălășluiesc toate culorile spectrului solar. Rămâne - pentru cine asistă la evenimentele respectivului festival - plăcerea de a-l descompune și de a opta pentru o culoare sau alta (altfel spus, pentru un stil, o direcție componistică, un opus ori o versiune restitutivă). Să ai curajul să știi cu ce te confrunți e mai mult sau mai puțin bine. Să ai ignoranța de a nu ști este însă cumplit.
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
dat, într-o vreme ascultîndu-și profesorii, eventual urmărindu-și propriul scris sau al persoanelor cu care poartă o corespondență mai frecventă, că există opțiuni ferme și inconștiente, de folosire încăpățînată a unei forme și nu a alteia. Avantajul textelor în versiune electronică e că ne permite să verificăm foarte ușor asemenea intuiții. Care este, de exemplu, specificul folosirii adverbelor - puternic înrudite prin formă, prin elementele din care sînt compuse, aproape ca niște variante ale aceluiași cuvînt - adesea, adeseori, deseori ? (Nu am
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
Vianu - Poezia lui Eminescu - au totuși efectul de a atenua și în final de a ascunde total ideea fundamentală și originalitatea textului; plasarea armoniei inexplicabile, a fascinației poetice, în sfera psihologică a regresiunii în irațional. Am avut în vedere trei versiuni de reeditare: reperul furnizat de reproducerea fidelă în Opere (vol. II, 1972), textul dintr-o ediție din 1974, în colecția Eminesciana (T. Vianu, Mihai Eminescu), în care apar multe diferențe nesemnalate - și cel puternic "croșetat" dintr-o antologie din 1985
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
cu întregul fragment în care e plasat, textul din 1985 oferă un perfect exemplu al excesului de subtilitate spre care împinge cenzura. Soluția e găsită într-un artificiu de scriere (deconstructivistă!): reacțiunea negativă devine o pozitivă (constructivă, dialectică) reacțiune. în versiunea din 1974, după atîtea modificări, una rămîne misterioasă și aproape subversivă: în textul din 1930 răul eminescian "era" o criză de creștere; în cel modern, apare în schimb - ca o ironie - prezentul: criza de creștere e. Compararea edițiilor întărește senzația
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
eventuale construcții, marcată de apropierea sfârșitului și neliniștea suferinței, nu este receptiv la formula "ediției de autor", motivându-și poziția, ca fiind determinată de "amestecul genurilor" și "încălcarea cronologiei". Este și motivarea neaplicării, în cazul lui G. Călinescu, a criteriului versiunii ultime din viața autorului, tocmai pentru a nu pierde măcar o dată din vedere intervențiile de conjunctură, păstrate prin firea momentului apariției acestor versiuni, de edițiile - așa-zis - definitive. Faptul este rezultat din desfășurarea epică a aparatului critic conceput de Nicolae
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
de "amestecul genurilor" și "încălcarea cronologiei". Este și motivarea neaplicării, în cazul lui G. Călinescu, a criteriului versiunii ultime din viața autorului, tocmai pentru a nu pierde măcar o dată din vedere intervențiile de conjunctură, păstrate prin firea momentului apariției acestor versiuni, de edițiile - așa-zis - definitive. Faptul este rezultat din desfășurarea epică a aparatului critic conceput de Nicolae Mecu pentru viața intimă a romanelor călinesciene, sobru consemnat sub titlul general Note, Comentarii, Variante. Este echilibrat, scris cu o frază sigură, după
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
Vianu - Poezia lui Eminescu - au totuși efectul de a atenua și în final de a ascunde total ideea fundamentală și originalitatea textului; plasarea armoniei inexplicabile, a fascinației poetice, în sfera psihologică a regresiunii în irațional. Am avut în vedere trei versiuni de reeditare: reperul furnizat de reproducerea fidelă în Opere (vol. II, 1972), textul dintr-o ediție din 1974, în colecția Eminesciana (T. Vianu, Mihai Eminescu), în care apar multe diferențe nesemnalate - și cel puternic "croșetat" dintr-o antologie din 1985
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
cu întregul fragment în care e plasat, textul din 1985 oferă un perfect exemplu al excesului de subtilitate spre care împinge cenzura. Soluția e găsită într-un artificiu de scriere (deconstructivistă!): reacțiunea negativă devine o pozitivă (constructivă, dialectică) reacțiune. în versiunea din 1974, după atîtea modificări, una rămîne misterioasă și aproape subversivă: în textul din 1930 răul eminescian "era" o criză de creștere; în cel modern, apare în schimb - ca o ironie - prezentul: criza de creștere e. Compararea edițiilor întărește senzația
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
nu, în același timp, pentru că bardul de la Mircești avusese grijă să propună două variante de "Cuvinte adaptate pe imnul național compus de Hübsch" (V. Alecsandri, Poezii, vol. II, Bibl. "Semănătorul", Ed. Librăriei Diecezane, Arad, 1927, p. 122-123), din care redăm versiunea mai puțin cunoscută "după manuscrisul autorului": "Trăiască Patria Cât soarele ceresc, Raiu dulce, românesc, Ce poart' un mare nume! Fie'n veci el ferit De nevoi! Fie'n veci locuit De eroi! O! Doamne sfinte Ceresc părinte! Întinde-a ta
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
