256 matches
-
din 10 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului CHIAR CĂ VINE TOAMNA IAR Chiar că vine toamna iar, Frunze galbene și rupte, Pe aleile umplute, Și cu ghindele căzute, Colo jos pe trotuar. M-am dus iară la murar, Murele sunt vestejite, Și de frunze părăsite, Țepii n-au să te invite, Să te-nfrupți din mure iar. Mărul parcă s-a-ntristat, Frunzele-i sunt zdrențuite, Fructele pe jos pierdute, Și stricate, viermuite, Frigul parcă le-a mușcat. Numai cîte-o rază
CHIAR CA VINE TOAMNA IAR de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 by http://confluente.ro/lucia_tudosa_fundureanu_1444457147.html [Corola-blog/BlogPost/365285_a_366614]
-
referendumul din 19 mai, vizând demiterea președintelui Traian Băsescu, au apărut astfel de mesaje. De pe adresele de mail dapentrudreptate@gmail.com, spuneida@gmail.com și demitel 19@gmail.com sosesc zil- nic mesaje al căror sloganul merge de la “ S-a vestejit ardeiul, arde-i un DA” până la “Votați DA și vă spun PA”. (ziare.com) Și dacă ramuri bat în geam Și tu votezi cu Chioru În 5 minute emigrez În Congo, cu vaporul... (Despre politica și facerea ei, luni 14
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
La noi în cuplu, romantismul e treaba complicată. Vorbulițele de dragoste se scot cu forța, când și când, gesturile tandre se servesc cu târâita, pentru ca, vezi Doamne, nu sunt „manly”, dansatul în doi e „gay”. Până-ncep eu să mă vestejesc că floarea fără soare și mă pun pe-o pisălogeala zdravăna. Lupta, lupta și dă-i, si dă-i și lupta, și cât p-ați, neicusorule, să-i între și lui ceva în cap. Ți-ai găsit! Sunt anumite lucruri
Cea mai romantică ciocolată, cel mai romantic dans, cel mai romantic rău general by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18891_a_20216]
-
-lea, dar și pentru că servesc ca o prefață necesară înțelegerii procesului închegării mișcării eretice din anii evului mediu”. Dar ce trebuie să înțelege prin eretic? Explicația dată de J.B.Bossuet (cu ea își începe cartea Vlăduțescu), care urmărește să-i vestejească pe eretici, în realitate - cum bine sesizează autorul român - se constituie într-un elogiu adus memoriei acestora: „Eretic este cel care are o opinie; chiar cuvântul înseamnă acest lucru. Ce înseamnă a avea o opinie? Înseamnă a-ți urma propria
DESPRE IUDEO-CREŞTINI, GNOSTICI SI ESENIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1452745380.html [Corola-blog/BlogPost/380941_a_382270]
-
regiunile Indiei. Hinduși și musulmani împreună au opus rezistență pașnică guvernului. Gandhi, frații Ali și alți lideri ai rezistenței au fost arestați și încarcerați de autoritățile britanice. După ceva vreme însă, alianță dintre Congres și Khilafat a început să se vestejească. Mișcării Khilafat i s-a opus în mod deschis alte partide politice precum Liga Musulmană și Hindu Mahasabha. Pe de altă parte, mulți lideri religioși hinduși au considerat că obiectivul unității panislamice al Khilafat era cauza principală a fundamentalismului islamic
Mișcarea Khilafat () [Corola-website/Science/327008_a_328337]
-
însăși devine depravare noblețea neființei e decretată nulă iar templul e o piață de vânzolire-a fierii ...n-am unde pune capul - visând la animulă degeaba caut bezmetic un clopot al tăcerii se zvârcolesc și sfinții - pierduți de-aureole se vestejesc pe ruguri mii flori cu-arse corole ...stejaru-ncearcă orga - prin crengile-nlunate e gata să-nfieze - ori crucii s-aibă-și frate: doar muntele mai știe - sub patrafir de umbre să-mi ierte fericirea singurătății sumbre POETUL golit de-orice filosofie - caut să
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/97_a_201]
-
alt văzduh aici. O lume care se stinsese cu încetul în celelalte cartiere mândre ale capitalei și care se păstrase aici cuviincioasă, fără agonia decrepitudinii și a mizeriei. Era o casă boierească de pe vremuri, dar bine păstrată. Doar umezeala arborilor vestejise prea de timpuriu fațada. Intrarea principală era apărată, cum se obișnuia acum patruzeci de ani, de un evantaliu de sticlă brumată. Câteva trepte de piatră, înverzite de mușchi și purtând pe lături mari ghivece de flori, duceau la o marchiză
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
simplă, fiecare fază trebuie controlată cu atenție pentru a obtine savoarea potrivită. Ceaiul alb Mugurii și frunzele foarte tinere, acoperite cu puf alb, trec prin două etape: tratarea termică pentru oprirea fermentării și deshidratarea. Frunzele nu sunt lăsate să se vestejească, nu sunt rulate și nici lăsate la oxidat, păstrându-se cât mai multe dintre caracteristicile inițiale. Pentru că este produs în cantități mici, prețul sau este mare. Ceaiul verde Frunzele sunt culese, lăsate la vestejit, apoi sunt tratate uscat (în tigăi
