1,382 matches
-
SNAP-25 și sintaxina cooperează pentru menținerea în contact foarte strâns a celor două membrane, fapt care permite formarea treptată a porului de fuziune și eliberarea neuromediatorului. Reducerea calciului citosolic este sesizată evident tot de sinaptotagmină, care își încetează acțiunea și veziculele nou ancorate în manieră sinapsin dependentă nu inițiază fuziunea. In urma fuziunii domeniul C2A al sinaptotagminei se găsește alături de C2B în aceeași porțiune de membrană presinaptică și este inițiată formarea endosomului și reciclarea membranei sinaptice. Pentru fiecare potențial de acțiune
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
nu inițiază fuziunea. In urma fuziunii domeniul C2A al sinaptotagminei se găsește alături de C2B în aceeași porțiune de membrană presinaptică și este inițiată formarea endosomului și reciclarea membranei sinaptice. Pentru fiecare potențial de acțiune izolat se eliberează mediatorul din ~100 vezicule, dar creșterea frecvenței potențialelor de acțiune potențează cuplarea excitație-exocitoză, astfel încât apare o proporționalitate între frecvența excitării și cantitatea totală de mediator eliberată (pentru aceeași durată de activitate). Acest fenomen este explicat doar parțial prin creșterea nivelului de fond al calciului
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
astfel încât apare o proporționalitate între frecvența excitării și cantitatea totală de mediator eliberată (pentru aceeași durată de activitate). Acest fenomen este explicat doar parțial prin creșterea nivelului de fond al calciului submemranar din regiunea presinaptică; este importantă disponibilitatea crescută a veziculelor pentru ancorare prin efectul de priming dependent de sinapsină, care este fosforilată și la nivele de calciu citosolic ușor crescute, care au efect minor asupra exocitozei propriu-zise, deoarece sinaptotagmina este sensibilă doar la concentrații mai mari de calciu (semnale puternice
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
aferenți senzoriali placă densă paxilină integrină actinină vinculină miozină desmină αactinină corp dens caldesmon α actină leiomodină tropomiozină implicați în variate reflexe locale (ca în tractul gastro-intestinal). Inervația mușchiului neted visceral este realizată prin terminații nervoase prezentând varicozități ce conțin vezicule cu neurotransmițători; spațiul de difuzie spre fibrele musculare este mare, consecința fiind un răspuns difuz pe o porțiune mare. Inervația mușchiului neted multiunitar se realizează prin joncțiuni neuromusculare comparabile ca funcție cu cele din mușchiul scheletic. Acestea se numesc joncțiuni
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
secretor al amilazei salivare La nivelul polului apical, celulele seroase acinare prezintă granule de zimogen care conțin amilaza salivară. Formarea granulelor de zimogen parcurge mai multe etape: enzima este sintetizată la nivelul ribozomilor reticulului endoplasmic și intră în cisternele acestuia; veziculele cu enzimă sintetizată se mișcă către aparatul Golgi unde enzima este încapsulată în vacuole; vacuolele sunt dispuse la polul bazal al celulei. Când secreția glandulară este stimulată, granulele de zimogen fuzionează cu membrana celulelor acinare iar conținutul este eliberat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Mecanismul secreției de enzime pancreatice Enzimele pancreatice sunt sintetizate sub formă inactivă la nivelul ribozomilor celulelor acinare. După sinteză ele sunt concentrate la nivelul reticulului endoplasmic rugos, apoi sunt încapsulate și transportate la nivelul aparatului Golgi unde sunt împachetate în vezicule secretorii. Acestea sunt dispuse la nivelul polului apical al celulei acinare, iar când sunt stimulate veziculele secretorii vor fuziona cu membrana celulei acinare și vor elibera conținutul prin exocitoză. Activarea enzimelor are loc apoi în lumenul intestinal (fig. 10). Reglarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
acinare. După sinteză ele sunt concentrate la nivelul reticulului endoplasmic rugos, apoi sunt încapsulate și transportate la nivelul aparatului Golgi unde sunt împachetate în vezicule secretorii. Acestea sunt dispuse la nivelul polului apical al celulei acinare, iar când sunt stimulate veziculele secretorii vor fuziona cu membrana celulei acinare și vor elibera conținutul prin exocitoză. Activarea enzimelor are loc apoi în lumenul intestinal (fig. 10). Reglarea secreției exocrine pancreatice Reglarea secreției pancreatice se realizează atât nervos cât și umoral. In cursul reglării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
elibereze conținutul granulelor de zimogen (fig. 11). 4.3. Secreția biliară Bila reprezintă produsul de secreție al hepatocitelor; ea intervine în emulsionarea și absorbția lipidelor. Ficatul secretă aproximativ 500 ml de bilă în 24 ore. Capacitatea maximă de depozitare a veziculei biliare fiind de aproximativ 50-70 ml; bila se va concentra în vezicula biliară prin absorbția apei din compoziția sa (bila veziculară este de 5-10 ori mai concentrată decât cea hepatică). Bila are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