aceste temporalități neconcordante. În al doilea rînd, totdeauna refuzul vechiului a fost concomitent cu promovarea noului. Pînă și avangardiștii din primele decenii ale secolului XX, care au început prin a nega în manifestele lor trecutul, au oferit aproape imediat o versiune proprie literaturii socotite de ei novatoare. Bună, rea, convingătoare sau nu, literatura avangardei a existat în anii '20 și '30 ai precedentului secol. Ceea ce observ astăzi în toate intervențiile celor care pariază pe schimbare este că se mențin într-un
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
ca bunica: Gigele, nu te mai scobi în nas!... Deprinzând alfabetul, să nu te bată într-o zi gândul că ești lup în a-ntâia primară, și să nu te apuci să scrii din punctul lui de vedere o altă versiune a fetiței cu scufița roșie?... * În altă ordine... Ce se întâmplă după ce devii scriitor... Aici lucrurile se complică rău de tot... Pentru că, la un moment dat, în nesimțirea generală, îți dai seama că publicul trebuie dezmorțit. Am cunoscut inși foarte
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
zi într-o lume nouă a comerțului și tehnologiei - idei care ar fi putut crea arta din Revoluția de Catifea. Ce s-a realizat a fost un postmodernism de mâna a doua. Vestul a hrănit Blocul de Est cu o versiune derivată a modernismului care justificase socialismul și comunismul de la bun început. Primăvara de la Praga a fost o speranță falsă, modelul unei revoluții de stânga nu poate fi aplicat împotriva unei opresiuni comuniste de stânga. Acum Estul acuză comercialismul, capitalismul și
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
Kammermusiksaal, au răsunat așadar pe rând motete izoritmice de Dufay cu Ensemble Huelgas și Hidden Voice I, II, apoi Wheel of Emptiness de Harvey, cu Sinfonia 21. Dirijorul Paul van Nevel, conducătorul formației de muzică veche, a optat pentru o versiune vocal-instrumentală a nouă motete de Dufay: cei șase soliști vocali erau însoțiți de mici grupuri de instrumente de epocă. Frumusețea liniștitoare a muzicii lui Dufay, construcțiile elaborate, majestuoase au fost puse în valoare de o interpretare impecabilă, ce a profitat
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
la Blajini. Bertoldo. Iată, însă, că această pe cît de interesantă, pe atât de necesară colecție continuă, din fericire, cu încă două volume (apărute concomitent anul trecut) în ciuda a ceea ce s-a întâmplat cu Editura Minerva. Palia istorică este singura versiune românească a apocrifului bizantin răspândit mai întâi prin intermediar slav și reprezintă o vastă culegere de povestiri canonice și apocrife relative la Vechiul Testament (începând cu facerea lumii), legendele de tradiție iudaică și bizantină organizate în cicluri narative. Circulația lor largă
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
de Roland. Legenda Sfântului Alexie - mort undeva între 417-427 - redactată în original în limba siriacă, a fost repede tradusă în greacă și latină, ceea ce explică amploarea răspândirii sale și, poate, faptul că legenda a cunoscut la fel de repede o a doua versiune îmbogățită succesiv până la încorporarea a numeroase elemente de supranatural. Manuscrisul românesc nu este decât o copie după traducere și datează din 1675, particularitățile textului fiind predominant moldovenești. Disputa lui Isus cu Satana este o apocrifă biblică, manuscrisul fiind tot o
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
de esențe lexicale vechi: bună vreare (bunăvoință), iuboste (iubire), nicidănăoară (niciodată), a vâna giuruința (a obține promisiunea), căruntețe (păr cărunt), adin-sineși (în sinea lor) ș.a. Dincolo de toate acestea, un lucru merită toată considerația noastră: textele publicate după cele mai vechi versiuni românești (multe din ele inedite) sunt însoțite de ample studii menite să clarifice delicatele și numeroasele aspecte de ordin filologic și lingvistic. Pentru munca de cercetare, colectivul de specialiști de la institut merită toată lauda.
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
au altceva mai bun de făcut, în pragul aderării la U.E., cînd atîtea capitole de negociere se izbesc de lipsa legilor, decît să amendeze cu milioane de lei îmbogățirea lexicului românesc pe seama limbilor vor-bite în comunitatea europeană. P.S. Într-o versiune mai nouă a legii pe care inițiatorul a prezentat-o la Întîlnirea "României literare" din 23 octombrie, în care numerotarea articolelor e schimbată și "poliția" limbii nu mai poartă nici un nume, sintagmei "orice text" din art.1 i se dă
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
autori foarte la modă în anii 1970-1980, ar fi apărut la fel de ușor dacă aș fi scris-o întîi în engleză, și nu în franceză. O dată însă ce a fost remarcată în Franța, mi s-a cerut imediat să scriu o versiune engleză. La Joyce ce să tăiem? Probabil, aproape totul... Pentru că vorbim de cărți, să ne întoarcem la romane. Nu v-ați sfiit să sfidați oarecum obișnuințele unui public "citit" afirmînd, în demonstrația Dvs. de la NEC că, de cîte ori luați
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
categoric, prea mare. În ediție românească, biografia lui Frank McLynn are două volume, intitulate "Prin abisurile minții", respectiv "Un guru al epocii moderne". Editura Lider se poate lăuda că a obținut drepturile de editare în chiar anul de apariție al versiunii originale - cititorul român neputând afla, cu toate acestea, când a apărut efectiv cartea în traducere româneasca. Care traducere este destul de deficitară, Anca Irina Ionescu lăsând impresia că se familiarizează din mers cu conceptele pe care le ia în custodie. Doar
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]