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
Frunzele nu sunt lăsate să se vestejească, nu sunt rulate și nici lăsate la oxidat, păstrându-se cât mai multe dintre caracteristicile inițiale. Pentru că este produs în cantități mici, prețul sau este mare. Ceaiul verde Frunzele sunt culese, lăsate la vestejit, apoi sunt tratate uscat (în tigăi, după metodă chinezească) sau la abur fierbinte la maxim 2 zile după cules pentru împiedicarea oxidării. Frunzele pot fi modelate în formă de perle, de spirale sau lăsat în stare liberă. Ceaiul oolong După ce
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
Primului război mondial; n-o am la îndemână, dar știu că parcurgerea ei confirmă aprecierile lui George Călinescu din Istoria literaturii române. Acesta cita, parțial, și "Ploaia" (din 1912) - un poem delicat unde, parcă în pofida versificației laborioase și a lexicului vestejit, cu epitete automate ("plânsu-i cel zadarnic"), se înfiripa o abstracțiune antropomorfică, cea a ploii văzută ca o femeie elegantă din afișele "de la Belle Epoque": Azi am văzut, înfiripata, ființa ploii mlădioase: avea o haină cenușie și foșnitoare de matase. Purta
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
de frig. A aterizat la Timișoara, apoi la București. O noapte rece la hotel și nici un pic de hrană. Am scos-o la restaurantul București unde este cald. Mă întreabă de Nicolae: Te-a dezamăgit, cumva, scumpica? Coada flutură cam vestejită dar tot semeață. Ne povestește tot felul de lucruri, plâng, o simt aproape, o simt generoasă, bună și gata să piardă totul. Ea care se fâțâie în oglindă două ore înainte de a ieși în oraș, care își caută cu grijă
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
dar este minunat de bine îngrijit și orânduit. Sunt câteva sute de morminte cu cruci de lemn de mesteacăn. Toate de aceeași mărime. Fiecare cruce are câte o coroană de frunziș de brad, atârnată de brațele ei întoarse. Coroanele se vestejiseră și căpătaseră culoarea ruginie. Soarele era în asfințit și lumina cu ultimele lui raze crucile albe și ramurile veștejite, care dobândiseră culoarea vie portocalie ca fundurile dealurilor sterpe în culoarea nisipului fără un singur pom; era o simfonie melancolică, dar
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
face această comparație superbă despre perpetua reînnoire a limbii care impune tălmăcirea periodică a Sfintei Scripturi, la intervale de un secol sau chiar o jumătate de secol: "Iară limba noastră e pom viu, care în toată primăvara se schimbă, frunza vestejește și se scutură, dar alta nouă curând îl împodobește, - toate ale lui se fac și se prefac numai trupina rămâne totdeauna aceeași!" (v. Andrei Șaguna, Despre Biblia sau Dumnezeiasca Scriptură, Sibiu, 1856-1858, p. VI-VII). Tălmăcirea lui Samuil Micu vine
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
Codreanu piere în codru fără ca mândra să-l jelească. O altă baladă, "Rafila", prezintă fata de la țară care într-o zi de primăvară, culegând flori, le sărută și dându-i-le ciobanului Nițu, îi spune că dacă ele s-or vesteji, îi vor veni pețitori. Acesta, din dorința de a nu o pierde, îi răspunde: În aceste balade, culese de E. Hodoș, se foloseste repetiția, hiperbola, pronumele relativ-interogativ. În ceea ce privește versificația, este caracteristică rima populară în care abundă perioadele monorime. Seria de
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
lu , lu Plânge mama miresi Și tot plânge și suspina Ca are-o floare în grădina Și-o rupt-o din rădăcina Și-o dat-o-n mâna străină La străini floarea nu crește, lu lu lu Numai se țâț vestejește Se țâț veștejește-n-cet Până se usca de țâț Că-așa-i rândul fetelor Ca și rândul merelor Până-s mere tinerele Stau pe crengi și-s frumușele Da pe când îmbătrânesc Ptică jos și putrezesc Ca altu nu folosesc Hai mama
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
dar este minunat de bine îngrijit și orânduit. Sunt câteva sute de morminte cu cruci de lemn de mesteacăn. Toate de aceeași mărime. Fiecare cruce are câte o coroană de frunziș de brad, atârnată de brațele ei întoarse. Coroanele se vestejiseră și căpătaseră culoarea ruginie. Soarele era în asfințit și lumina cu ultimele lui raze crucile albe și ramurile veștejite, care dobândiseră culoarea vie portocalie ca fundurile dealurilor sterpe în culoarea nisipului fără un singur pom; era o simfonie melancolică, dar
