172 matches
-
ca să le treacă. Să nu speli vasele în apa în care fierb ouă, căci ies bube pe țîțele vacilor. Pe locul unde a născut vaca, dacă înfigi un țăruș de corn, va făta vițel; dacă pui țăruș de salcie, fată vițea. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe, femeile mînjesc cu găinaț vacile, ca să le apere laptele. (Gh.F.C.) Vacile cînd fată vițele plîng și cînd fată viței rîd. (Gh.F.C.) Vaca-domnului (insectă) Să nu omori vaca-domnului, că-i păcat. Cînd vezi vaca-domnului mergînd pe o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vacilor. Pe locul unde a născut vaca, dacă înfigi un țăruș de corn, va făta vițel; dacă pui țăruș de salcie, fată vițea. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe, femeile mînjesc cu găinaț vacile, ca să le apere laptele. (Gh.F.C.) Vacile cînd fată vițele plîng și cînd fată viței rîd. (Gh.F.C.) Vaca-domnului (insectă) Să nu omori vaca-domnului, că-i păcat. Cînd vezi vaca-domnului mergînd pe o cărare lungă e semn că ori vei face o călătorie mare, ori vei muri. Vamă La mort se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu viță de vie. Utilizarea materialului liber de viroze. La producerea materialului de plantat, se va urmări ca altoaiele să provină de la plante sănătoase, iar portaltoii să fie sănătoși. În timpul controalelor fitosanitare efectuate în timpul perioadei de vegetație, se vor îndepărta vițele cu simptome de viroze. Dezinfecția butaților și a instrumentelor de altoit. După altoire, butații se vor scufunda 10 minute într-o soluție de Captan 0,2 % sau sulfat de cupru 1 %, pentru evitarea infecțiilor cu Agrobacterium. Lucrările solului contribuie la
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Pentru singular, vezi variantele libere din DOOM2: floricea/floricică - pl. floricele, mărgea/mărgică - pl. mărgele, pătlăgea/pătlăgică - pătlăgele, picățea/picățică - picățele, pietricică/pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele/broșurici, domnișorică - pl. domnișorele/domnișorici, păsărică - pl. păsărici/păsărele, trăsurică - pl. trăsurele/trăsurici, tufănică - pl. tufănele/tufănici, paradigme în care una dintre forme, în raport cu singularul, este
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
analiza detaliată a tiparului și a poziției lui slabe în sistem, vezi Pană Dindelegan (2007a). 28 Inventarul bogat, aparținând fondului mai vechi al limbi, include: (a) cuvinte moștenite (bucea, curea, cățea, mărgea, măsea, rândunea, smicea, stea, turturea, ulcea, vâlcea, vergea, vițea); (b) creații românești sufixate (formații ca: albăstrea, cărticea, gălbenea, găurea, lingurea, măzărea, mielușea, minciunea, pielicea, pietricea, scândurea, uscățea, zorea etc.; (c) numeroase împrumuturi turcești și neogrecești (amandea, basma, beizadea, belea, bidinea, cafenea, catifea, cazma, cherestea, chesea, chiftea, cișmea, ciulama, dandana
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
care tarează animalul pentru toată viața. Animalele al căror proces de creștere decurge normal, nu numai că ating la vârsta productivă greutatea și dimensiunile normale, dar și organele și aparatele interne prezintă o dezvoltare normală, ceea ce influențează capacitatea productivă. Pentru vițelele de prăsilă se recomandă un nivel moderat de hrănire, care să determine realizarea unui spor mediu zilnic în primele 6 luni de 600-700 g la rasele de talie mică și 650-750 g la rasele de talie mare. Hrănirea abundentă a vițelelor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
vițelele de prăsilă se recomandă un nivel moderat de hrănire, care să determine realizarea unui spor mediu zilnic în primele 6 luni de 600-700 g la rasele de talie mică și 650-750 g la rasele de talie mare. Hrănirea abundentă a vițelelor din rasele de lapte și mixte, în primul an de viață, poate duce la modificări ale tipului de metabolism, orientarea lor spre tipul anabolic și ca urmare, spre producția de carne. Din această cauză ele vor da producții mai mici
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
viață, poate duce la modificări ale tipului de metabolism, orientarea lor spre tipul anabolic și ca urmare, spre producția de carne. Din această cauză ele vor da producții mai mici de lapte la vârsta adultă. Sporul de creștere planificat pentru vițelele de prăsilă între 6-12 luni va fi de 500-550 g, iar între 12-18 luni, de 450-500 g. Hrănirea tineretului femel de prăsilă trebuie să urmărească dezvoltarea maximă a tubului digestiv și a celorlalte organe interne, a osaturii și musculaturii. De