reprezintă produsul de secreție al hepatocitelor; ea intervine în emulsionarea și absorbția lipidelor. Ficatul secretă aproximativ 500 ml de bilă în 24 ore. Capacitatea maximă de depozitare a veziculei biliare fiind de aproximativ 50-70 ml; bila se va concentra în vezicula biliară prin absorbția apei din compoziția sa (bila veziculară este de 5-10 ori mai concentrată decât cea hepatică). Bila are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pentru a fi dispersat sub formă veziculară el trebuie să fie prezent alături de un alt lipid. Acizii biliari sunt secretați la polul apical al celulelor membranei apicale prin transport activ secundar. Odată secretați ei induc secreția de către hepatocite a unor vezicule lipidice ce conțin în special colesterol și fosfolipide (în raport molar 1:3). Aceste vezicule de dimensiuni mari sunt fragmentate printr-un proces de emulsionare, în care acizii biliari (ca molecule izolate sau sub formă de micelii simple) se inseră
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lipid. Acizii biliari sunt secretați la polul apical al celulelor membranei apicale prin transport activ secundar. Odată secretați ei induc secreția de către hepatocite a unor vezicule lipidice ce conțin în special colesterol și fosfolipide (în raport molar 1:3). Aceste vezicule de dimensiuni mari sunt fragmentate printr-un proces de emulsionare, în care acizii biliari (ca molecule izolate sau sub formă de micelii simple) se inseră printre moleculele lipidice și duc la formarea de vezicule de dimensiuni mult mai mici, numite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în raport molar 1:3). Aceste vezicule de dimensiuni mari sunt fragmentate printr-un proces de emulsionare, în care acizii biliari (ca molecule izolate sau sub formă de micelii simple) se inseră printre moleculele lipidice și duc la formarea de vezicule de dimensiuni mult mai mici, numite și micelii mixte (fig. 14, după Costanzo L. S.). Intr-un miceliu sunt ~7 molecule de acizi biliari pentru fiecare 2-3 molecule de fosfolipid și 0,5-1 molecule de colesterol. In perioadele interdigestive producția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
numite și micelii mixte (fig. 14, după Costanzo L. S.). Intr-un miceliu sunt ~7 molecule de acizi biliari pentru fiecare 2-3 molecule de fosfolipid și 0,5-1 molecule de colesterol. In perioadele interdigestive producția acizilor biliari este redusă și veziculele au un raport mai mare colesterol / fosfolipid. Hemul, provenit din distrugerea hematiilor, este convertit în bilirubină la nivelul sistemului reticulo-endotelial. Bilirubina, în formă neconjugată, de la nivelul celulelor sistemului reticulo-endotelial, intră în circulația portală și se leagă de albumină. Preluarea hepatocitară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
subțire. O explicație a acestei absorbții ar fi că aceste substanțe servesc la apărarea antimicrobiană a bilei veziculare. Secretina determină creșterea secreției de apă și de bicarbonat în bilă, iar somatostatinul determină inhibarea secreției ductale de apă și de bicarbonat. Vezicula biliară concentrează, acidifică, stochează și eliberează bila. Concentrarea bilei în perioadele interdigestive permite stocarea unei cantități crescute de acizi biliari într-un volum constant de bilă. Cu cât este mai mare perioada interdigestivă cu atât este mai mare cantitatea de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
susținerea digestiei. Joncțiunile paracelulare de la nivelul epiteliului vezicii biliare sunt permeabile pentru electroliți anorganici din bilă. Astfel, bila este concentrată prin îndepărtarea ionilor de sodiu și de clor. Lipidele din compoziția bilei sunt prezente sub formă de agregate (micelii și vezicule), iar bila veziculară rămâne izotonică cu toate că concentrația ionilor de sodiu crește peste 300 mM după o perioadă interdigestivă. Epiteliul biliar îndepărtează sodiul din compoziția bilei la schimb cu ionii de hidrogen. Aceștia din urmă se combină cu anionul bicarbonic formând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
membranei bazolaterale a epiteliului vezicii biliare se găsește o ATP-ază Na +/K+ care pompează sodiul către plasmă. Ionii de clor trec paracelular în sânge pentru a menține neutralitatea electrică. Mai sunt absorbiți și ioni de calciu, dar concentrația calciului în vezicula biliară este mai mare decât în plasmă deoarece distribuția ionilor de calciu este determinată conform echilibrului Donnan-Gibbs. Circuitul hepato-entero-hepatic Din toți constituenții lipidici ai bilei numai acizii biliari au o funcție utilă și numai aceștia participă la circuitul hepato-entero-hepatic. Circuitul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Prima extracție de către ficat este extrem de eficientă (70 90%). Acei acizi biliari care nu au fost extrași ajung în circulația sistemică. Deoarece prima extracție hepatică nu este identică pentru toți acizii biliari se constată concentrații diferite între acizii biliari din vezicula biliară și cei plasmatici. Plasma va fi bogată în acei acizi biliari a căror extracție hepatică