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și vândută a generației liberale de astăzi a adus România Întreagă. De aceea unirea personală a provinciei cu România ar fi poate expedientul cel mai bun pentru a o scăpa de lăcustele diurnașillor, cumularzilor și postulanților flămânzi care cotropesc si vestejesc în România totul - instrucție, administrație, advocatura, justiția chiar. Acuma venim la răspunsurile "Romînului". "Romînul" numește ideile noastre erezii. Să vedem ce erezii sînt: Ziarul guvernamental zice că noi nu știm sau uităm că deja Luther a stigmatizat identificarea științei cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Mihai Stoian Cad frunzele vestejite că o cortina vegetală. Natură pare a fi întristata de spectacolul străzii: tineri, mulți tineri, majoritatea tineri, stau la coadă pe la felurite porți și uși de consulat, asteptîn-du-si în liniște rîndul. Pragul mării decizii a fost trecut, cu strîngerea de
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
aici lîngă pleoapa ta/ lîngă epiderma ta" (Falsitate). Ca și: "prin încăperi cu miros fracturat de sulfină/ clavir comprimat în rotunjimea cifrelor/ ne rotim printre ele pe lîngă muribunzii din varul pereților/ purtăm haine cu tivuri de ceară/ casele se vestejesc în vid devin oasele unui oraș mort" (ibidem). Ca și: "mîine va fi o zi/ ca o batistă tîrguită în strigătul călăilor" (ibidem). Astfel dezordinea, descompunerea, extincția capătă, ca la Arghezi, un sens antimoral. E o viziune în contrasens cu
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
ma durut mai mult vreun cuvậnt, niciodată n-am fost mai rănită în sufletul meu pribeag... Să fim tineri? De ce să mai fim tineri? Am privit grăbită în urmă. Fără să vreau am început să număr primăverile care s-au vestejit, metamorfozậndu-se în toamne tậrzii. În definitiv - îmi ziceam - fiecare cu calendarul lui. Zilele se desprind fără voia noastră și se duc, se duc... Le dăm uitării. Altele însă, chiar dacă s-au desprins, rămận în arhivele memoriei, cum ar fi de
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
veacurile se succed În ritmul „ceasornicului" ce sorte?te durată lucrurilor pe p?mânt; p?rând s? între În horă timpului, ascult? iarnă geam?tul viscolelor ?i zâmbe?te prim?vară cântecului doinelor; plânge sub povară ploilor sau geme „pustiit, vestejit ? i amor?it" În singur?tatea dorului; zâmbe?te printre ramuri r???ritului de lun? sau culege „pulbere de-argint" din poiene „constelate". Cu fiecare toamn? ce-i troiene?te ????rile, el cucere?te Ins? nem?rginirea: „Numai prin timp
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
final al istoriei lumii. Universum unum”. Acuma, exact ca și în copilărie, am primit puterea de a iubi toate ființele, animate și inanimate, parcă în felul unic al Sfântului Francisc, despre care am scris un poem ce nu s-a vestejit deloc. De câte ori am ocazia îl recit aici, în Suedia, la festivaluri și întâlniri cu scriitorii. De fiecare dată, inconștient, îl umplu cu viața mea, într-un fel nou, pentru că, precum orice ființă, sunt în mișcare, mă schimb mereu, am altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
EminescuOpIX 312} ex. întrebarea cum de se preface în limba română grupul sc în șt? Ce înrîurire are i consonans (jot) asupra vocalelor și consoanelor cu cari se-ntîlnește? Cum se poate esplica prefacera lui d în j (putred, putrejune; veșted, vestejit). Iată câteva numai din sutele de cestiuni de detalii cari merită atenția unui filolog tânăr. Venim la juriști. N-ar fi oare bine ca să cerceteze cestiuni istorice ale dreptului romîn? Ce este embaticul? Ce instituția răzășilor? Cari sânt foloasele și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu talentul). Altul (adică Ion Ghica) după ce s-a ocupat o viață întreagă cu altele, politică (mai mult de culise), învățământ, administrație, diplomație, scrie la bătrânețe câteva scrisori și rămâne clasic: nici un rând din aceste geniale texte nu s-a vestejit. Nu știu dacă Ion Barbu are sau nu dreptate când spune că asta se datorează faptului că Ghica avea pe lângă cultura lui umanistă și o solidă formație matematică, în vreme ce „limba limfatică și emfatică” a lui Alecsandri ține de „cultura” lui
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
forma stepei. Moartea a emigrat propriu-zis asemnea unui om care vrea să-și caute norocul în America. Suntem cu toții în acest ținut, dar fără noi și fără formele noastre. Suntem o substanță care crește din ea și pe urmă se vestejește. Nu există nici o voce care spune: Da, eu am ucis, m-am gândit la un alt om, și deja era mort. Nu mai există absolut nici o voce. Numai iarba crește, o iarbă care e moștenită și care se îngrașă din
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]