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și împotriva rujeolei, cu produse organice. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, în primăvară sau la începutul verii, după a secetă prelungită urmată de o perioadă cu ploi în vară. Frunzele de la baza lăstarilor prezintă pete de culoare galbenă (la vițele cu struguri albi) sau pete galbene-purpurii (la vițele cu struguri roșii) asemănătoare întrucâtva cu petele untdelemnii produse de mană. Dispoziția acestor pete este însă caracteristică; de cele mai multe ori acestea sunt situate pe marginea frunzei și ocupă zone destul de mari ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se manifestă pe frunze, în primăvară sau la începutul verii, după a secetă prelungită urmată de o perioadă cu ploi în vară. Frunzele de la baza lăstarilor prezintă pete de culoare galbenă (la vițele cu struguri albi) sau pete galbene-purpurii (la vițele cu struguri roșii) asemănătoare întrucâtva cu petele untdelemnii produse de mană. Dispoziția acestor pete este însă caracteristică; de cele mai multe ori acestea sunt situate pe marginea frunzei și ocupă zone destul de mari ce ating 2-3 cm în diametru. Numărul petelor ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pacottet, 1910). Pe suprafața rădăcinilor se formează fructificații (apotecii) de 4-4,5x1 mm, cenușiu-verzui cu spori ce sunt duși în zona rădăcinilor, prin apă, nematozi precum și de organele active ale mașinilor agricole. Ciuperca este capabilă să acopere sistemul radicular la vițele sănătoase și nu depinde de deschiderile naturale sau rănile de pe plantă (W. Hofer, 1993). Roesleria hypogaea poate să trăiască pe părțile moarte ale plantelor. Măsurile de prevenire și combatere se încadrează în sistemul de prevenire și combatere a agentilor patogeni
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
avea timp, se ducea și-n obor, în piața de vite. Din târg, cumpăra totdeauna 3-4 purcei pentru crescut și se interesa cum se vând vițeii și juncanii. În caz că vacile noastre fătau bouți, îi vindea după câteva săptămâni. Dacă fătau vițele, le ținea numaidecât. Într-o vineri, fiind sărbătoare, târgul era și mai în toi. Sătenii profitau că nu pierd o zi e lucru. Mama, ca de obicei, a plecat de acasă, mai cu seamă că trebuia să ne aducă și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de oaspeți. Mici și mari, cu carele Încărcate cu buți mari de lemn, boturi*, găleți metalice și coșuri de nuiele, mijloace necesare depozitării strugurilor destinați vinificației sau conservării pentru nevoile gospodăriei, cohorte de oameni și animale invadau dealurile acoperite de vițele ruginite și pline de roada multicoloră. Un "Vivat!" izvorât din sute de glasuri străbătea dealurile dintr-o parte În alta, la deșertarea primului bot de struguri, spre marea delectare a tuturor culegătorilor. În noaptea următoare culesului, bărbații tescuiau și depozitau
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
la vie și am început să descurc aracii din vie, să-i proptesc în jurul unor pomi în poziție aproape verticală, în așa fel ca să nu-i afecteze umezeala din timpul toamnei târzii și a iernii ce urma; apoi am îngropat vițele cu rod așa cum făcuse tata cu trei ani în urmă. Treabă gospodărească, muncă spornică, mai ales datorită încrâncenării ce mă stăpânea și mă determina să lucrez cu și mai mult spor, cu și mai multă râvnă. După aceasta, am luat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
rușina, de ce era ea roșie? Pe Șasa nu l-au primit În pionier odaté cu Stela. Că sé nu mai deseneze prostii. El fu primit tîrziu În aprilie, Împreuné cu Bohanțov și alți cîțiva care aveau notă trei și cu Vițea Gurskii, care a spart geamul cu piatră și a bétut-o pe Stela. Dar Șasa voia sé fie pionier. Dar din noiembrie, de cînd au fost primite În pionieri Stela și Catereva, pîné-n aprilie era mult. El se uită la cravatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ce béieți aveți voi În echipé, aveți vreun béiat? - N-avem, Nadejda Petrovna, cé noué nu ne trebuie. Béieții iștia fac numai prostii. - Cine face prostii? Care? Ia sé mi-l arétați mie cé-i rup capul. Iaca, sé-l luați pe Vițea cu voi că sé vé ajute la sépat... - Da’ eu, Nadejda Petrovna, de-amu-s În alté echipé, eu mé duc la vecinul meu, deadea Pețea, el tot Îi veteran. - Bine. Dar care béiat Încé nu-i În nici o echipé? Ce, toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