este mică. Extracția hepatică fracționată rămâne constantă în timpul perioadelor interdigestive și în cursul perioadelor digestive. O cantitate foarte mică de acizi biliari nelegați de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Evacuarea bilei în duoden Aproximativ 1 litru de bilă produsă zilnic de către ficat intră în canalul hepatic la presiune scăzută (<10 cm H2O); sistemul de flux mic. La persoanele care nu au ingerat alimente, aproximativ ¾ din bila produsă intră în vezicula biliară, iar restul trece direct în duoden. Rata eliberării de bilă în intestin fluctuează cu perioadele interdigestive ale motilității gastrointestinale. In cursul ingestiei alimentare și după ingestie activitatea motorie a vezicii biliare determină eliberarea bilei în duoden (tab. 2). In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ritmul și forța de contracție a vezicii biliare decât de rezistența la curgere prin canalele biliare. In perioada interdigestivă sfincterul Oddi este contractat tonic; produce o rezistență la curgere care este mică dar suficientă pentru a devia bila secretată în vezicula biliară. In cursul golirii vezicii biliare are loc o reducere a tonusului sfincterului Oddi și o contracție peristaltică ritmică ce urcă până la sfincterul Oddi. Au loc contracții peristaltice anterograde și retrograde. Astfel, sfincterul Oddi poate modifica curgerea bilei în duoden
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sfincterul Oddi poate modifica curgerea bilei în duoden atât prin modificarea tonusului său cât și prin modificări ale peristaltismului său ritmic care servește la pomparea bilei în duoden. Evacuarea bilei este controlată prin mecanism nervos și umoral. Vagul determină contracția veziculei biliare și relaxarea sfincterului Oddi, iar simpaticul are efecte inverse. Factorul umoral responsabil de evacuarea bilei este colecistokinina (are acțiune stimulatoare directă asupra musculaturii veziculare și reduce rezistența sfincterului Oddi). Bombezina intensifică și ea motilitatea veziculei biliare. Un alt hormon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
umoral. Vagul determină contracția veziculei biliare și relaxarea sfincterului Oddi, iar simpaticul are efecte inverse. Factorul umoral responsabil de evacuarea bilei este colecistokinina (are acțiune stimulatoare directă asupra musculaturii veziculare și reduce rezistența sfincterului Oddi). Bombezina intensifică și ea motilitatea veziculei biliare. Un alt hormon cu acțiune asupra veziculei biliare este polipeptidul pancreatic (secretat de pancreasul endocrin) care are efecte opuse CCK. Substanțe coleretice sunt substanțe care măresc secreția biliară. Substanțe colagoge sunt substanțe care produc evacuarea bilei (sulfat de magneziu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sfincterului Oddi, iar simpaticul are efecte inverse. Factorul umoral responsabil de evacuarea bilei este colecistokinina (are acțiune stimulatoare directă asupra musculaturii veziculare și reduce rezistența sfincterului Oddi). Bombezina intensifică și ea motilitatea veziculei biliare. Un alt hormon cu acțiune asupra veziculei biliare este polipeptidul pancreatic (secretat de pancreasul endocrin) care are efecte opuse CCK. Substanțe coleretice sunt substanțe care măresc secreția biliară. Substanțe colagoge sunt substanțe care produc evacuarea bilei (sulfat de magneziu, gălbenuș de ou, frică, smântână). 4.4. Sucul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
secreției prin mecanism de feed-back negativ. Creșterea secreției de hormon determină creșterea secreției acide gastrice, iar acidul, prin feed-back negativ inhibă secreția ulterioară de gastrină. Colecistokinina-Pancreozimina Este cunoscut faptul că hormonul numit colecistokinina (CCK) determină contracția musculaturii netede din pereții veziculei biliare, pe când pancreozimina (PZ) determină creșterea secreției de suc pancreatic bogat enzimatic. De asemenea, este cunoscut faptul că celulele mucoasei intestinului subțire secretă un hormon cu ambele acțiuni descrise mai sus; acest hormon se numește colecistokinina-pancreozimina (CCK-PZ). Ca și gastrina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nervoase de nivelul ileonului distal și a colonului. De asemenea, neuronii de la nivelul cortexului cerebral secretă CCK. CCK secretată la nivelul duodenului și jejunului este CCK8 și CCK12; CCK58 și CCK8 se găsesc la nivelul creierului. Rolurile CCK: determină contracția veziculei biliare și secreția de suc pancreatic bogat în conținut enzimatic; amplifică stimularea secreției pancreatice alcaline de către secretină; inhibă evacuarea gastrică; exercită un efect trofic asupra pancreasului; crește secreția de enterokinază; crește motilitatea intestinului subțire și a colonului; alături de secretină, CCK
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de la nivelul mucoasei gastro intestinale. Secreția sa este stimulată de prezența chimului acid în lumen; acționează ‘’paracrin’’ prin sucul gastric în medierea inhibării secreției de gastrină produsă de acid. De asemenea, mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]