duc la vecinul meu, deadea Pețea, el tot Îi veteran. - Bine. Dar care béiat Încé nu-i În nici o echipé? Ce, toți béieții sînt ocupați? Foarte bine. Ia sé vedem, Romă, tu În ce echipé ești? - Eu, În echipé la Vițea, noi amîndoi Îl ajutém pe deadea Pețea... - Dar ce, Vițea nu poate sé-l ajute singur pe dedea Pețea? - Nu, cé la dedea Pețea este tare mult de lucru. La dînsul trebuie de adus și apé și de sépat În grédiné
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Bine. Dar care béiat Încé nu-i În nici o echipé? Ce, toți béieții sînt ocupați? Foarte bine. Ia sé vedem, Romă, tu În ce echipé ești? - Eu, În echipé la Vițea, noi amîndoi Îl ajutém pe deadea Pețea... - Dar ce, Vițea nu poate sé-l ajute singur pe dedea Pețea? - Nu, cé la dedea Pețea este tare mult de lucru. La dînsul trebuie de adus și apé și de sépat În grédiné, si lemne de téiat... - Dar de ce Îi trebuie lemne lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
nimeni pe rug. Șasa chiar se gîndi cum ar fi sé le bage cioburi și În ochi și asta i se péru cel mai bine. 46tc "46" De dimineațé, În fața școlii, se fécea schimb de flori și se umflau baloane. Vițea Gurskii și Romă Bohanțov, Încercau sé prosteascé pe cineva din clasa a doua sé le dea doué flori roșii În schimb pe o floare galbené. Pe urmé, tot ei, dar puțin mai Încolo, au putut fi vézuți cum schimbé o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
roșii În schimb pe o floare galbené. Pe urmé, tot ei, dar puțin mai Încolo, au putut fi vézuți cum schimbé o floare roșie pe doué flori galbene. Cei mai multi nici nu aveau flori și Își féceau rost de ele așa că Vițea Gurskii, prostind pe cîte cineva. Erau prea multi care veneau cu cîte un braț Întreg de flori, mai ales cei din clasa Întîi. Dar sé ai flori era numaidecît. Nimeni nu putea sé meargé la paradé dacé nu avea flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
flori, mai ales cei din clasa Întîi. Dar sé ai flori era numaidecît. Nimeni nu putea sé meargé la paradé dacé nu avea flori. Așa cé cei care nu aveau florile de acasé, chiar dacé nu și le féceau că Vițea Gurskii și Romă Bohanțov, le primeau mai tîrziu de la Nadejda Petrovna care strîngea numaidecît de la fiecare cîte o floare și fécea buchete de flori pentru céscații care nu aveau. Dar asta costă cîteva palme dupé cap și cîteva tréséturi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
-i fie cunoscute și lui. În acel moment Însă, oamenii vedeau că el și familia lui locuiau Într-un conac cu nimic mai prejos decât cele ale clanului Imagawa. Ce se Întâmpla? Ieyasu ieși pe verandă. Afară, cineva trăsese de vițele care creșteau din copacii grădinii, șerpuind pe zidurile de pământ. Desprinse de tulpinile smulse, rămurelele se legănau Încet. — Cine e? strigă Ieyasu. Dacă era un om pus pe rele, probabil că fugise. Nu se auzeau pași, Însă. Încălțând o pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
are apostrof pentru Într'o / Într-o. Dar edițiile preiau, toate, după Maiorescu, primul apostrof larg: perdelele 'ntr'o parte, și vițele 'ntr'o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă Într-o (singură) parte? Dar cu vițele de păr: le dă pe toate Într-o singură parte, ca și cum i-ar face o cărare marginală? Este clar că aici apostroful strâns cere citirea Împreună iar În intenția poetului avem de-a face cu o expresie de limbă: Într-
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
dânsa. Nu m-am apropiat bine de ele și când m-au zărit s-au ridicat în picioare și au început să ragă la mine, ca și cum s-ar fi bucurat de regăsire. Doar le știam și mă știau de mici vițele. Mă îndrăgeau și arătau așa ca și cum și-ar fi cerut iertare de necazul ce mi l-au pricinuit. Numai că nu puteau vorbi, dar din felul cum mă înconjurau și cum fremătau, nici nu mai aveau nevoie de cuvinte! Cum
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93050]
-
a lovit, 2. bătrînii și judecătorii tăi să se ducă să măsoare depărtarea de la trupul mort pînă în cetățile de primprejur. 3. Cînd se va hotărî cetatea cea mai apropiată de trupul mort, bătrînii din cetatea aceea să ia o vițea care să nu fi fost pusă la muncă și care să nu fi tras la jug. 4. Să ducă vițeaua aceea într-o vale cu apă care nu seacă niciodată și unde nu se ară, nici nu se seamănă; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]